“Rata absorbţiei efective a fondurilor europene la nivelul celor 5 operaţiuni ale organismului de intermediere pentru IMM este de 17%, procent care mă nemulţumeşte. De aceea, voi face tot ce voi putea astfel ca anul 2012 să reprezinte anul cu cel mai înalt plafon de rambursări către beneficiari de până acum”, a declarat Bode la un seminar pe tema IMM-urilor. El a arătat că în prezent cele mai mari dificultăţi legate de absorbţia fondurilor europene de către IMM-uri sunt achiziţiile publice şi perioadele lungi de evaluare a proiectelor.
Tag: fonduri europene
-
Ministerul Agriculturii va absorbi în primul trimestru fonduri europene de un miliard de euro
“Ministerul Agriculturii şi-a propus o ţintă foarte agresivă pentru absorbţia fondurilor europene. Vorbim de 2,5 miliarde de euro, o sumă care reprezintă 40% din cei 6 miliarde de euro pe care Guvernul şi-a propus să îi absoarbă în acest an”, a spus Fuia. El a mai spus că dacă Ministerul Agriculturii nu va absorbi 2,5 miliarde euro nici obiectivul Executivului nu va putea fi atins. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat marţi că miniştrii şi şefii de autorităţi de management care nu vor lua măsuri în perioada imediat următoare pentru a accelera ritmul de absorbţie a fondurilor UE şi a elimina problemele din acest proces vor fi demişi.
-
Miniştrii de Finanţe din UE vor decide marţi blocarea fondurilor de coeziune destinate Ungariei
Marea majoritate a celor 27 de miniştri sunt pregătiţi să susţină propunerea Comisiei Europene (CE), de suspendare a fondurilor din ianuarie anul viitor, au spus sursele. “Există un consens pentru suspendarea fondurilor de coeziune destinate Ungariei”, a declarat un diplomat. Potrivit CE, Ungaria nu a reuşit să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB, de la aderarea la UE, în 2004. Ungaria a adus anul trecut deficitul bugetar sub 3% din PIB, dar acest fapt s-a datorat în mare parte naţionalizării fondurilor private de pensii. Comisia consideră că măsura nu este o corecţie structurală a deficitului.
-
Ungureanu cere ca toate solicitările restante de rambursare a banilor UE să fie procesate în martie
Solicitarea a fost formulată într-o întâlnire avută, luni, de şeful Guvernului cu miniştrii Afacerilor Europene, Transporturilor, Finanţelor şi Justiţiei, precum şi cu preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi directorul Unităţii pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice. “Primul-ministru le-a solicitat participanţilor la întâlnire ca, până la sfârşitul acestei luni, să fie analizate şi finalizate solicitările de rambursare restante, iar termenul de 45 zile stabilit pentru procesarea cererilor de rambursare să fie respectat cu stricteţe, pentru a nu mai fi generate alte restanţe”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
-
Circa 600 de milioane de euro din bugetul UE dispar anual din cauza fraudelor
“Avem cifre care ne fac să credem că 600 de milioane de euro din bugetul UE continuă să dispară în fiecare an din cauza fraudelor”, a declarat Le Bail. Bugetul UE pe 2012 se ridică la 129 de miliarde de euro. “Este doar partea vizibilă a aisbergului”, adaugă Le Bail. La rândul său, preşedintele Eurojust, Aled Williams, a afirmat că progresele tehnologice şi deschiderea pieţelor europene au facilitat activităţile infracţionale.
-
Bilanţ ruşinos al autorităţilor la capitolul fonduri europene
Luna ianuarie s-a terminat însă fără bani noi atraşi, lucru justificat de autorităţi prin faptul că în prima lună a anului nu sunt cereri, iar responsabilii de administrarea fondurilor sunt ocupaţi cu bilanţul pe 2011 şi cu prognozele pe 2012. Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a declarat pentru ZF că situaţia nu e însă îngrijorătoare, întrucât cererile transmise în ultima parte a lui ianuarie se vor vedea în lunile următoare, iar deja rata de absorbţie a crescut deja la 6,3%.
Finalul de săptămână a adus şi o nouă veste proastă, prin decizia Direcţiei Generale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale din cadrul Comisiei Europene de a emite, în câteva zile, o decizie de întrerupere a termenului de plată pentru cererile în curs aferente Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).
Conform reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Curtea de Conturi a identificat, în raportul anual de control pe 2011, deficienţe majore ale sistemului de management şi control al POSDRU. Aceste deficienţe se referă la procedurile de selecţie a proiectelor şi la cele de verificare de prim nivel. În conformitate cu prevederile Regulamentului pentru fondurile structurale, aceste deficienţe duc la o întrerupere a termenului pentru plata cererilor transmise de statul membru la Comisie pentru o perioadă maximă de 6 luni.
