BusinessMagazin

Tag: fabrici

  • Una din zece fabrici de lactate a fost închisă în ultimii cinci ani. Peste 4.000 de oameni au rămas fără loc de muncă

    România mai are doar opt fabrici mari de lactate (cu peste 250 de angajaţi), în condiţiile în care la finalul lui 2008 funcţionau 14 astfel de unităţi, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului – RECOM. În industrie mai sunt active puţin peste 500 de companii, majoritatea cu mai puţin de zece angajaţi.

    Datele instituţiei cuprind toate companiile care au depus declaraţiile financiare pentru anul trecut, însă de exemplu compania Dorna Lactate, care avea în 2011 peste 600 de angajaţi, nu se regăseşte în topul trimis de RECOM la solicitarea ZF.

     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Grupul Continental, lider în componente auto cu 1,5 mld. euro

    Grupul german Continental, care deţine fabrici în judeţele Timiş, Sibiu, Satu-Mare, Arad, Iaşi şi Olt, a avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de peste 1,5 mld. euro în România, rezultat care îi plasează pe nemţi pe primul loc în topul celor mai mari producători de componente auto din România, potrivit datelor din anuarul Cei mai mari jucători din economie.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

  • Avioane private fabricate cu costuri scăzute şi alte minuni din viitorul industriei aeronautice

    PLANURILE PENTRU INTRODUCEREA MAI MULTOR MODELE DE AVIOANE, care vor forţa limitele performanţelor aeronautice, au oferit industriei cea mai mare oportunitate din ultimul deceniu pentru automatizarea fabricilor, introducerea de tehnici noi şi reducerea costurilor. În cinci ani, aeronavele care vor fi livrate clienţilor ar putea avea componente fabricate folosind tehnologia imprimării 3D şi ar putea fi vopsite de un robot, în timp ce niturile ar fi instalate tot automat. „Următoarele salturi importante în industria aeronautică vor veni pe partea de producţie – cum producem aceste avioane mai rapid, mai eficient, cu mai multă automatizare?„, a întrebat directorul general al Boeing Ray Conner la salonul de la Paris.

    Comparativ cu industria auto, companiile din sectorul aerospaţial adoptă mai greu automatizarea producţiei, notează Reuters. Producţia relativ scăzută – liderii sectorului, Airbus şi Boeing, fabrică circa 1.200 de avioane pe an – nu justifică în multe cazuri investiţiile mari necesare. Complexitatea şi reglementările limitează, de asemenea, schimbarea, ceea ce înseamnă că o mare parte dintr-un avion este rezultatul muncii manuale.

    Numărul mare de comenzi din ultima perioadă a determinat, însă, industria să înceapă să-şi pregătească fabricile pentru volume mari de producţie la costuri scăzute. Peste 35.000 de avioane, în valoare de aproape 5.000 de miliarde de dolari, vor fi vândute în următorii 20 de ani, estimează Boeing.

    Reducerea costurilor este singura modalitate de a îmbunătăţi marjele într-un sector în care discount-urile mari acordate cumpărătorilor înseamnă profituri mici sau chiar pierderi pentru câştigarea de contracte. Întrucât 60-70% din componentele unui avion sunt asigurate de furnizori, marii producători îi împing şi pe aceştia să inoveze. Câştigă cei care fac acest lucru, cu o cotă mai mare din câştiguri.

    Furnizorii de echipamente militare, sub presiune din cauza reducerii bugetelor de apărare, îşi restructurează, de asemenea, fabricile. Compania Sikorsky, producătorul elicopterului Blackhawk, a angajat în urmă cu trei ani Porsche pentru consultanţă în privinţa producţiei. „Industria se va schimba drastic în următorii 5-15 ani„, odată cu intrarea în producţie a noilor generaţii de avioane, afirmă David Fitzpatrick, şeful pe America de Nord al departamentului pentru apărare şi industrie aerospaţială de la firma de consultanţă Alix Partners.

    IMPRIMANTELE 3D. În Cincinnati, GE Aviation proiectează motoare pentru următoarea generaţie de avioane, cu un consum de combustibil mai redus cu 15-20% decât al actualelor modele. Printre inovaţiile introduse pentru atingerea acestor economii, GE testează imprimante 3D, care produc piese funcţionale.

