BusinessMagazin

Tag: imprumut

  • 2015, cel mai bun an de după criză pentru piaţa imobiliară. Prima Casă şi investitorii în locuinţe vor umple blocurile

    „O nouă bulă imobiliară este pe punctul de a se declanşa atât în Europa, cât şi în România. Nu că investitorii ar fi uitat de criza de acum câţiva ani, dar nu au ce face cu banii strânşi după ce băncile au scăzut drastic dobânzile la depozite în întreaga Europă. Dobânzile real negative oferite de bănci la depozite i-ar putea determina pe cei care economisesc să caute alternative pentru plasarea banilor în pământuri şi locuinţe“, era scenariul fatalist lansat de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în vara anului trecut.

    „Raportându-ne la evoluţia din ultimele 12-18 luni şi la noul context din mediul de afaceri, în general, şi sectorul imobiliar, în particular, păstrând o notă de moderaţie şi de realism, ne aşteptăm ca anul 2015 să fie unul al stabilizării, al maturizării pieţei şi al unor creşteri ponderate pe anumite sectoare ale activităţii noastre“, previzionează Alina Necula, şeful departamentului de marketing şi vânzări al Adama Group, deţinut de austriecii de la Immofinanz. Alina Necula crede că piaţa imobiliară locală, în general, are un suflu nou, susţinut şi de ocuparea unui loc patru în topul investiţiilor din Europa Centrală şi de Est, cu o creştere semnificativă faţă de 2013.

    În 2014, activitatea pieţei imobiliare per total a fost vizibil mai intensă decât cea a anului precedent – volumul de investiţii s-a ridicat în 2014 la circa 2 miliarde de euro. Anul trecut a confirmat ieşirea din criză şi reaşezarea pieţei, după cum spun aproape la unison dezvoltatori, investitori, vânzători şi cumpărători. Dezvoltările imobiliare au fost reluate şi sunt mult mai bine conectate la cererea şi necesităţile pieţei, băncile arată din nou un apetit în creştere pentru creditarea clientului final, în timp ce clienţii se dovedesc a fi mult mai informaţi şi mai atenţi privind alegerea imobiliară pe care o fac.

    Revenirea pieţei este promisă mai ales de statistici care au ţinut capetele de afiş la sfârşitul anului trecut: în 2014, numărul locuinţelor noi livrate a crescut până la 7.500 de unităţi în Capitală şi pa 45.000/total potrivit INS (conform unor consultanţi, numărul lor ar fi de fapt cu circa 50% mai mare, ţinând cont că mulţi dezvoltatori nu şi-au întabulat proprietăţile, alegând să declare locuinţele abia după vânzarea acestora). Semnale pozitive au venit şi din tranzacţiile încheiate, care au ajuns anul trecut la circa 800.000, cu 100.000 peste nivelul anului 2007 şi în creştere cu 50.000 faţă de 2013. „Suntem pe un trend ascendent al numărului de tranzacţii, la preţuri mult mai mici decât în 2007, dar la preţuri constante faţă de 2013. Asta înseamnă că suntem în momentul de faţă într-un punct de cotitură şi ne putem aştepta în orice moment să se inverseze trendul“, speră optimist Dragoş Vîlceanu, preşedintele Asociaţiei Brokerilor Imobiliari din România şi proprietarul Agenţie.Net.

    Faptul că încrederea oamenilor în investiţii în imobiliare a crescut rezultă nu doar din numărul de oferte, mai mari cu circa 25% faţă de anul anterior, ci şi dintr-un nivel al cererii direct proporţional cu aceasta, cu 62% mai mare faţă de 2009, potrivit INS. „Cererea a crescut semnificativ, oamenii au încredere în viitor, au încredere să se împrumute şi, în acelaşi timp, sunt şi încurajaţi să se împrumute”, observă Vîlceanu. Armonizarea raportului cerere-ofertă explică şi stabilitatea în ce priveşte preţurile locuinţelor, cu oscilaţii în intervalul +-2-3%.

  • Finanţele împrumută cu 3,7 mld. lei Ministerul Agriculturii pentru a achita plăţile către fermieri

    Astfel, în şedinţa Executivului de miercuri a fost aprobată o hotărâre de guvern prin care se alocă Ministerului Agriculturii, cu titlu de împrumut, până la finele acestui an, suma de 3,7 miliarde de lei, în echivalent euro.

    Suma pusă la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va fi restituită până la data de 30 decembrie din fondurile rambursate de către Comisia Europeană pe baza declaraţiilor de cheltuieli transmise.

