BusinessMagazin

Tag: finante

  • Este OFICIAL: acciza la combustibil va creşte cu 0,32 lei pe litru, în două etape

    ”Termenele pe care l-am stabilit sunt 15 septembrie, dată la care va fi o creştere cu 0,16 lei pe litru pentru toate cele trei categorii de combustibil – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină – şi data de 1 octombrie la care va creşte cu încă 0,16 lei pe litru pentru cele trei categorii”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Ministrul de Finanţe a precizat că majorarea se face etapizat pentru a nu genera creşterea preţului la pompă şi scăderea consumului. ”Această măsură pe produce în etape pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului, şoc care poate genera creşteri de preţ, automat scade consumul şi poate afecta bugetul de stat prin încasări mai mici”, a explicat Ionuţ Mişa

  • Este OFICIAL: acciza la combustibil va creşte cu 0,32 lei pe litru, în două etape

    ”Termenele pe care l-am stabilit sunt 15 septembrie, dată la care va fi o creştere cu 0,16 lei pe litru pentru toate cele trei categorii de combustibil – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină – şi data de 1 octombrie la care va creşte cu încă 0,16 lei pe litru pentru cele trei categorii”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Ministrul de Finanţe a precizat că majorarea se face etapizat pentru a nu genera creşterea preţului la pompă şi scăderea consumului. ”Această măsură pe produce în etape pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului, şoc care poate genera creşteri de preţ, automat scade consumul şi poate afecta bugetul de stat prin încasări mai mici”, a explicat Ionuţ Mişa

  • Schimbare majoră în reforma TVA propusă de Ministerul de Finanţe. De când devine măsura OBLIGATORIE

    Potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanţe, noile prevederi au în vedere amânarea aplicării sistemului de plată defalcată cu câteva luni, precum şi sancţiuni mai blânde pentru firmele care nu se conformează.

    CITEŞTE NOTA DE FUNDAMENTARE A PROIECTULUI

    CITEŞTE PROIECTUL DE ORDONANAŢĂ

    „Ca urmare a discuţiilor pe care le-am avut cu mediul de afaceri, cu patronatele, cu mari întreprinderi şi IMM-uri, vom propune o serie de modificări la proiectul de ordonanţă privind splitul TVA, care să ţină cont de observaţiile reprezentanţilor companiilor. Am reţinut că principalele observaţii se referă la implementarea prea rapidă a proiectului şi la penalitatea de 50% care ar fi introdusă prea repede asupra neplăţii TVA. De aceea, vom amâna intrarea în vigoare a TVA split în mod obligatoriu la 1 ianuarie 2018, iar de la 1 octombrie va fi doar opţional”, au declarat surse oficiale din cadrul Ministerului de Finanţe, pentru Ziarul Financiar.

    Pentru a atrage companiile să treacă pe sistemul TVA split încă de la 1 octombrie, acestea vor primi o bonificaţie de 5% din impozitul pe profit pentru anul în curs, sau după caz a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. De asemenea, vor fi anulate penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017.

    Conform noilor prevederi, penalitatea pentru neplata TVA, de 50% din suma datorată, va intra în vigoare doar după 30 de zile şi nu imediat. În plus, se va extinde termenul în care persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA au obligaţia virării TVA de la 3 zile lucrătoare la 7 zile lucrătoare.

    De asemenea, registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA va fi înfiinţat în perioada 1 octombrie-31 decembrie 2017. ANAF îşi mai asumă ca în termen de maxim 3 zile lucrătoare să aprobe transferul sumelor din contul de TVA în contul curent al titularului.

    România are cea mai mare evaziune la TVA din Uniunea Europeană, de 40%. Astfel, colectează pe an în jur de 11 miliarde de euro şi ar trebui, conform calculelor macroeconomice, să colecteze 19 miliarde de euro anual.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLUI AICI 

     

  • Julien Ramillon, director general adjunct Groupama: ”Experienţa din România este una de care sunt mândru”

