BusinessMagazin

Tag: forta de munca

  • Morala perlelor de la Bac: forţa de muncă bine calificată pe care o oferă România începe să dispară

    PERLĂ DE LA BACALAUREATUL 2014: ”Lapona Enigel era prea frumoasă în comparaţie cu Riga Crypto, care era mic, alb şi chel„. Perlă de la evaluarea naţională 2014: ”Genul liric se întâlneşte cam peste tot în această poiezie, de aceea a menţiona numai două trăsături din toată poiezie este o întrebare-capcană„. Abia s-au terminat râsetele stârnite de vehicularea pe net, ca în fiecare vară, a unor astfel de perle şi a apărut un studiu al institutului de cercetare Bruegel care calculează că aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din UE, unde media se situează la 54%. Cel mai puţin expuse riscului de asalt al roboţilor sunt ţările bogate din nordul şi vestul Europei, din motivul simplu că automatizarea distruge în primul rând slujbele ieftine, cu nivel de calificare slab.

    Acest studiu se corelează cu raportul din iulie al Băncii Mondiale pentru UE11 (Europa Centrală şi de Est şi ţările baltice), care pune la loc de frunte printre frânele dezvoltării economice ale regiunii dubla problemă a şomajului mare în rândul tinerilor şi a îmbătrânirii rapide a populaţiei. ”Ţările cu ponderi mari ale tinerilor între 15 şi 24 de ani care nici nu muncesc, nici nu sunt cuprinşi într-o formă de educaţie (NEET – Not in Education, Employment or Training) tind să fie aceleaşi unde populaţia scade cel mai mult, aşa cum sunt Bulgaria, România, Croaţia şi Ungaria„. Banca Mondială adaugă şi că ”ţările din est au dificultăţi în a echipa tinerele generaţii cu abilităţile necesare – alfabetizare, ştiinţe, matematică„, conchizând că ”persistenţa unor ponderi mari ale şomajului în rândul tinerilor prezintă riscul creării unei generaţii pierdute pentru piaţa muncii„.

    La sfârşitul anului trecut, ocuparea agregată în UE11 s-a situat la aproape 44 mil. persoane, cu 1,6 milioane sub vârful atins în 2008. Iar comparaţia cu membrii vechi ai Uniunii arată aici o diferenţă structurală importantă: în ţările occidentale există programe de training sau educaţie vocaţională care pot oferi refugiu şi perspective tinerilor şomeri, în timp ce în ţările din est astfel de ”plase de siguranţă„ nu sunt dezvoltate, iar tinerii şomeri decad rapid la stadiul de NEET şi, când reuşesc să se angajeze, rămân cantonaţi în zona slujbelor prost plătite.

    ”Nu cred că România mai trebuie să se marketeze pe piaţă ca o destinaţie a salariilor mici, pentru că aşa vom concura cu ţări din Africa şi Asia şi într-o astfel de concurenţă vom pierde. Investitorii străini nu mai trebuie să vină aici fiindcă găsesc forţă de muncă ieftină, ci fiindcă găsesc oameni bine pregătiţi„, comentează Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El spune că în toate discuţiile pe care le-a avut recent în diverse oraşe din ţară cu oamenii de afaceri, laitmotivul a fost că aceştia nu găsesc angajaţi cu calificarea de care au nevoie. ”Forţa de muncă produsă de sistemul de învăţământ românesc tinde să fie ori supracalificată, ori subcalificată, lipsind calificarea medie. Aceasta este una din problemele României şi poate chiar una dintre cauzele pentru care numărul de angajaţi nu creşte. Iar aici nu se poate să nu avem în vedere importantul bazin de forţă de muncă subeducată din zona rurală: foarte mulţi dintre ei pot să devină oameni cu calificare medie, adică exact ceea ce lipseşte mai mult la ora actuală de pe piaţă„, continuă economistul-şef al BCR. 

  • Morala perlelor de la bac

    PERLĂ DE LA BACALAUREATUL 2014: ”Lapona Enigel era prea frumoasă în comparaţie cu Riga Crypto, care era mic, alb şi chel„. Perlă de la evaluarea naţională 2014: ”Genul liric se întâlneşte cam peste tot în această poiezie, de aceea a menţiona numai două trăsături din toată poiezie este o întrebare-capcană„. Abia s-au terminat râsetele stârnite de vehicularea pe net, ca în fiecare vară, a unor astfel de perle şi a apărut un studiu al institutului de cercetare Bruegel care calculează că aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din UE, unde media se situează la 54%. Cel mai puţin expuse riscului de asalt al roboţilor sunt ţările bogate din nordul şi vestul Europei, din motivul simplu că automatizarea distruge în primul rând slujbele ieftine, cu nivel de calificare slab.