    GE vrea să folosească imprimarea 3D pentru componente care rezistă la temperaturi şi de 3.000 de grade în interiorul motorului CFM International LEAP până la intrarea acestuia în uz în 2016 pe aeronavele Airbus A320. Motorul va fi folosit şi pentru rivalul Boeing 737 MAX. CFM, o companie mixtă formată de Safran din Franţa şi GE din SUA, afirmă că aceasta va fi prima utilizare a acestui tip de tehnologie în producţia de avioane comerciale.

    Aproape 3.500 de aeronave au fost vândute, astfel că CFM trebuie să producă circa 1.700 de motoare anual până în 2020. Pratt & Whitney produce de asemenea motoare utilizând tehnologia de imprimare.

  • Familia Murad aşteaptă afaceri duble pentru fabricile din Topoloveni

    Familia libaneză Murad, cunoscută pe piaţa locală în prin­ci­pal datorită restaurantelor Spring Time, pateurilor Mandy şi businessurilor din domeniul turismului, şi-a buge­tat pen­tru acest an dublarea afacerilor din domeniul pro­duc­ţiei, ca urmare a investiţiilor realizate în complexul de fabrici de la Topoloveni.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 24.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Michelin închide două fabrici, în Franţa şi Algeria, din cauza recesiunii prelungite din Europa

     Fabrica din Franţa, de la Joué-lès-Tours (sud-vest de Paris), are 930 de angajaţi, dintre care 200 vor continua să lucreze la produse semi-finite, potrivit companei, transmite Wall Street Journal.

    Dintre cei 730 afectaţi de măsurile de restructurare, 250 vor primi oferte de pensionare anticipată, iar 480 vor primi locuri de muncă la alte divizii Michelin. Cei care refuză vor avea la dispoziţie programe de training pentru a găsi alte locuri de muncă.

    Michelin va concentra toată producţia de anvelope auto din Franţa la o singură fabrică.

    Cererea pentru anvelope auto din Europa a scăzut cu 25% din 2007, iar fabricile Michelin din regiune operează la 60% din capacitate, a precizat compania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ford se retrage din Australia după 90 de ani, acuzând costurile prea mari şi importurile ieftine

     Ford Australia înregistrează costuri duble faţă de cele din Europa şi de patru ori mai mari decât la diviziile din Asia, a declarat joi preşedintele diviziei australiene a Ford, Bob Graziano, citat de Bloomberg.

    El a anunţat că 1.200 de angajaţi de la fabricile din Melbourne şi Geelong îşi vor pierde locurile de muncă îndepând din luna octombrie a anului 2016.

    Cele trei companii care produc automobile în Australia – Toyota, General Motors şi Ford – se confruntă cu probleme severe după aprecierea cu 28% a dolarului australian faţă de yen în ultimele 12 luni, evoluţie care a sprijinit vânzările maşinilor de import, devenite mai ieftine în raport cu cele produse pe plan local. Totodată, aprecierea monedei a determinat scăderea vânzărilor la export.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Manifestaţii ale muncitorilor în Bangladesh: Mii de oameni cer măriri salariale. Poliţia a tras cu gloanţe de cauciuc

     Poliţia afirmă că a intervenit după ce muncitorii au blocat accesul pe un drum, în zona industrială Ashulia, la periferia capitalei, unde se află sute de fabrici de confecţii care lucrează pentru grupuri occidentale, precum cel american Walmart sau francez Carrefour.

    Săptămâna trecută, aceste fabrici au fost închise câteva zile din cauza violenţei muncitorilor. Ele s-au redeschis vineri, Asociaţia Fabricanţilor şi Exportatorilor de Textile din Bangladesh (BGMEA) anunţând că a obţinut garanţii din partea Guvernului că fabricile vor beneficia de o “securitate sporită”.

    După prăbuşirea unui imobil, pe 24 aprilie, care s-a soldat cu 1.127 de morţi, muncitorii din industria textilă, plătiţi cu 38 de dolari americani (30 de euro) lunar, au întrerupt lucrul aproape zilnic pentru a cere creşteri salariale şi executarea proprietarului imobilului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afaceri mai mari cu 19% pentru Rio Bucovina în 2012

    În timp ce anul 2012 a însemnat o consolidare a poziţiei în topul primelor trei companii îmbuteliatoare de apă din România, care a adus o creştere a cifrei de afaceri de 19% faţă de anul precedent, 2013 se anunţă cel mai important an din istoria companiei Rio Bucovina. Managementul a demarat în forţă, cu obiective de lansare a mai multor branduri proprii de lichide, food şi non food.