    “Aplicarea măsurilor prevăzute de actul normativ va permite beneficiarilor plăţilor să-şi elaboreze propriul plan de afaceri, precum şi programul de dezvoltare pe termen scurt şi mediu, adaptate cerinţelor pieţei, în condiţiile evaluării nivelului sumelor ce urmează să le primească conform schemelor de plată”, se arată într-un comunicat al MADR transmis MEDIAFAX.

    De asemenea, până la sfârşitul lunii ianuarie 2015, se va promova un act normativ care va reglementa acordarea ajutorului naţional de tranziţie (TNA) pentru sectorul zootehnic, pentru bovine, ovine şi caprine, iar plata acestora se va realiza în cursul lunii februarie 2015.

    Nivelul ajutoarelor naţionale tranzitorii pentru sectorul vegetal a fost aprobat prin hotărâre de guvern în data de 30 decembrie 2014, urmând ca plata efectivă să se realizeze după data de 15 ianuarie 2015.

  • Piaţa de M&A a câştigat un pic peste 10% în 2014. Tranzacţiile se apropie de 400 de milioane de euro

    Astfel, tranzacţiile efectuate s-au apropiat de 400 de milioane de euro, sumă care include doar operaţiunile a căror valoare a fost făcută publică de către părţile implicate, dar care nu ia în calcul listările la bursă, tranzacţiile imobiliare, deal-urile a căror valoare nu a fost făcută publică sau cele care sunt sub 5 milioane de euro. Dacă ar fi luate în calcul şi acestea, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii ar fi mult mai mare. Datele companiei Mergermarket arată că cea mai mare tranzacţie de anul acesta este vânzarea de către Bank of Cyprus a Societăţii Companiilor Hoteliere Grand, într-un deal complex, care a cuprins 35% din acţiunile firmei, o facilitate de credit şi un împrumut subordonat.

    Pe locul doi se află preluarea de către traderul de cereale Nidera, deţinut de chinezii de la Cofco, a 51% din operatorul portuar United Shipping Agency, deţinut de antreprenorii români Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Miza acestui deal a fost faptul că le asigură chinezilor ieşirea pe piaţa de export de la Marea Neagră printr-un terminal de 228.000 de tone, unul dintre cele mai mari din portul Constanţa.

    Iar pe locul trei se află un deal din sectorul financiar, preluarea de către OTP Bank a 100% din acţiunile Millennium Bank România.

    În total, Mergermarket, companie de media specializată pe sectorul financiar, a numărat 25 de deal-uri în primele 11 luni din 2014, dar în continuare sunt aşteptate noi tranzacţii pe final de an. Nu sunt incluse deal-urile din imobiliare, cele mai mari fiind cele realizate de sud-africanii de la NEPI, care au preluat Promenada Mall pentru 148 de milioane de euro, şi de dezvoltatorul imobiliar P3, controlat de fondul american de investiţii TPG şi compania canadiană Ivanhoe Cambridge, care a preluat, pentru aproximativ 120 de milioane de euro, Europolis Logistic Park. Alt deal care nu a fost prins în statisticile Mergermarket este cu 10% din acţiunile Băncii Transilvania (vândute de Bank of Cyprus) pentru 366 milioane lei

    (82,5 milioane euro). Unul dintre principalii cumpărători a fost SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD. În aceeaşi situaţie se află tranzacţiile cu pachete de acţiuni ale unor companii precum bauMax, Congaz, Urgent Curier, Eni România, Emon Electric, Blue Coffee Service, Romprest, World Class, Praktiker, Lemarco.

    2014 a adus şi o mai mare activitate a fondurilor de investiţii. Spre exemplu, Axxess Capital a preluat Nextebank şi furnizorul de soluţii IT Star Storage. Achiziţii a realizat şi Oresa Ventures, care a consolidat poziţia companiilor din portofoliu, dar a parafat şi o nouă achiziţie.

    Iar ultimele zile din 2014 ar putea să mai aducă tranzacţii precum exitul Enel, după ce italienii au scos la vânzare, în această vară, activele de distribuţie şi furnizare a energiei din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile; este posibil ca şi omul de afaceri Ion Ţiriac să vândă şi participaţia de 45% pe care o mai deţine la UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, după cum anunţa presa italiană în vară.

  • Cum a încercat BNR să stimuleze băncile să dea împrumuturi şi ce a obţinut

    În toamnă, ”dozajul„ clasic a crescut, banca centrală optând pentru un pachet de trei proceduri de relaxare a politicii monetare, abordare mai rar practicată, mai ales că a fost aplicată de două ori succesiv.

    Dobânda-cheie a fost tăiată de cinci ori în acest an până la un minim istoric de 2,75%. Rezervele minime obligatorii (RMO) la lei au coborât până la 10% şi RMO la valută au fost ajustate până la 14%. Iar coridorul format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie – adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi – a fost îngustat până la +/- 2,5 puncte procentuale. La şedinţele de politică monetară din octombrie şi noiembrie BNR a luat trei măsuri de relaxare a politicii monetare dintr-o lovitură. Au fost semne clare şi mult aşteptate de relaxare monetară destinate încurajării creditării. Iar ”câmp de acţiune„ mai există.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi-a exprimat în mod repetat speranţa că vom vedea creditarea totală în teritoriul pozitiv, eventual în vara acestui an. Dar n-a fost să fie aşa. În toamnă, Isărescu spunea că nu este mulţumit de ritmul în care băncile acordă împrumuturi, pornind inclusiv de la mani-era în care abordează clienţii. Cu toate acestea, Isărescu nu a considerat pierdut pariul cu creditarea, în condiţiile în care împrumuturile în lei au fost în ascensiune.

    Guvernatorul BNR a îndemnat băncile să se ”apropie de clienţi„ pentru a stimula creditarea. ”Este bine ca băncile să se apropie de clienţii lor pentru că astfel vor găsi soluţii. Este treaba băncilor să dea credite. Apropierea de clienţi şi nu depărtarea de ei, adică situ-a-rea pe poziţii anta-gonice, va duce la creşterea credi-tării. Altfel, lichiditate este suficientă, bani sunt, ba sunt chiar prea mulţi„, a spus guvernatorul BNR după ultima şedinţă de politică monetară din acest an.

    După aproape trei ani în care au fost ”îngheţate„, ratele rezervelor minime obligatorii pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală au fost relaxate de BNR. Banca centrală le-a pus în acest an băncilor la dispoziţie fonduri cu care să-şi mai plătească din datorii şi lichiditate pentru a putea să dea împrumuturi fără să mai depindă de finanţările de la băncile-mamă. Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), în prezent ecartul este de patru puncte procentuale (16% cu 12%). Iar rata-cheie a fost dusă în acest an la minimul istoric de 2,75%, nivel de aproape patru ori mai redus decât dobânda de politică monetară cu care România a intrat în criza economică.

    Care a fost rezultatul relaxării? Creditele în lei au continuat să consemneze ritmuri pozitive de creştere în con-diţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei. Dina-mica anuală reală a creditului acordat sectorului privat a rămas însă în teritoriu negativ pe fondul accentuării contracţiei stocului de credite în valută şi al derulării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilan-ţu-rile instituţiilor de credit, după cum a explicat BNR. Băncile au credite ne–performante de circa 9 miliarde de euro, iar BNR le sugerează să şi le cu-reţe din portofolii prin scoaterea în afara bilanţu-rilor sau vân-zarea către recuperatorii de creanţe.

  • Creditul Prima maşină este cu 10% mai ieftin decât un împrumut standard

    Comparativ, un credit Prima maşină are o dobândă efectivă de 5,1% pe an (la nivelul actual al indicatorului Robor la 6 luni), astfel că rata lunară este de 850 de lei, iar costul total ajunge la 51.000 de lei. Jumătate din dobândă este însă suportată de stat.

    Clientul trebuie să ramburseze practic din banii proprii 48.000 de lei în cei 5 ani de contract, echivalentul unei rate lunare de 800 de lei. Economia efectuată de client comparativ cu cel mai ieftin credit standard este de peste 10%, adică la finalul contractului rămâne cu 5.500 de lei în buzunar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ucraina-Rusia: lupte grele pe frontul preţurilor

    Unul dintre efecte ar urma să fie şi forţarea mâinii Moscovei spre a accepta termeni mai permisivi pentru livrările de gaze către Ucraina. Kievul a cerut deja UE – pe lângă finanţarea de 11 mld. euro din pachetul de 17 mld. euro angajat împreună cu FMI – un împrumut nou de 2 mld. euro pentru plata gazelor deja furnizate de Gazprom, plată fără de care ruşii refuză să reia livrările de gaze suspendate în iunie.