“Autoritatea de management a luat toate măsurile necesare în vederea remedierii problemelor semnalate, iar Autoritatea de audit va reanaliza situaţia şi va prezenta noul sau raport la Comisie cât de curând”, precizează reprezentanţa CE. “Întreruperea termenului de plată nu afectează implementarea proiectelor, pentru care Autoritatea de management poate continua să facă plăţi. Comisia este încrezătoare că autorităţile române tratează deficienţele semnalate cu seriozitate şi iau măsurile ce se impun şi că acestea vor duce la o reluare a plăţilor înainte de expirarea celor şase luni prevăzute de Regulament.”
-
De ce e nevoie de mai mult decât de un guvern nou pentru a trece de criza economică
Adevărata criză cu care avem de-a face e dublă: pe de o parte, Europa a pierdut teren în faţa altor pieţe emergente, în frunte cu China – a pierdut în materie de populaţie, nivel de trai, competitivitate şi inovaţie -, iar, pe de altă parte, şi în interiorul Europei apar schimbări de nivel de trai, “în funcţie de vrednicia din trecut, prezentă şi cea percepută pentru viitor a ţărilor ei”. Cam aşa arată, rezumată de guvernatorul BNR, perspectiva din care trebuie privit viitorul României, într-un moment de îndoială ce dă fiori nu numai celor ce au crezut şi cred în proiectul european, dar şi celor ce l-au dezavuat.
“Este posibil ca proiectul european să nu fie de succes, din punctul de vedere al competitivităţii”, afirmă pentru prima dată Mugur Isărescu. “Şi de fapt aceasta e marea întrebare – în ce măsură poate rezista proiectul multicultural al Europei, aşa cum a fost conceput de părinţii UE, cu păstrarea particularităţilor naţionale şi a diferenţelor culturale, care sunt o bogăţie şi nu o piatră de moară pentru Europa, şi în acelaşi timp noi, europenii, să nu devenim muzeul de antichităţi al omenirii în această bătălie pentru competitivitate.”
Problema fiind pusă aşa, ce poate face România ca să-şi găsească drumul, într-un context unde atât acordurile cu UE şi FMI, cât şi presiunea pieţelor financiare limitează tot mai strâns marja de acţiune a guvernului? La conferinţa de săptămâna trecută de la BNR, guvernatorul a tratat aceste limite drept ancore economice, sugerând că ar trebui să profităm de ele exact în măsura în care ne avantajează. În speţă, după încheierea actualului acord preventiv cu FMI, e posibil ca România să mai încheie unul, dar ar fi de preferat să nu “lungească” relaţia, pentru că aşa apare percepţia că ţara “are mari slăbiciuni” atât la capitolul guvernării, cât şi la cel al finanţării.
Cel mai sănătos e ca România să se finanţeze de pe pieţe şi să ajungă la disciplina lor, spune Mugur Isărescu – ceea ce exclude o acumulare de datorii care să ne ducă din nou la un ciclu asemănător anilor ’70-’80, cu o economie care se îndatorează timp de zece ani şi se obişnuieşte să crească pe deficite de cont curent de 10% din PIB, pentru ca apoi în 2-3 ani să se restrângă brutal cu 20% pentru plata datoriilor, cu consecinţa detehnologizării şi a tăierii oricărei şanse în competiţia internaţională.
Ancora cea mai nouă pentru România, respectiv ceea ce se numeşte “noua guvernanţă economică europeană”, cu regulile ei de disciplină fiscală, trebuie văzută din mai multe unghiuri. Ea implică garantarea în comun a datoriilor ţărilor europene, care vine la pachet cu o anumită cedare de suveranitate, “astfel încât cine vrea să aibă datoria garantată trebuie să accepte această cedare de suveranitate, iar, dacă nu acceptă, atunci să nu facă datorii sau măcar să nu aibă pretenţia de la alţii să i le garanteze”, explică Valentin Lazea, economistul-şef al BNR.
În acelaşi timp, Lazea arată că după sistemul de monitorizare a statelor UE din cadrul Semestrului European, element al “noii guvernanţe”, România stătea mai bine decât majoritatea ţărilor europene încă din 2010, când îndeplinea 7 din 10 criterii macro (cele neîndeplinite fiind soldul contului curent ca medie a ultimilor trei ani, poziţia investiţională externă netă şi ritmul mediu de creştere anuală a salariilor în ultimii trei ani). În 2011 a îndeplinit şi criteriul costului cu forţa de muncă, având o medie a creşterii pe ultimii trei ani de 6,3%, faţă de 22% în 2010. “România este deci o ţară normală din punct de vedere macroeconomic, iar această normalitate e ca sănătatea pentru un om: abia atunci când o pierzi îţi dai seama ce preţioasă e”, a conchis Lazea, trimiţând la dezechilibrele lăsate de epoca de aparentă bunăstare dinainte de 2009, pe care atât de rapid a topit-o criza.