    Ramillon este licenţiat al Şcolii Naţionale Superioare de Telecomunicaţii din Paris cu specializări în reţele informatice, economie şi finanţe. Şi-a început cariera în 2002 la Segime (filială a grupului Altran) ca inginer de afaceri, iar în 2003 s-a alăturat grupului Mazars, ca auditor financiar. În 2008, a preluat postul de auditor intern în cadrul Groupama Franţa, iar din 2011 şi-a continuat activitatea în cadrul Groupama Nord-Est, fiind responsabil de domeniile finanţe, contabilitate şi imobiliare. Descrie vara anului 2011, imediat după preluarea noii funcţii, cu noi responsabilităţi, printre care şi cea de gestionare a activelor, drept cel mai dificil moment din cariera sa. „Chiar atunci piaţa de capital căzuse cu 30%. Pentru mine, care eram nou în acest domeniu, acest rol foarte tehnic a reprezentat o reală provocare în pofida unui context dificil, marcat de schimbări rapide. Am depăşit situaţia cu ajutorul echipei mele şi al companiei specializate a grupului (Groupama Asset Management), mai întâi prin operaţiuni executate la momentul potrivit pentru a reduce impactul şi apoi pe termen lung prin implementarea unui sistem de acoperire împotriva riscurilor, pentru a proteja mai bine compania de fluctuaţiile rapide ale pieţei.” În 2014, s-a întors în cadrul Groupama, divizia internaţională, fiind responsabil de filialele din Europa de Est, iar începând din noiembrie 2014 lucrează în cardul Groupama Asigurări din România.

    Julien Ramillon speră că cele mai mari succese ale sale se află în viitor. Totuşi, alege experienţa din România drept una de care este mândru.

    De la 1 august anul acesta, Ramillon a preluat şi responsabilităţile lui Horaţiu Roşca, director naţional de vânzări, acesta urmând să intre în concediu de paternitate.

    JULIEN RAMILLON

    39 DE ANI

    DIRECTOR FINANCIAR, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT GROUPAMA ASIGURĂRI S.A.

    PRIME BRUTE SUBSCRISE (2016): 932,3 MIL. LEI   /   PROFIT NET (2016): 29,9 MIL. LEI

    NUMĂR DE ANGAJAŢI: 1.546

     

     

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Philip Hammond: Marea Britanie nu va reduce taxele şi reglementările după Brexit

    “Impozitul majorat ca procent din economia britanică ne pune chiar în mijlocul grupului de state europene. Nu vrem să se schimbe acest lucru, chiar şi după ieşirea din Uniunea Europeană”, a spus Hammond, într-un interviu pentru cotidianul francez Le Monde.

    Potrivit analiştilor politici, Partidul Conservator este nevoit să-şi tempereze abordarea categorică privind Brexit după ce a pierdut majoritatea parlamentară în cadrul alegerilor din iunie, fiind greu să convingă Camera Comunelor să susţină reducerea taxelor şi a reglementărilor.

    “Adesea aud spunându-se că Marea Britanie are în vedere participarea la o concurenţă neloială în domeniul reglementării şi al impozitării. Acesta nu este nici planul nostru, nici viziunea noastră pentru viitor. Mă aştept să rămânem o ţară cu un model social, economic şi cultural care să fie recunoscut drept european”, a mai spus Philip Hammond.

    Hammond a precizat că Marea Britanie doreşte ca lucrătorii din UE să facă parte din economia britanică şi să-şi continue viaţa în ţară, la fel ca expaţii britanici care lucrează în Europa.

  • Ministerul Finanţelor dă detalii despre plata CAS din 2018 datorate de angajat, plătite de angajator

    „Nivelul contribuţiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%. De asemenea, cu aceeaşi dată de 1 ianuarie 2018, se are în vedere şi reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%. Aceste contribuţii vor fi datorate de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului”, precizează Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

    În acest sens, „sumele reprezentând CAS şi CASS, care în prezent sunt datorate de angajator în nume propriu vor fi preluate de către angajat. Această măsură va asigura angajatului creşterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei şi implicit o pensie mai mare”.

    Potrivit MFP, măsurile „nu vor implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator”. Totodată, „având în vedere şi scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor dă detalii despre plata CAS din 2018 datorate de angajat, plătite de angajator

    „Nivelul contribuţiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%. De asemenea, cu aceeaşi dată de 1 ianuarie 2018, se are în vedere şi reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%. Aceste contribuţii vor fi datorate de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului”, precizează Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

    În acest sens, „sumele reprezentând CAS şi CASS, care în prezent sunt datorate de angajator în nume propriu vor fi preluate de către angajat. Această măsură va asigura angajatului creşterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei şi implicit o pensie mai mare”.

    Potrivit MFP, măsurile „nu vor implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator”. Totodată, „având în vedere şi scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea aşteptată de milioane de români a fost deja publicată. Este pentru prima oară când se întâmplă asta

    Legea aduce o serie de modificări importante Codului fiscal, clarifică unele măsuri, reformulează şi reglementează mai exact condiţiile de desfăşurare a activităţilor economice.

    Una dintre modificări vizează eliminarea din sfera contribuabililor plătitori de impozit pe profit a asociaţiilor de proprietari care efectuează doar încasarea cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.

    În plus, legea stabileşte crearea unui regim fiscal unitar pentru persoanele juridice care realizează venituri sub 500.000 de euro prin aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, scopul fiind acela de aducere în acest sistem şi a
    persoanelor juridice care desfăşoară activităţile aflate sub incidenţa impozitului
    specific. Măsura se aplică începând cu 1 august, fiind prevăzute reguli
    tranzitorii.

    O altă prevedere a legii este că la înregistrarea în scopuri de TVA a unei persoane impozabile se va avea în vedere o analiză a riscului fiscal pe care aceasta îl prezintă şi nu a intenţiei şi capacităţii persoanei impozabile de a desfăşura activitate economică. Aceleaşi principii vor fi avute în vedere şi în cazul anulării/înregistrării în scopuri de TVA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Edenred demarează emiterea de vouchere de vacanţă electronice

    Edenred a demarat astfel emiterea de vouchere de vacanţă electronice imediat după obţinerea autorizaţiei. Acestea circulă în paralel cu voucherele de vacanţă pe suport clasic, de hârtie, pe care compania le emite deja de mai mulţi ani.

    Companiile private pot oferi fiecărui angajat vouchere de vacanţă în valoare de până la 6 salarii minime brute pe economie, respectiv 8700 de lei pe an per angajat. Până în prezent, aproximativ 50.000 de angajaţi din România au primit vouchere de vacanţă emise de Edenred, pe suport de hârtie. 

    Majoritatea companiilor care au acordat în acest an vouchere de vacanţă către angajaţi provin din domeniile retail, IT,  distribuţie şi servicii.Voucherele de vacanţă funcţionează în baza OUG nr. 8/2009, iar începând cu luna iulie 2017, conform OUG nr. 46/2017, toate instituţiile publice şi companiile deţinute de stat au posibilitatea de a le oferi angajaţilor vouchere de vacanţă în valoare de maximum 1450 lei/lucrator/an, în funcţie de bugetele prevăzute în acest sens.

    Faţă de primele de vacanţă, voucherele de vacanţă au avantaje fiscale semnificative, fiind impozitate doar cu 16% (impozit pe venitul salarial). Voucherele de vacanţă electronice  simplifică operaţiunile legate de distribuirea, utilizarea şi decontarea voucherelor de vacanţă. Cardul de vacanţă de la Edenred, denumit Ticket Vacanţa, este dezvoltat sub licenţa Mastercard şi este dotat cu CIP şi tehnologie Contactless pentru plăţi rapide.

    Angajaţii-beneficiari pot folosi voucherele de vacanţă exclusiv în România, pentru a achiziţiona servicii turistice de la hoteluri, pensiuni, agenţii de turism licenţiate sau unităţi de tratament balnear autorizate, iar pachetul turistic trebuie să conţină în mod obligatoriu servicii de cazare, conform specificaţiilor legislative.

    Voucherele de vacanţă Edenred emise pe suport hârtie pot fi cheltuite în peste 2.500 de unităţi turistice afiliate : pensiuni, hoteluri şi agenţii de turism. In ce priveste voucherele de vacanta electronice, reteaua de acceptare a acestor este în curs de dezvoltare, fiind deja afiliate inclusiv unele dintre cele mai mari agenţii de turism din România, prin intermediul cărora se pot achiziţiona vacante pe tot teritoriul ţării.

     

  • Statele din Europa Centrală şi de Est au nevoie de 615 de miliarde de Euro pentru a-şi finanţa proiectele de infrastructură până în 2025

    Mai mult de 80 de miliarde de Euro au fost investite în regiune în exerciţiul financiar european 2007-2013 din fonduri structurale şi de coeziune. Insă necesarul de finanţare a investiţiilor în infrastructură rămâne foarte ridicat, regiunea având nevoie de 615 miliarde de Euro până în 2025, potrivit informaţiilor PwC.