    Următoarea rundă de negocieri UE-Rusia-Ucraina pe marginea livrărilor de gaze va avea loc la 29 octombrie, în condiţiile în care premierul Iaţeniuk şi-a exprimat deschis speranţa ca reducerea preţurilor la petrol pe piaţa globală, cel mai spectaculos fenomen ce are loc în prezent pe piaţa materiilor prime, să poată antrena şi o ieftinire a gazelor naturale.

    Din iunie încoace, petrolul s-a ieftinit cu aproape 25%, ca efect direct al majorării producţiei de către furnizorii americani, beneficiari ai boomului fracturării hidraulice, iar comentatorii economici n-au întârziat să remarce că această reducere de preţ, lovind evident în economia rusească, a devenit poate cea mai bună pârghie pentru SUA de a căpăta ascendent în războiul rece cu Rusia.

  • Plus 26% pentru Provident în prima jumătate de an

    Filialele din România şi Bulgaria ale grupului britanic International Personal Finance (IPF), care operează sub brandul Provident, au acordat împrumuturi în valoare de 68,4 milioane de euro (55,9 milioane de lire sterline) în prima jumătate a acestui an, în creştere cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013.

    In toamna anului trecut, IPF a lansat operaţiunile pe piaţa din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.

    Veniturile celor două companii au crescut cu 23% comparativ cu primul semestru al anului trecut, până la 45,3 milioane de euro (37 de milioane de lire sterline). Profitul operaţional brut al Provident Financial România, conform standardelor internaţionale de raportare financiară IFRS, a fost de 2,1 milioane de euro (1,7 milioane de lire sterline). în cei opt ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 230 de milioane de euro.

    Grupul are acum peste 312.000 de clienţi activi în cele două ţări, cu 16% peste nivelul raportat în primul semestru din 2013. Aproximativ 5.000 dintre aceştia sunt în Bulgaria, unde IPF are deja peste 300 de angajaţi şi agenţi independenţi şi 8 puncte de lucru în cele mai importante oraşe din ţară. Investiţiile în extinderea operaţiunilor în Bulgaria în primele şase luni ale acestui an s-au ridicat la 3,3 milioane de euro (2,7 milioane de lire).

    Anul acesta, Provident Financial România a introdus în portofoliul său produse noi, cum ar fi împrumuturi de valori mai mari pe perioade mai lungi şi a anunţat că testează programe de recompensare a clienţilor fideli prin condiţii preferenţiale şi reduceri de costuri. De asemenea, compania are în plan oferirea de împrumuturi cu rambursări lunare, ca o alternativă la modelul actual care presupune achitarea săptămânală a ratelor.

    „Investiţiile realizate în extinderea operaţiunilor în zone noi, atât în România, cât şi în Bulgaria, precum şi diversificarea portofoliului de produse şi servicii au generat creşteri importante ale tuturor indicatorilor de performanţă şi ne aşteptăm la rezultate solide şi în semestrul al doilea. In acelaşi timp, tot mai mulţi angajaţi români fac pasul către o carieră internatională: după contribuţia la lansarea operaţiunilor pe piaţa din Bulgaria, cel puţin trei români vor face parte din echipa care va pune bazele operaţiunilor în Spania, cea mai recentă ţară unde IPF se extinde şi unde ne aşteptăm să emitem primele împrumuturi la începutul lui 2015”, a declarat Gerard Ryan, CEO-ul grupului IPF.

    IPF are acum peste 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. Grupul a anunţat pentru primul semestru din 2014 venituri de 394,1 de milioane de lire sterline, în creştere cu 16,7% comparativ cu perioada similară din 2013 şi a acordat împrumuturi în valoare totală de 513 milioane de lire sterline. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

  • Plus 26% pentru Provident în prima jumătate de an

    Filialele din România şi Bulgaria ale grupului britanic International Personal Finance (IPF), care operează sub brandul Provident, au acordat împrumuturi în valoare de 68,4 milioane de euro (55,9 milioane de lire sterline) în prima jumătate a acestui an, în creştere cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013.

    In toamna anului trecut, IPF a lansat operaţiunile pe piaţa din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.

    Veniturile celor două companii au crescut cu 23% comparativ cu primul semestru al anului trecut, până la 45,3 milioane de euro (37 de milioane de lire sterline). Profitul operaţional brut al Provident Financial România, conform standardelor internaţionale de raportare financiară IFRS, a fost de 2,1 milioane de euro (1,7 milioane de lire sterline). în cei opt ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 230 de milioane de euro.