    De la preluarea mandatului de director general al companiei Rio Bucovina, Răzvan Iancău a început un amplu proces de reorganizare strategică, definirea viziunii, misiunii şi valorilor companiei. Realizarea unui audit intern şi extern, atât financiar cât şi de brand, a avut în vedere eficientizarea resurselor active, a structurii companiei şi a distribuţiei directe şi indirecte, precum şi extinderea portofoliului de produse.

    Tot în direcţia creşterii şi eficientizării resurselor, având ca obiectiv consolidarea poziţiei pe piaţă, se înscriu şi investiţiile în capacităţile de îmbuteliere care vor genera o serie de lansări de noi mărci, în segmentul băuturilor. Investiţiile totale din anul 2013 se vor ridica la valoarea de 5 milioane de euro în facilităţile de producţie şi îmbuteliere, acestea generând o creştere a locurilor de muncă şi a nivelului de trai în plan local.

    În 2013, compania Rio Bucovina va deţine trei mari fabrici: Vatra Dornei, Timişoara şi o nouă fabrică lângă Bucureşti. În Vatra Dornei sunt programate investiţii de circa 3,6 milioane de euro, care vor genera o creştere a capacităţii de îmbuteliere până la 180 – 200 milioane de litri anual. Fabrica Rio Bucovina din Timişoara cu circa 80 de milioane de litri anual împreună cu achiziţia, în perioada următoare, a unei fabrici de îmbuteliere de lângă Bucureşti, care înseamnă încă 100 de milioane de litri, vor livra obiectivul de creştere la nivel regional, compania putând deveni unul din principalii jucători din punct de vedere al capacităţii de îmbuteliere pentru apa minerală naturală, apa de masă şi apa de izvor. Extinderea ariei de acţiune a Rio Bucovina în zona de distribuţie susţine ritmul de creştere previzionat pentru 2013.

  • Renault: Fabricile din România şi Maroc devin competitive în privinţa costurilor de producţie

     Renault estimează pentru acest an o contracţie a pieţei auto europene de 5%, a afirmat Tavares, într-o conferinţă de presă la Istanbul. Evoluţia pieţei europene se va îmbunătăţi după declinul de 10% din primele trei luni ale anului, a adăugat el, citat de Bloomberg.

    Grupul francez a anunţat, în februarie, că vizează livrări în creştere în acest an, susţinute de varianta îmbunătăţită a modelului Clio şi de Dacia Logan, după o scădere de 6,3% anul trecut, la 2,55 milioane de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare. Producătorul auto anticipa la momentul respectiv o contracţie de cel puţin 3% în Europa şi un avans de 3% la nivel global.

    Renault introduce mai multe modele în acest an, a spus directorul operaţional. Grupul îşi creşte portofoliul prin relansarea mărcii de maşini sport Alpine şi dezvoltarea Initiale Paris într-un brand de lux. Initiale va intra pe piaţă “într-un interval de 10-15 ani”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşte cel mai puternic român din construcţii să deschidă patru noi fabrici când alţii pun lacătul la poartă

    TOATĂ LUMEA SE PLÂNGE CĂ PIAŢA S-A DIMINUAT, DAR NOI CREŞTEM CONTINUU”, spune Marcel Bărbuţ, care a clădit afacerea Adeplast, cu rulaje de peste 40 de milioane de euro anul trecut. Pentru 2013 antreprenorul, care vorbeşte aproape jumătate din timp la telefon în perioadele în care nu are întâlniri, spune că îşi propune să crească vânzările cu 25%, dar că „visez şi mai mult„. Prin urmare, vânzările Adeplast ar urma să depăşească anul acesta 50 de milioane de euro, iar planurile pe termen mediu vizează atingerea pragului de 100 de milioane de euro.

    Pentru a ajunge însă la acest nivel în trei ani, „trebuie să mai cumpărăm ceva şi să mai investim în ceva„, spune Bărbuţ, fără a da detalii. Şi profitul „trebuie să crească, chiar dacă nu proporţional cu creşterea cifrei de afaceri, pentru că amortizările vor diminua profitul net”, punctează antreprenorul. El spune că în ţările dezvoltate productivitatea angajaţilor este de 100.000 de euro pe an, în timp ce în 2012 la Adeplast fiecare om a produs de 230.000 de euro.

    Plin de energie, subliniază cu pixul pe hârtie raportările la zi ale avansului pe care l-au înregistrat afacerile în prima parte a anului, admonestează muncitorii din fabrica de adezivi pentru că e prea mult praf („s-a stricat un filtru, dar nu e normal„) şi întreabă încruntat de ce nu a fost livrată marfa din depozit în magazine („…azi e termenul, acum trebuie să trimiţi camionul!„). La finalul interviului s-a lansat într-o discuţie telefonică în germană, iar apoi, aproape imediat, a început să vorbească cu firma de publicitate. Spune direct că n-are pace nici noaptea, se gândeşte mereu ce poate să mai facă.

    S-a bazat pe fler când a hotărât să facă patru noi fabrici, într-o vreme în care domeniul construcţiilor suferă. „Trebuie să baţi fierul cât e cald„, justifică el o decizie ce pare riscantă. 22,5 milioane de euro pompaţi în 2012 şi 2013 în unităţi de producţie, din care un sfert din sumă din surse proprii, iar diferenţa din credite bancare, este o sumă cu care Marcel Bărbuţ cel mai probabil se plasează în vârful listei celor mai activi investitori ai perioadei.

    Cum piaţa n-a crescut, explicaţia creşterii vânzărilor e simplă: Adeplast a atras clienţi de la concurenţi. Iar fenomenul nu poate decât să continue, de vreme ce antreprenorul calculează pragmatic orice economie de cost pe care o face în orice investiţie. Un exemplu este linia de producţie din fabrica de vopseluri de la Ploieşti, care va începe să producă în vară: „Utilajul este foarte performant„, spune Bărbuţ care înşiruie la tot pasul sumedenie de cifre care să argumenteze cât se poate de tehnic acest lucru.

    ADEPLAST SE POATE LĂUDA CU O PRODUCŢIE PE CAP DE ANGAJAT MAI MARE DECÂT ORICE COMPETITOR LOCAL ŞI CHIAR FAŢĂ DE PRODUCĂTORI DIN ŢĂRI VESTICE. Şi asta chiar dacă vreme de patru luni, exemplifică omul de afaceri, unii angajaţi n-au produs nimic, ci s-au aflat în şcolarizare pentru fabricile noi. Iar creşterea eficienţei şi a productivităţii este dusă până în cele mai mici amănunte: la fabrica de adezivi de la Ploieşti foloseşte 12 cântare pentru a nu înregistra timpi morţi în timpul producţiei, iar camioanele sunt
    încărcate până la jumărate cu saci de adezivi şi mortare uscate din cauza limitei de greutate pe care trebuie s-o respecte încărcătura, iar deasupra sunt aşezate pachetele cu polistiren tocmai pentru a nu plăti transportul de „aer„, de vreme ce polistirenul este foarte uşor, dar ocupă mult spaţiu. Iar alegerea spaţiului de la Roman, unde fabrica de „prafuri„ intră în producţie chiar săptămâna aceasta, a fost calculată pentru a fi în cel mai avantajos loc din punct de vedere al căilor rutiere, dar şi pentru acces la materia primă, nisipul.

    Oraşul este practic aşezat în mijlocul Moldovei, iar de-acolo Adeplast va livra nu numai în provincie, ci şi în Ucraina, ţară în care speră să intre curând, dar şi în Republica Moldova, pe care plănuieşte să o „inunde„ cu produsele sale, mai cu seamă că „moldovenilor le plac românii„.

    Exportul n-a avut până acum o mare pondere în afacerile grupului, dar pieţele externe sunt acum tot mai interesante pentru antreprenorul român. Ungaria, Bulgaria, Austria şi chiar Germania sunt ţări în care Marcel Bărbuţ crede că-şi va vinde produsele. În primele zece luni ale anului trecut compania a exportat produse în valoare de 4,5 milioane de lei, mai cu seamă către vestul Europei şi ţări arabe.