-
Speranţa cu steluţe albastre
În acest sens, a fost pusă la punct o bază de date cu toate proiectele de investiţii, care va fi folosită pentru prioritizarea proiectelor în funcţie de posibilitatea de a le asigura finanţare. Pentru a creşte rata de absorbţie a fondurilor europene, Guvernul a aprobat o listă de 100 de proiecte prioritare finanţate din bani de la UE, a căror realizare va fi monitorizată strict, notează FMI, care cere Guvernului să amelioreze absorbţia fondurilor structurale şi calitatea portofoliului de investiţii cu bani publici.
De asemenea, Guvernul va negocia cu Comisia Europeană o realocare a fondurilor între programele operaţionale, pentru a asigura suplimentarea banilor acolo unde este cazul şi nu a fost prevăzut în programarea bugetară 2007-2013.
Cum arată evoluţia absorbţiei fondurilor europene structurale şi de coeziune, ca procent din totalul alocării pentru perioada 2007-2013:
-
Statele UE pot folosi fonduri europene ca garanţie pentru credite bancare destinate IMM
“Este una dintre cele mai importante decizii anticriză, aceea de a implica masiv Uniunea Europeană şi resursele financiare europene şi garanţiile care pot fi date contra resurselor europene alocate ţărilor şi încă neangajate în contracte”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.
Consiliul European a adoptat în acest sens o declaraţie vizând stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, cu accent pe forţa de muncă tânără. “Este o declaraţie care trebuie să fie transpusă în măsuri care vor fi adoptate la următorul Consiliu European”, a precizat preşedintele.
Băsescu a amintit că România a anticipat într-un fel această decizie, prin înfiinţarea în 2010 a fondului de garanţii guvernamentale pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii. “Este adevărat, nivelul de garanţii nu a fost foarte mare, de câteva zeci de milioane, dar iată o altă măsură pe care într-un fel sau altul am anticipat-o şi care acum va fi mai puternic susţinută şi cu resursă financiară europeană”, a afirmat preşedintele.
-
Din februarie, o firmă va putea fi înfiinţată în trei zile
“Solicit şi Oficiului Registrului Comerţului, prin Ministerul Justiţiei, să coreleze aceste proceduri, astfel încât, începând de săptămâna viitoare, să putem da o veste bună mediului de afaceri cu privire la simplificarea procedurilor administrative”, a spus Boc, adăugând că procesul va fi supravegheat de consilierul de stat Andreea Paul-Vass.
De asemenea, premierul a cerut Ministerului Finanţelor să pregătească schema nouă de ajutor de minimis pentru sprijinirea IMM pentru crearea de locuri de muncă şi analiza rapidă a tuturor cererilor care vizează investiţii sau locuri de muncă în România.
“Ştiu, de exemplu, că Bosch a înaintat o cerere de ajutor de stat pentru ceea ce înseamnă creare de locuri de muncă şi investiţii la Cluj şi alte firme care vin acolo în locul Nokia. Este vorba de un angajament pe care l-am făcut mai de mult şi trebuie să fie respectat. Repet, nu pentru că este vorba de Cluj, acest lucru trebuie să fie oriunde în ţară, că este vorba de Delphi de la Iaşi sau de Ford de la Craiova sau de Pirelli de la Slatina, nu contează în ce parte a ţării, sunt investiţii care aduc locuri de muncă”, a afirmat Boc.
El a cerut ca până la 15 februarie să fie disponibilă lista cu investiţiile ministerelor în 2012 şi le-a cerut miniştrilor să facă o prioritizare a investiţiilor, în funcţie de faza în care se află lucrările. “Puneţi accent pe lucrările care se află în fază finală de lucru, adică lucrările care pot fi terminate în anul 2012”, a insistat Emil Boc.
În opinia lui, creşterea economică din 2012 trebuie să se bazeze pe fonduri europene (6 miliarde de euro), investiţii publice (38,2 miliarde de lei alocate din bugetul de stat), utilizarea schemelor de ajutor de stat şi de ajutoare de minimis pe care Guvernul le are la dispoziţie pentru sprijinirea firmelor, precum şi continuarea procedurilor de simplificare a procedurilor administrative, de reducere a tarifelor şi taxelor parafiscale şi de simplificare a procedurilor la care sunt supuse firmele.