    Grupul are acum peste 312.000 de clienţi activi în cele două ţări, cu 16% peste nivelul raportat în primul semestru din 2013. Aproximativ 5.000 dintre aceştia sunt în Bulgaria, unde IPF are deja peste 300 de angajaţi şi agenţi independenţi şi 8 puncte de lucru în cele mai importante oraşe din ţară. Investiţiile în extinderea operaţiunilor în Bulgaria în primele şase luni ale acestui an s-au ridicat la 3,3 milioane de euro (2,7 milioane de lire).

    Anul acesta, Provident Financial România a introdus în portofoliul său produse noi, cum ar fi împrumuturi de valori mai mari pe perioade mai lungi şi a anunţat că testează programe de recompensare a clienţilor fideli prin condiţii preferenţiale şi reduceri de costuri. De asemenea, compania are în plan oferirea de împrumuturi cu rambursări lunare, ca o alternativă la modelul actual care presupune achitarea săptămânală a ratelor.

    „Investiţiile realizate în extinderea operaţiunilor în zone noi, atât în România, cât şi în Bulgaria, precum şi diversificarea portofoliului de produse şi servicii au generat creşteri importante ale tuturor indicatorilor de performanţă şi ne aşteptăm la rezultate solide şi în semestrul al doilea. In acelaşi timp, tot mai mulţi angajaţi români fac pasul către o carieră internatională: după contribuţia la lansarea operaţiunilor pe piaţa din Bulgaria, cel puţin trei români vor face parte din echipa care va pune bazele operaţiunilor în Spania, cea mai recentă ţară unde IPF se extinde şi unde ne aşteptăm să emitem primele împrumuturi la începutul lui 2015”, a declarat Gerard Ryan, CEO-ul grupului IPF.

    IPF are acum peste 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. Grupul a anunţat pentru primul semestru din 2014 venituri de 394,1 de milioane de lire sterline, în creştere cu 16,7% comparativ cu perioada similară din 2013 şi a acordat împrumuturi în valoare totală de 513 milioane de lire sterline. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

  • Băncile au ajuns să plătească 2% la depozite, dar dau credite tot cu 10% dobândă

    Creditele de consum în lei, pe resuscitarea cărora mizează bancherii pentru a-şi redresa veniturile, afişează rate de dobândă de peste 10% pe an, deşi băncile atrag resurse de la populaţie cu 2-3% pe an şi se împrumută de pe piaţa monetară la dobânzi de circa 2% pe an.

    Practic, băncile menţin presiunea pe clienţi cu marje de dobândă de opt puncte procentuale, un nivel foarte ridicat mai ales în contextul în care inflaţia se află la minime istorice – de 0,7% la finalul lunii iunie. Aceas­ta face ca dobânzile reale, care reflectă efortul clienţilor cu rambursarea datoriilor, să înregistreze la rândul lor un nivel foarte ridicat.

    „Transmisia politicii monetare este foarte slabă. Ratele de dobândă ale creditelor în lei s-au mişcat doar marginal în jos din februarie încoace. Astfel, creditarea totală rămâne în zona roşie pentru că vânzările de împrumuturi în lei nu cresc suficient de repede pentru a contrabalansa scăderea componentei în valută“, afirmă Dumitru Dul­gheru, senior analist al BCR.

    BNR a redus cu 1,75 puncte procentuale dobânda-cheie la lei în perioada iulie 2013-februarie 2014, ceea ce a antrenat o scă­dere a dobânzii Robor la trei luni, utilizată de bănci ca referinţă pentru costul creditelor de retail în lei, de la 6% pe an la circa 2% pe an.

    Dobânda medie la creditele de consum în lei a scăzut de la 15% pe an în mai anul trecut la circa 12% pe an în aceeaşi lună din 2014, conform celor mai recente date agregate de BNR, ceea ce înseamnă că marjele de câştig au rămas neschimbate.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • BRICS atacă supremaţia Băncii Mondiale şi a FMI

    BRICS VA ÎNFIINŢA ŞI O REZERVĂ DE 100 DE MILIARDE DE DOLARI, ÎN MONEDĂ AMERICANĂ, CARE SE VA NUMI CONTINGENT RESERVE ARRANGEMENT – CRA – ARANJAMENTUL PENTRU REZERVA DESTINATĂ SITUAŢIILOR NEPREVĂZUTE. Facilitatea, un fel de FMI, ar trebui să pună fonduri de urgenţă la dispoziţia ţărilor confruntate cu perturbări pe termen scurt ale cursului monedei naţionale sau cu probleme ale balanţei de plăţi, spune ministrul de finanţe al Rusiei, Anton Siluanov.

    Cele două noi instituţii ale BRICS ar trebui să asigure ţărilor în dezvoltare alternative la Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, instituţii în care Statele Unite exercită o influenţă semnificativă. Când FMI şi Banca Mondială acordă împrumuturi, finanţările sunt întotdeauna însoţite de condiţii, care reflectă interesele Washingtonului şi pe cele ale aliaţilor, precum Marea Britanie. Ţările BRICS încearcă, prin înfiinţarea unor instituţii financiare comune, să iasă de sub influenţa SUA şi să scoată şi alte ţări de pe orbita americană, scrie Deutsche Welle.

    NDB, la care cele cinci ţări vor asigura prin contribuţii egale capitalul iniţial de 50 de miliarde de dolari, ar urma să acorde împrumuturi pentru proiecte de infrastructură, cu mai puţine restricţii şi întârzieri decât Banca Mondială.
    Unii analişti consideră că NDB ar putea arăta, însă, mai puţină precauţie în privinţa sustenabilităţii proiectelor pe care le finanţează.

    ”Noua bancă ar putea contribui la reducerea deficitului de finanţare a investiţiilor în infrastructură în ţările în dezvoltare, dar ar putea deschide larg uşa pentru proiecte care reprezintă dezastre sociale şi de mediu„, afirmă Andy Mukherjee, analist la Reuters.

    Fondul de rezervă ar avea o misiune paralelă cu cea a FMI, şi anume să acorde fonduri de urgenţă ţărilor care se confruntă cu o criză subită de valută, mai ales dolari, moneda care domină finanţele şi comerţul la nivel global.
    Ţările în dezvoltare se pot confrunta cu astfel de crize atunci când investitorii retrag sume mari de bani, din diverse motive. Crize pot să apară şi ca urmare a unor scăderi bruşte ale preţurilor principalelor exporturi ale unor ţări, cum ar fi petrolul sau cuprul.

    O întrebare importantă rămâne în privinţa diferenţelor dintre condiţiile pentru împrumuturi ale fondului de urgenţă al BRICS şi cele ale FMI. De multe decenii, FMI acordă ţărilor în dezvoltare împrumuturi dacă acestea acceptă să scadă cheltuielile statului, să deschidă economiile pentru investitorii străini, să renunţe la tarifele prin care îşi protejează propriii producători, să liberalizeze pieţele şi să ia alte măsuri în linie cu agenda economică a Fondului.
    Unii economişti, precum Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel, afirmă că agenda promovată de FMI a cauzat în multe ţări diminuarea exagerată a investiţiilor publice în infrastructură, sănătate şi educaţie.

    Este prea devreme pentru a se afirma dacă fondul de urgenţă al BRICS va fi modelat după agenda FMI sau va aplica criterii substanţial diferite pentru creditare. Un subsecretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe al Braziliei a declarat deja că fondul de urgenţă va avea ca model Iniţiativa Chiang Mai a ţărilor din Asia de Sud-Est.

    Iniţiativa Chiang Mai, un fond înfiinţat de Asociaţia Ţărilor din Asia de Sud-Est în mai 2000, are legături strânse cu FMI: membrii pot accesa, în lipsa unui acord cu FMI, doar 40% din cota subscrisă.

    China va contribui cu cea mai mare sumă la fondul ţărilor BRICS, respectiv cu 41 de miliarde de dolari, în timp ce Brazilia, India şi Rusia vor aduce câte 18 miliarde de dolari, iar Africa de Sud 5 miliarde de dolari.

    EVOIA DE ACŢIUNE
    Banca Mondială şi FMI au fost înfiinţate după Al Doilea Război Mondial pentru a asigura finanţarea necesară reconstrucţiei Europei. Organismele de conducere ale acestor instituţii includ reprezentanţi ai multor ţări, dar sunt controlate de SUA şi aliaţii europeni. Ascensiunea din ultima perioadă a Chinei, Braziliei şi altor state a intensificat apelurile pentru creşterea reprezentării lor în conducerea Băncii Mondiale şi FMI.

    În urmă cu patru ani, s-a ajuns la un acord pentru schimbări care să dea o importanţă mai mare Chinei şi altor mari economii emergente. Acordul are nevoie, însă, şi de avizul SUA, iar Congresul a refuzat aprobarea. Aşa că economiile emergente s-au săturat, notează Deutsche Welle.

    Decizia acestora de a înfiinţa NDB şi fondul de urgenţă ar putea pune presiune pe Washington pentru a nu mai amâna respectarea angajamentelor pentru reformă.