    După decenii de lipsă de investiţii, regiunea Europei Centrale şi de Est a făcut progrese fără precedent în îmbunătăţirea investructurii în ultimii ani: peste 5.600 de kilometri de autostradă fiind construiţi în ultimii 20 de ani. Acest lucru s-a datorat în bună măsură finanţărilor europene: peste 150 de miliarde de Euro din fondurile structurale au fost utilizate în această perioadă în regiune, la care s-au adăugat facilităţi adiţionale precum Connecting Europe sau finanţările oferite de Banca Europeană de Investiţii. În plus, investitorii privaţi au investit miliarde de Euro în proiecte de transport cheie în Polonia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia. Autorii raportului PwC şi Atlantic Council subliniază faptul că deşi investitorii rămân interesaţi de astfel de oportunităţi în regiune, aceştia se aşteaptă la proiecte bine documentate şi cu un profil echilibrat de risc şi profitabilitate

    Potrivit raportului, una dintre provocările cruciale în regiunea ECE este aceea de a construi un proces eficient de finanţare a  proiectelor de infrastructură de transport care să reducă decalajul de dezvoltare între estul şi vestul Uniunii Europene. Cetăţeanul mediu din vechile State Membre ale Uniunii Europene are la dispoziţie de două ori mai mulţi kilometri de autostradă per capita decât cel din noile state membre.

    Pe baza experienţei PwC în gestionarea unor astfel de proiecte în ECE, dar şi a discuţiilor cu diferiţi actori relevanţi din domeniu, raportul propune şase recomandări pentru a aduce infrastructura de transport din regiune la nivelul necesar pentru a susţine ambiţiile de creştere ale ţărilor din ECE:

    1. Consens politic
    2. Coordonare la nivel regional
    3. Prioritizarea proiectelor
    4. Mobilizarea resurselor financiare din sectorul privat pentru a depăşi dificultăţile de finanţare
    5. Îmbunătăţirea eficienţei proiectelor de investiţii existente
    6. Monitorizarea constantă a lecţiilor învăţate.


    „În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani, la nivelul ţărilor din regiune există în continuare un deficit de investiţii în infrastructura de transport. Este clar însă că necesarul de finanţare a acestor lucrări de infrastructură depăşeşte posibilităţile actuale ale bugetelor naţionale ale ţărilor din regiune, implicit şi pe cel al României. Tocmai de aceea trebuie căutate resurse financiare suplimentare în sectorul privat, prin punerea în aplicare a unei legislaţii viabile privind Parteneriatele Public-Privat. Din păcate, deşi în România avem bazele unei astfel de legislaţii, acesteia îi lipsesc normele de aplicare,  nefiind funcţională la acest moment”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

    „Având în vedere această nevoie de investiţii în infrastructură, ne aşteptăm ca sectorul construcţiilor din ECE să crească cu un ritm anual de 3,1%, depăşind astfel ritmul de creştere din ţările din Europa Occidentală în următorii 5 ani.”, a precizat Sorin Petre, Partener, Servicii de Evaluare şi Analiză Economică, PwC România, care este specializat, printre altele, în analiza economică a marilor proiecte de investiţii.

    „România îndeosebi are nevoie de investiţii masive pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport. Potrivit Indexului Competitivităţii Globale publicat de Forumul Economic Mondial, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, de 3,61, în vreme ce media ţărilor UE 15 este de 5,65, iar media statelor din ECE este de 4.02. În exerciţiul financiar european 2007-2013, din totalul de 82 de miliarde de Euro de fonduri structurale şi de coeziune investite în regiune în proiectele de infrastructură de transport, România a atras mai puţin de 7%, în vreme ce Polonia a folosit peste 30% din această sumă”, a adăugat Ruxandra Chiriţă, Director, Servicii de Consultanţă pentru Sectorul Public, implicată de-a lungul timpului în numeroase proiecte ample de investiţii din sectorul public.

    Cum va arăta infrastructura de transport din regiune în viitor? Raportul îndrăzneşte să afirme că 75% din infrastructura din 2050 nu există în prezent în ţările din regiune – noile tehnologii vor avea un impact nu doar asupra modului în care este proiectată, construită şi operată infrastructura de transport, dar şi asupra cererii privind serviciile de transport. Acest lucru sugerează că o abordare regională a problemelor dezvoltării infrastructurii de transport ar fi mult mai eficientă şi ar maximiza şansele de succes, tocmai de aceea iniţiative regionale, aşa cum este nou lansata Iniţiativă a celor Trei Mări, pot juca un rol cheie.