    Acest studiu se corelează cu raportul din iulie al Băncii Mondiale pentru UE11 (Europa Centrală şi de Est şi ţările baltice), care pune la loc de frunte printre frânele dezvoltării economice ale regiunii dubla problemă a şomajului mare în rândul tinerilor şi a îmbătrânirii rapide a populaţiei. ”Ţările cu ponderi mari ale tinerilor între 15 şi 24 de ani care nici nu muncesc, nici nu sunt cuprinşi într-o formă de educaţie (NEET – Not in Education, Employment or Training) tind să fie aceleaşi unde populaţia scade cel mai mult, aşa cum sunt Bulgaria, România, Croaţia şi Ungaria„. Banca Mondială adaugă şi că ”ţările din est au dificultăţi în a echipa tinerele generaţii cu abilităţile necesare – alfabetizare, ştiinţe, matematică„, conchizând că ”persistenţa unor ponderi mari ale şomajului în rândul tinerilor prezintă riscul creării unei generaţii pierdute pentru piaţa muncii„.

    La sfârşitul anului trecut, ocuparea agregată în UE11 s-a situat la aproape 44 mil. persoane, cu 1,6 milioane sub vârful atins în 2008. Iar comparaţia cu membrii vechi ai Uniunii arată aici o diferenţă structurală importantă: în ţările occidentale există programe de training sau educaţie vocaţională care pot oferi refugiu şi perspective tinerilor şomeri, în timp ce în ţările din est astfel de ”plase de siguranţă„ nu sunt dezvoltate, iar tinerii şomeri decad rapid la stadiul de NEET şi, când reuşesc să se angajeze, rămân cantonaţi în zona slujbelor prost plătite.

    ”Nu cred că România mai trebuie să se marketeze pe piaţă ca o destinaţie a salariilor mici, pentru că aşa vom concura cu ţări din Africa şi Asia şi într-o astfel de concurenţă vom pierde. Investitorii străini nu mai trebuie să vină aici fiindcă găsesc forţă de muncă ieftină, ci fiindcă găsesc oameni bine pregătiţi„, comentează Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El spune că în toate discuţiile pe care le-a avut recent în diverse oraşe din ţară cu oamenii de afaceri, laitmotivul a fost că aceştia nu găsesc angajaţi cu calificarea de care au nevoie.

    ”Forţa de muncă produsă de sistemul de învăţământ românesc tinde să fie ori supracalificată, ori subcalificată, lipsind calificarea medie. Aceasta este una din problemele României şi poate chiar una dintre cauzele pentru care numărul de angajaţi nu creşte. Iar aici nu se poate să nu avem în vedere importantul bazin de forţă de muncă subeducată din zona rurală: foarte mulţi dintre ei pot să devină oameni cu calificare medie, adică exact ceea ce lipseşte mai mult la ora actuală de pe piaţă„, continuă economistul-şef al BCR. Calitatea şi relevanţa învăţământului pentru mediul de afaceri sunt mai slabe inclusiv decât în alte ţări din est: în top 500 universităţi la nivel mondial din punctul de vedere al relevanţei învăţământului pentru mediul de afaceri, Polonia are două universităţi, România nu are niciuna.

    Aşa a ajuns să se deplaseze centrul de greutate în diversele rapoarte şi studii cu liste de priorităţi pe care instituţiile externe le recomandă periodic guvernelor din România, de la simpla flexibilizare a pieţei muncii, văzută ca garanţie a succesului în atragerea de investitori, cum era în primii ani după criză, spre strategii de ameliorare a ofertei de educaţie şi calificare a forţei de muncă, sau de la investiţiile în infrastructură spre investiţiile în educaţie. Această tendinţă e legată de faptul că guvernele europene, analiştii, investitorii şi-au dat seama că ambiţioasele obiective de competitivitate europeană sau măcar de reducere a şomajului nu pot fi atinse numai cu ieftiniri ale forţei de muncă.

    Raportul de recomandări ale Comisiei Europene 2014 pentru programul de convergenţă arată că România ”are un procent ridicat şi în creştere de tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (17,3% în 2013)„ şi acuză insuficienţa resurselor financiare şi umane pentru ameliorarea calităţii învăţământului, declinul puternic al învăţământului profesional şi tehnic, rata crescândă şi printre cele mai ridicate din UE de părăsire timpurie a şcolii, necorelările între competenţele absolvenţilor de învăţământ superior cu cerinţele pieţei, legătura slabă între companii şi mediul universitar şi participarea printre cele mai scăzute din UE la activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii.

    Reacţia aproape reflexă ar fi aici, pe lângă reamintirea mersului chinuit şi păgubos a ceea ce s-a numit la noi reformă a educaţiei, şi blamarea guvernelor pentru că nu au respectat ţinta de cheltuieli de 6% din PIB pentru învăţământ, fixată prin Legea educaţiei, iar alocarea de fonduri de la buget rămâne sub media UE (4,13% în 2011, faţă de media UE de 5,34%). ”Aş vrea să atrag însă atenţia asupra ipocriziei foarte multor discuţii care au loc în spaţiul public când este vorba despre cheltuielile statului cu educaţia„, afirmă Radu Crăciun. ”Noi ne uităm la ponderea cheltuielilor raportată la PIB şi o comparăm cu cât cheltuiesc alte ţări raportat la PIB, dar nu poţi să te compari la cheltuieli cu fruntaşii Europei când este vorba de alocările pentru educaţie, sănătate sau apărare, iar când e vorba de veniturile raportate la PIB să fim printre ultimii în Europa. Deci dacă ne dorim să avem cheltuieli pentru educaţie raportate la PIB similare cu ale altor ţări, trebuie să avem şi venituri raportate la PIB comparabile cu ale altor ţări. Până atunci, nu avem cum, matematic, să avem cheltuieli mai mari.„

  • Miliardarul care cere săptămâna de muncă de trei zile: Oamenii vor fi mai sănătoşi şi mai productivi

    Carlos Slim, miliardarul mexican plasat pe locul trei în topul miliardarilor lumii, crede că oamenii ar trebui să lucreze numai trei zile pe săptămână.

    Aflat la o conferinţă de afaceri în Paraguay, Slim s-a pronunţat pentru o modificare radicală a programului de muncă. În locul unei retrageri sau pesionări la 50 sau 60 de ani, oamenii ar trebui să aibă de lucru până la 70, poate 75 de ani, dar programul de lucru ar trebui redus la trei zile pe săptămână; ziua de muncă ar trebui să aibă, crede Slim, 11 ore.

    “Trei zile de muncă înseamnă mai multă relaxare şi o creştere a calităţii vieţii. Patru zile de repaos vor genera noi oportunităţi în materie de distracţie şi petrecere a timpului liber”, spune Slim.

    Miliardarul, care are 74 de ani, crede că o astfel de schimbare înseamnă şi o forţă de muncă mai sănătoasă şi mai productivă, dar şi câştiguri mai mari pentru persoanele în vârstă.

    Slim practică o astfel de schemă de lucru, la Telmex, compania sa de telecomunicaţii.

  • România, locul 54 din 75 de ţări la utilizarea angajaţilor sezonieri, ocazionali sau temporari

     “Într-o competiţie cu adevărat globală pentru resurse, investiţii şi pieţe, forţa de muncă reprezintă un avantaj competitiv, iar angajatorii sunt din ce în ce mai atenţi la flexibilitatea şi uşurinţa cu care îşi pot planifica şi eficientiza resursele umane. Forţa de muncă de contingenţă este exact cea la care angajatorii apelează pentru a gestiona schimbările din ce în ce mai frecvente ale mediului de afaceri, deci accesibilitatea şi eficienţa ei sunt un indicator important al atractivităţii unei pieţe”, a explicat Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.

    Astfel, România se situează pe locul 54, cu o valoare medie a indicelui, fiind devansată de Polonia (20), Cehia (34), Bulgaria (49) şi Serbia (53) şi aflându-se în faţa unor state precum Rusia, Spania, Germania şi Grecia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI: Împărtăşim obiectivul reducerii CAS, dar vrem să înţelegem cum va fi acoperit deficitul

     “În timp ce Fondul împărtăşeşte obiectivul de a reduce povara mare a taxelor pe forţa de muncă, într-un efort de a stimula angajările, trebuie să înţelegem cum intenţionează Guvernul să compenseze deficitul de venituri. Fără măsuri de compensare, o reducere a CAS cu 5 puncte procentuale ar creşte deficitul bugetar”, a afirmat Rice, întrebat, în cadrul unei conferinţe a FMI din 10 iulie, cum comentează Fondul respingerea de către preşedintele Traian Băsescu a reducerii CAS, în aşteptarea unor măsuri care să acopere un probabil deficit de venituri.

    Rice a arătat că misiunea comună a FMI şi CE a avut discuţii constructive cu autorităţile române referitor la cum să asigure continuarea progreselor în cadrul celei de-a treia evaluări a actualului program, dar unele subiecte cheie rămân nerezolvate, astfel că discuţiile continuă.

    Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator de la 1 octombrie. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patru măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Mihaela Mitroi, PwC România

    1. Reducerea contribuţiilor sociale, care sunt printre cele mai ridicate din Europa. România are un dezechilibru între contributorii la sistemul de asigurări sociale şi beneficiarii acestui sistem, iar acest dezechilibru nu poate fi remediat decât prin măsuri curajoase care să reducă nivelul de impozitare pe forţa de muncă, prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi eventual plafonarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    2. Reforma profundă a administraţiei fiscale şi informatizarea acesteia. Este nevoie de expertiza sectorului privat şi de asistenţa instituţiilor financiare internaţionale pentru reuşita acestei reforme, diminuarea evaziunii fiscale, şi ar crea spaţiu bugetar pentru o eventuală relaxare fiscală care să stimuleze creşterea economică şi investiţiile străine.

    3. În plan managerial, este nevoie de creşterea productivităţii muncii în România, dar şi de un accent sporit pentru inovaţie. România cheltuieşte mai puţin de 0,5% din PIB pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare, este nevoie de un efort comun al sectorului public şi al celui privat pentru a ne apropia de ţinta comunitară de 3% din PIB destinată cercetării.

    4. Este nevoie de măsuri pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi un consens politic şi social care să susţină un nou proiect naţional de dezvoltare durabilă a ţării.
     

  • STUDIU: 70% dintre angajatori nu intenţionează să facă noi angajări în următoarele 3 luni

     La studiu au participat 625 de angajatori.

    Previziunea Netă de Angajare calculată după eliminarea variaţiilor sezoniere este de +9%, valoare similară cu cea a a trimestrului II, dar cu 3 puncte procentuale mai mare decât în trimestrul al treilea din 2013.

    “Acesta este cel de-al optulea trimestru de optimism ponderat, dar constant. Încetul cu încetul, angajatorii au reînceput să-şi crească volumul de angajări, dar încrederea lor continuă să fie mai redusă decât în anii de dinainte de criza economică. Chiar dacă angajatorii vor continua să prefere organizaţii agile, au apărut totuşi semnale că aceştia îşi depăşesc treptat reticenţa de a face angajări şi au din nou în vedere nevoile pe termen lung”, a declarat directorul general al ManpowerGroup România, Valentin Petrof.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China a depăşit Japonia şi a devenit cel mai mare cumpărător de roboţi industriali din lume

     Companiile din China au cumpărat anul trecut unul din cinci roboţi industriali vânduţi la nivel global, depăşind astfel Japonia, recunoscută timp de decenii pentru utlizarea tehnologiilor avansate în producţie, scrie cotidianul Financial Times.

    China a cumpărat 36.560 de roboţi industriali, în creştere cu aproape 60% faţă de anul 2012, arată datele Federaţiei Internaţionale de Robotică, organizaţie a industriei de profil, cu sediul în Germania.

    Japonia a cumpărat 26.015 roboţi anul trecut, în timp ce locul al treilea a fost ocupat de Statele Unite cu 23.679.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro
     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 2-8 iunie

    3.06
    INSSE publică cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul pe primele 5 luni

    3.06
    Eurostat anunţă estimarea inflaţiei în zona euro în luna mai

    4.06
    INSSE anunţă datele provizorii privind PIB în T1

    4.06
    Comisia Europeană publică rapoartele de convergenţă la euro pentru 8 state UE

    4.06
    INSSE anunţă indicii costului forţei de muncă în T1, investiţiile în economie şi construcţiile de locuinţe în T1

    4-5.06
    Reuniunea G7 (Bruxelles)

    5.06
    INSSE difuzează statistica veniturilor şi a cheltuielilor gospodăriilor în 2013

    5.06
    Reuniunea Consiliului de guvernare al BCE (Frankfurt)

    5.06
    Eurostat anunţă statistica serviciilor în T1 şi a comerţului cu amănuntul la 4 luni în UE

    5-6.06
    Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (Bruxelles)

    7.06
    Metalhead Meeting cu Sepultura, Moonspell, Arkona (Arenele Romane, Bucureşti)

    până la 10.08
    Europe. South East – Recorded Memories – expoziţie Goethe Institut (MNAC, Bucureşti)
     

  • Absolvenţii de minim 16 ani pot primi indemnizaţie de şomaj

     Potrivit unui comunicat al Agenţiei Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă Bucureşti, absolvenţii instituţiilor de învăţamânt în vârstă de minimum 16 ani pot beneficia de o indemnizaţie de şomaj pentru o perioadă de şase luni, reprezentand 50 la sută din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj (în valoare de 500 de lei în 2014, n.r.).

    Aceştia trebuie să se înregistreze la agenţia de ocupare a forţei de muncă din raza căreia îşi au domiciliul, în maximum 60 de zile calendaristice de la data absolvirii, ca persoană în căutarea unui loc de muncă.

    Indemnizaţia de şomaj se acordă după 60 de zile calendaristice de la data absolvirii, perioadă în care absolventul beneficiază de servicii gratuite în vederea angajării (informare şi consiliere profesională, medierea muncii, formare profesionala).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro