BusinessMagazin

Tag: europa

  • Un avertisment pentru investitorii de energie solară: Din cauza importurilor chinezeşti, industria europeană de panouri solare este în pragul falimentului

    Industria europeană a energiei solare a avertizat că o abundenţă de importuri chinezeşti ieftine a împins unii producători în pragul falimentului, împiedicând eforturile UE de a stimula producţia locală de tehnologii ecologice, scrie Financial Times.

    SolarPower Europe, un grup comercial al industriei, a scris luni Comisiei Europene că stocurile în creştere şi „concurenţa acerbă” dintre producătorii chinezi pentru a câştiga cotă de piaţă în Europa au dus la scăderea preţurilor modulelor solare cu mai mult de un sfert în medie de la începutul anului.

    „Acest lucru creează riscuri concrete pentru companii de a intra în insolvenţă, deoarece stocul lor va trebui să fie devalorizat”, se arată în scrisoare.

    Norwegian Crystals, un producător de lingouri utilizate în celulele solare, a depus deja cererea de faliment luna trecută. Norsun, o altă companie norvegiană de energie solară, a declarat luna aceasta că va suspenda producţia până la sfârşitul anului.

    UE urmăreşte ca până în 2030, 45% din energia utilizată la nivel comunitar să provină din surse regenerabile – un obiectiv care urmează să fie votat de Parlamentul European în această săptămână.

    Produsele chineze din lanţul de aprovizionare cu energie solară a Uniunii reprezintă aproximativ trei sferturi din importurile de energie solară ale blocului comunitar, ceea ce provoacă temeri că UE dezvoltă o dependenţă faţă de China, asemănătoare cu dependenţa sa faţă de gazul rusesc, menţinută până la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.

    Costul de fabricare a unui modul solar în Europa este dublu faţă de preţul spot actual, a declarat SolarPower Europe.

    UE a încercat deja să limiteze concurenţa neloială din partea Chinei prin impunerea de tarife la importurile chinezeşti în 2012, după ce Beijingul a alocat subvenţii masive industriei sale solare. Dar blocul comunitar le-a ridicat din nou în 2018 pentru a stimula instalaţiile de energie regenerabilă, cu doar un an înainte ca Comisia să declare China un „rival sistemic” al Uniunii.

    Scăderea dramatică a preţurilor a însemnat că obiectivul UE de a fabrica 30GW din lanţul de aprovizionare cu energie solară în Europa până în 2030 este acum „în mare pericol”, se arată în scrisoare. Industria eoliană a adresat apeluri similare Bruxelles-ului, temându-se că producătorii de turbine sunt, de asemenea, subcotaţi de rivalii chinezi.

  • Veşti proaste pentru facturi: Preţul gazului creşte din nou în Europa, iar petrolul este presat de saudiţi să sară de 100 de dolari barilul

    Preţurile europene la gazele naturale au crescut semnificativ, deoarece lucrătorii de la două instalaţii cheie ale Chevron Corp. din Australia au început vineri greve parţiale, după ce o serie de negocieri au eşuat, raportează Bloomberg.

    Contractele futures olandeze de referinţă au crescut cu până la 11%, la 36,20 euro pe megawatt-oră. Acţiunea sindicală vizează instalaţiile de gaz natural lichefiat Gorgon şi Wheatstone, care au furnizat anul trecut aproximativ 7% din cantitatea de GNL la nivel mondial. 

    Disputa a zdruncinat piaţa mondială de la începutul lunii august, chiar dacă aceasta pare bine aprovizionată pentru moment. Având în vedere cererea slabă şi faptul că stocurile din Europa sunt aproape pline, comercianţii nu se aşteaptă la un impact considerabil din cauza conflictului. Cu toate acestea, riscul unor întreruperi prelungite ar menţine presiunea pe o piaţă volatilă, care încă nu şi-a revenit complet după criza energetică de anul trecut.

    Sindicatele au început grevele parţiale de la ora 13:00 la instalaţiile Chevron de la Wheatstone Platform, Wheatstone Downstream şi Gorgon, a precizat vineri Offshore Alliance.

    Pe lângă toate acestea, un efort reînnoit al Arabiei Saudite şi al Rusiei de a împinge preţul petrolului spre 100 de dolari pe baril ameninţă să devină o altă bătaie de cap pentru lumea vestică, dar mai ales pentru preşedintele SUA Joe Biden, care pune bilanţul privind economia americană – şi contracararea inflaţiei – în centrul campaniei sale electorale.

    În această săptămână, potrivit Financial Times, petrolul Brent a depăşit 90 de dolari pe baril pentru prima dată în 2023, după ce Riadul şi Moscova au prelungit reducerile de aprovizionare până la sfârşitul anului, în pofida faptului că petrolul a crescut deja cu 25% din iunie, pe măsură ce cererea globală atinge un nivel record.

    Măsura saudită de a creşte preţul petrolului riscă, de asemenea, să formeze o ruptură între Arabia Saudită şi Washington, chiar în momentul în care SUA urmăreşte un acord istoric de normalizare a relaţiilor dintre Israel şi regat şi încearcă să consolideze o alianţă împotriva Rusiei la reuniunea G20 din acest weekend din India.

    „Saudiţii nu au mulţi prieteni la Washington în acest moment. Există riscul ca ei să devină ţinta numărul 1 în cazul în care Washingtonul va dori să dea din nou vina pe cineva pentru preţurile ridicate la pompă sau pentru încetinirea economiei”, a declarat Raad Alkadiri, analist la Eurasia Group din Washington.

    Prelungirea reducerilor vine, totodată, într-un moment delicat pe plan intern pentru Casa Albă, care a evidenţiat consolidarea economiei şi încetinirea inflaţiei ca fiind rezultate ale politicilor implementate de preşedintele Joe Biden.

  • O nouă invazie americană: industria turismului din Europa s-a bucurat de cel mai bun sezon estival de dinaintea pandemiei, numărul mai mare de turişti americani compensând căldura extremă şi inflaţia persistentă

    Bulgaria plânge după turiştii ruşi, Ungaria se bucură la o mână de vizitatori chinezi, şi totuşi armatele de turişti au revenit în Europa în această vară, scrie Financial Times.

    În pofida scumpirilor dramatice, rezervările de zboruri către Europa nordică au fost cu 25% mai mari în iunie-august comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi au crescut cu 13% către Europa de Sud.

    Gradul de ocupare a hotelurilor de pe continent a fost în iulie cu doar 4% sub nivelurile prepandemice pen­tru aceeaşi lună din 2019, sfidând o creştere puternică a preţurilor camerelor.

    Ministrul francez al turismului Olivia Gregoire a anticipat recent că cea mai vizitată ţară din lume va be­neficia de câştiguri record de 64-67 mi­liarde de euro de pe urma turismului internaţional în acest an după un sezon estival „foarte bun“.

    Spania a primit 47,6 milioane de turişti străini în decurs de şapte luni până la finalul lunii iulie, cu doar 0,8% sub nivelul din 2019. Simon Vincent, preşedinte pe Europa, Orientul Mijlociu şi Africa în cadrul Hilton, a pus succesul se­zonului estival actual pe seama „rezi­lienţei consumatorului şi volumului de americani“.

    Barcelona este aşteptată să pri­mească cu 16% mai mulţi vizitatori americani în acest an decât în 2019, în timp ce numărul vizitatorilor ame­ricani din Londra este estimat să urce cu 13%.

    Potrivit European Travel Com­mission (ETC), redresarea sectorului european al turismului continuă în pofida problemelor economice, atin­gând aproximativ 95% din nivelurile din 2019 la capitolul sosiri de turişti internaţionali. Deşi inflaţia şi costu­rile crescute de călătorie pun presiu­ne pe buzunarele consumatorilor, chel­tu­ie­lile pe călătorii sunt în continuare prioritizate în faţa altor cheltuieli.

    Ultimele date arată că un sfert din destinaţiile europene au depăşit nivelurile prepandemice al sosirilor de turişti străini.

    Nu este de mirare că din cauza drămuirii cheltuielilor, destinaţiile care oferă mai multă valoare pentru bani vor continua să înregistreze creşteri.

    Cele mai recente date arat că 52% din destinaţii au depăşit nivelurile pre-pandemice din punct de vedere al numărului de turişti americani până acum în acest an. Pe fondul inflaţiei ridicate şi unei potenţiale recesiuni, accesibilitatea va fi un factor cheie în alegerea destinaţiilor din interiorul Europei.

    Destinaţii ca Portugalia, Turcia şi Muntenegru au raportat o creştere substanţială a sosirilor din SUA. În Europa de est, Letonia şi Polonia au consemnat de asemenea creşteri la acest capitol.

    Polonia a atras şi un număr record de turişti cehi în acest an, potrivit Schengenvisainfo.com. Pe lângă atractivitatea ca ţară, Polonia a devenit populară şi graţie accesibilităţii sale. În plus, ţara este aşteptată să se bucure de o creştere a turismului estival pe fondul schimbărilor climatice.

    În Ungaria, sectorul de turism a fost salvat şi el de turiştii internaţionali, notează Daily News Hungary.

    Numărul înnoptărilor turiştilor străini au urcat cu 12,7% la 2.561.000. Nemţii au petrecut 412.000 noţi în unităţile turistice din Ungaria în iulie, maim ult decât orice altă naţionalitate, fiind urmaţi de polonezi şi cehi.

    La nivel european, totuşi, sezonul solid din acest an nu se datorează doar vizitatorilor internaţionali. Operatorii spun că siguranţa bugetară oferită de vacanţele petrecute pe plan intern a contribuit la menţinerea cererii ridicate.

     

  • Dominaţia europeană pe piaţa auto se clatină: Cei mai mari constructori auto din Europa pregătesc investiţii majore pentru a ţine piept Chinei pe piaţa vechiculelor electrice

    Cei mai mari producători de automobile din Europa se tem de ameninţarea competitivă reprezentată de noile companii chineze, în contextul în care industria auto se îndreaptă spre electrificare, au declarat mai mulţi directori executivi pentru CNBC în ultimele zile.

    Poziţia dominantă a Europei în sectorul auto a fost stabilită de-a lungul mai multor decenii prin capacitatea sa de a construi motoare cu combustie superioare. Însă acest avantaj competitiv dispare treptat, pe măsură ce cererea de vehicule electrice cu baterii creşte, iar firmele chineze care beneficiază de subvenţii de stat pot produce celule de baterii la un cost mai mic.

    Christophe Périllat, director general al producătorului francez de componente auto Valeo, a declarat luni la CNBC că China este acum principala piaţă a companiei, deoarece fosta “barieră de intrare” a motorului cu combustie a fost eliminată. Acest lucru a permis unui nou val de companii chinezeşti să se impună nu doar pe plan intern, ci şi ca potenţiali exportatori.

    Această evoluţie reprezintă o ameninţare substanţială pentru giganţii auto din Europa, cum ar fi Volkswagen, Renault şi BMW, deoarece aceştia încearcă să îşi dezvolte flotele de oferte electrice şi hibride fără acelaşi sprijin din partea subvenţiilor de stat.

    Directorul general al Renault, Luca De Meo, a declarat luni pentru CNBC, în cadrul conferinţei IAA Mobility de la Munchen, că producătorul auto francez continuă să îşi crească investiţiile în noi tehnologii, fabrici de baterii şi gigafabrici şi speră că noua unitate de vehicule electrice a companiei, Ampere, îi va permite să concureze într-un “sport diferit” faţă de pieţele sale tradiţionale.

    “Unul dintre angajamentele pe care ni le luăm cu Ampere este, de fapt, să reducem costurile cu 40% de la generaţie la generaţie, iar acest lucru înseamnă multe investiţii în tehnologie, în dezvoltare, în tehnicile de fabricaţie”, a declarat De Meo pentru Annette Weisbach de la CNBC.

    “Credem că avem argumentul şi încrederea necesară pentru a face acest lucru, va dura ceva timp, deoarece producătorii chinezi au început cu o generaţie înaintea europenilor, deoarece condiţiile de piaţă erau diferite în China, aşa că aceasta este lupta, iar noi suntem pregătiţi să ne angajăm.”

    Provocarea din est a fost recunoscută şi de directorul general al Volkswagen, Oliver Blume, care a declarat că anul acesta compania a stabilit o nouă strategie pentru China, care se concentrează pe dezvoltarea de tehnologii care să răspundă în mod specific cererii chineze.

    Colosul german a creat deja compania de software auto CARIAD, precum şi parteneriate cu start-up-ul chinezesc de vehicule electrice Xpeng, un joint venture cu SAIC şi compania de conducere autonomă Horizon Robotics.

    “Concurenţa este, de asemenea, un aspect pozitiv pentru a ne îmbunătăţi şi prin urmare, China este una dintre pieţele noastre importante şi continuăm să investim masiv acolo”, a declarat Blume.

    Acesta a adăugat că Volkswagen a stabilit “iniţiative uriaşe în materie de costuri” şi vede mari oportunităţi de a-şi mări producţia de vehicule electrice, reducând în acelaşi timp costurile de producţie a bateriilor cu 50%.

    “Pe de o parte, avem o experienţă uriaşă în ceea ce priveşte abilităţile de conducere ale maşinii, avem standarde înalte de calitate în cadrul Grupului Volkswagen, ne concentrăm pe design, avem o moştenire mare a tuturor mărcilor noastre, iar aceste aspecte reprezintă un avantaj uriaş în comparaţie cu noii concurenţi”, a spus Blume.

    “Pe de altă parte, trebuie să accelerăm în ceea ce priveşte electrificarea, digitalizarea şi conectivitatea şi prin urmare, ne dezvoltăm propriile platforme şi le combinăm cu parteneriate din jur, aşa că eu cred că suntem într-o poziţie bună, dar, în cele din urmă, ceea ce contează este viteza şi prin urmare, am luat deciziile corecte la Volkswagen Group.”

    În ultimul deceniu, China a construit fabrici de baterii într-un ritm ameţitor, capacitatea de producţie a gigafabricilor din această ţară urmând să ajungă la 4.200 gigawaţi-oră până în 2030, iar noi anunţuri privind construcţia de capacităţi continuă să apară, potrivit cercetătorilor în domeniul metalelor de la CRU Group.

    Aceştia au evidenţiat că, chiar şi la acest nivel actual, capacitatea este de două ori mai mare decât GWh necesari dacă întregul parc auto chinez ar fi convertit în vehicule electrice cu baterii.

    “O fabrică de baterii se bazează foarte mult pe costurile energiei electrice la sfârşitul zilei, acesta este cel mai mare factor de cost dacă produci celule de baterii, iar aici Europa încă trebuie să recupereze decalajul. Costurile noastre de electricitate în comparaţie cu China sau America de Nord sunt prea mari”, a declarat luni Klaus Zellmer, directorul general al Skoda, pentru CNBC.

    În SUA, legea de referinţă a preşedintelui Joe Biden privind reducerea inflaţiei a alocat 370 de miliarde de dolari pentru investiţii în domeniul climei şi al energiei nepoluante, extinzând în mod semnificativ creditele fiscale şi alte stimulente pentru producţia de vehicule nepoluante, precum şi sprijinind lanţul de aprovizionare naţional pentru vehiculele de tip BEV.

    Diverse subvenţii şi stimulente sunt acum disponibile pentru companiile europene, dar Zellmer a declarat că acestea “nu sunt nici pe departe la nivelul celor din SUA sau China”, iar factorii de decizie politică “nu se mişcă suficient de repede” pentru a ţine pasul.

    Skoda face parte din Grupul Volkswagen, care, potrivit lui Zellmer, şi-a creat, de asemenea, propria companie producătoare de celule de baterii, PowerCo şi intenţionează să construiască o gigafabrică uriaşă în Canada pentru a completa instalaţiile existente în Spania şi Germania.

    “Cred că, în ceea ce priveşte oferta, suntem într-o poziţie bună, dar când vine vorba de extinderea amprentei noastre cu gigafabrici, Europa nu este în acest moment într-o poziţie bună”, a adăugat Zellmer.

    În timp ce companii precum Renault şi Volkswagen, care în mod tradiţional s-au specializat în vehicule produse în masă, cu preţuri accesibile din gama medie, par să se teamă de ameninţarea chineză, producătorii de automobile de lux au părut mai încrezători în capacitatea lor.

    Michael Steiner, şeful departamentului de cercetare şi dezvoltare de la Porsche, a declarat pentru CNBC că producătorul german de lux, care a ieşit la bursă anul trecut, se concentrează pe componente de înaltă calitate pentru a se diferenţia de rivalii chinezi.

    “China este cea mai importantă concurenţă şi creşte foarte rapid în ceea ce priveşte tehnologia bateriilor şi a celulelor. Pentru Porsche, căutăm, permiteţi-mi să spun, celule mai bune, cu o densitate energetică mai mare”, a declarat Steiner.

    “Avem propria noastră companie fiică, se numeşte Cellforce Group, în care dezvoltăm şi producem sau vom produce celule care sunt destinate maşinilor de performanţă şi care sunt chiar mai bune decât celulele şi bateriile de masă pe care le puteţi cumpăra.”

     

  • Europa este prinsă între ciocan şi nicovală, dar există speranţă: Economistul şef de la vârful Comisiei Europene este de părere că regiunea se confruntă cu „o criză dublă”, dar încă există spaţiu pentru a evita o recesiune dură

    Europa se confruntă cu impactul unei „duble crize”, dar regiunea poate evita o recesiune, a declarat a recent comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, relatează CNBC.

    „Cred că ne confruntăm cu impactul dublei crize”, a spus Gentiloni, referindu-se la impactul geopolitic al invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina şi la lovitura economică ulterioară pentru continentul european.

    „Din punct de vedere geopolitic, criza a avut un impact, desigur, şi asupra SUA şi a întregii lumi, dar, din punct de vedere economic, a avut un impact serios asupra Europei şi a Germaniei în special”, a spus el.

    Invazia Rusiei în Ucraina, în februarie anul trecut, a provocat temeri serioase în Europa că regiunea va intra într-o recesiune economică dură.

    Cu toate acestea, de atunci, regiunea a reuşit să îşi asigure surse alternative de energie, care până atunci proveneau în principal din Rusia, iar unele guverne au reuşit să ofere o ajutor consumatorilor care se confruntă cu costuri ridicate ale energiei.

    În cele din urmă, zona euro a înregistrat o rată de creştere de 3,5% în 2022, potrivit Fondului Monetar Internaţional. Instituţia se aşteaptă la o rată de creştere de 0,8% pentru zona euro în acest an şi de 1,4% în 2024.

    „Am avut un 2022 excelent, o creştere mai mare decât cea a SUA şi a Chinei”, a declarat Gentiloni.

    „Încetinirea a început din ultimul trimestru al anului 2022 şi este acolo, dar vă rog să nu numiţi asta o recesiune, pentru că eu cred că putem evita o recesiune”, a spus el.

    Comisia Europeană, organul executiv al UE, publică pe 11 septembrie noi previziuni economice pentru întreaga regiune. Acestea vor oferi o indicaţie cu privire la situaţia creşterii economice din zonă.

    Cu toate acestea, datele economice recente au generat îngrijorări cu privire la o încetinire. De exemplu, activitatea întreprinderilor europene s-a contractat în luna august, ajungând la cel mai scăzut nivel din noiembrie 2020.

    Inflaţia a scăzut în ultimele luni, dar ultimul set de date a arătat că cifra globală a rămas stabilă în august faţă de luna precedentă, la 5,3%. Deşi mai mică decât la începutul anului, aceasta este încă mult peste ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene.

    „De ce, după o revenire puternică după pandemie, economia noastră încetineşte? Cred că din cauza provocării de a obţine independenţa energetică, care a fost foarte costisitoare pentru familiile noastre şi care a alimentat inflaţia”, a mai spus economistul.

     

  • Criza imobiliară se extinde: O altă ţară din Europa se confruntă cu turbulenţe în real-estate după ce preţul locuinţelor s-a prăbuşit la minimul ultimilor 14 ani

    Potrivit unui important creditor ipotecar, criza care afectează piaţa imobiliară din Marea Britanie s-a accentuat în august, în condiţiile în care costul împrumuturilor a redus cererea, scrie Bloomberg.

    Nationwide Building Society a declarat că costul mediu al unei locuinţe a scăzut cu 5,3% în august faţă de nivelul maxim înregistrat în urmă cu un an, cel mai rapid ritm din iulie 2009, când criza financiară globală făcea ravagii. Aceasta a plasat valorile la 259.153 de lire sterline (328.020 dolari), cu 14.600 de lire sterline mai puţin decât în august 2022.

    Cifrele indică faptul că piaţa se află la jumătatea drumului spre prăbuşirea preţurilor cu 10%, prognozată de economişti după 14 creşteri consecutive ale ratei dobânzii de către Banca Angliei. Aceasta evidenţiază un risc pentru guvernul primului ministru Rishi Sunak, care se pregăteşte pentru alegerile aşteptate pe scară largă anul viitor.

    Scăderea preţurilor îi nelinişteşte pe proprietarii de imobile, care s-au obişnuit cu creşteri constante în ultimul deceniu. Proprietarii au început să îşi vândă proprietăţile, exacerbând lipsa locurilor disponibile pentru închiriere. Economiştii spun că este posibil ca scăderea să se intensifice în a doua jumătate a acestui an.

    Factorii de decizie politică încearcă să domolească inflaţia, ceea ce se adaugă la tensiunile asupra buzunarelor consumatorilor. În timp ce ratele la creditele ipotecare încep să scadă, costurile de împrumut pentru gospodării rămân mult mai mari decât în urmă cu un an.

    „Încetinirea nu este surprinzătoare, având în vedere amploarea creşterii costurilor de împrumut din ultimele luni, care a dus la o activitate pe piaţa imobiliară mult sub nivelul de dinainte de pandemie”, a declarat vineri economistul şef al Nationwide, Robert Gardner.

    Cifrele conturează imaginea unei cereri de proprietăţi în declin. Datele BOE arată că aprobările de credite ipotecare au scăzut cu aproape 10% în iulie, iar portalul imobiliar Zoopla a declarat săptămâna aceasta că vânzările de locuinţe sunt pe cale să scadă la cel mai scăzut nivel din 2012.

    Preţurile locuinţelor au atins un maxim în luna august a anului trecut, în urma unui boom provocat de o pandemie. De atunci, acestea au scăzut în 10 din cele 12 luni de atunci, deoarece ratele în creştere au exercitat o presiune suplimentară asupra gospodăriilor care se confruntă deja cu o spiral inflaţionistă a costurilor energiei, alimentelor şi a altor bunuri de zi cu zi.

    Raportul Nationwide a arătat, de asemenea, dovezi că volumul vânzărilor încetineşte brusc. O măsură a tranzacţiilor de locuinţe finalizate a scăzut cu aproape 20% sub nivelurile din 2019 şi cu 40% sub nivelul la care se aflau în prima jumătate a anului 2021.

    Joi, economistul şef al Băncii Angliei, Huw Pill, a dat speranţe potenţialilor cumpărători, indicând că cel mai rapid ciclu de înăsprire monetară din anii ’80 încoace ar putea să se încheie. Cu toate acestea, a avertizat el, este puţin probabil ca ratele, în prezent de 5,25%, să scadă prea curând, deoarece oficialii continuă lupta împotriva unei rate a inflaţiei care rămâne de trei ori peste ţintă.

    Preferinţa pentru creditele ipotecare cu rată fixă din ultimii ani înseamnă că milioane de persoane nu au simţit încă efectul creşterii ratelor dobânzilor. Pe măsură ce aceste oferte expiră, aceştia îşi vor vedea facturile lunare crescând în medie cu 220 de lire sterline, potrivit unui sondaj realizat săptămâna trecută, care a arătat că unul din trei proprietari de locuinţe îşi asumă lucrări suplimentare pentru a-şi consolida finanţele.

    Cu toate acestea, preţurile locuinţelor au evitat prăbuşirea care părea posibilă în toamna anului trecut, când bugetul premierului de atunci, Liz Truss, a dus la creşterea costurilor de împrumut. În noiembrie, Nationwide a avertizat asupra unei posibile scăderi de 30% a preţurilor în cel mai rău caz.

  • Un semnal prost pentru Europa: Inflaţia s-a oprit din scădere, ceea ce face probabil ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile

    Inflaţia din zona euro a încetat să mai încetinească în luna august. În urma ultimelor date, oficialii Băncii Centrale Europene sunt puşi în faţa unei dileme, fiind nevoiţi să evalueaze presiunile inflaţioniste în raport cu decizia de a pune pauză creşterii ratei dobânzii, raportează Bloomberg.

    Preţurile de consum au crescut cu 5,3% faţă de anul precedent, fiind de peste 2,5 ori mai mari decât obiectivul urmărit de factorii de decizie. O măsură subiacentă care elimină elementele volatile a încetinit, aşa cum era de aşteptat, pentru a ajunge exact la acelaşi nivel cu indicatorul principal.

    Aşa-numita cifră de bază este cea mai importantă pentru oficialii BCE care se pregătesc să judece peste două săptămâni dacă ritmul de creştere din ce în ce mai slab în blocul de 20 de ţări va răci suficient de mult presiunile asupra preţurilor şi, în cele din urmă, va asigura o inflaţie de 2%. În caz contrar, aceştia ar putea majora pentru a zecea oară consecutiv rata de depozit la un nivel record de 4%.

    După publicarea datelor, traderii au continuat să reducă pariurile privind noile creşteri ale costurilor de împrumut ale BCE, estimând la 30% şansele ca o astfel de măsură să aibă loc luna viitoare. Euro şi-a extins pierderile, iar obligaţiunile au câştigat, pe măsură ce se apropie finalul ciclului de înăsprire a politicii monetare a băncii centrale.

    Dilema în care se află oficialii a fost articulată la începutul zilei de joi de Isabel Schnabel, membru al Comitetului executiv al BCE, în remarci care au părut să coincidă cu comentariile colegului său finlandez, Tuomas Valimaki, care a declarat la începutul săptămânii că rezultatul este „total deschis”.

    „În cazul în care vom considera că măsurile actuale nu sunt compatibile cu o revenire în timp util a inflaţiei la ţinta noastră de 2%, ar fi justificată o nouă majorare a ratelor dobânzilor”, a spus Schnabel. „În cazul în care evaluarea noastră a transmiterii politicii monetare sugerează că ritmul inflaţiei decurge aşa cum se doreşte, ne-am putea permite să aşteptăm până la următoarea noastră şedinţă pentru a aduna mai multe dovezi”.

    Preşedinta Christine Lagarde a evitat o declaraţie clară referitoare la viitoarele acţiuni ale băncii centarle, în timp ce unii dintre colegii săi au semnalat deja o preferinţă pentru o nouă creştere de un sfert de punct.

    O uşoară încurajare pentru factorii de decizie politică a fost reprezentată de dovezile de încetinire a inflaţiei serviciilor în cifrele regionale generale. Aceasta se situează acum la 5,5%, în scădere de la 5,6% în iulie. Creşterea preţurilor de consum din Italia a încetinit, de asemenea, mai mult decât se anticipa, ajungând la 5,5%.

  • Bucureştiul conduce în clasamentul celor mai mari creşteri înregistrate la chiriile de birouri în Europa Centrală şi de Est

    Chiriile birourilor din Bucureşti au crescut în iunie 2023 cu până la 15,8% faţă de perioada similară a anului trecut, atingând nivelul de referinţă de 22 de euro/mp/lună în zona CBD (Piaţa Victoriei – Aviatorilor), avans care s-a translatat şi în celelalte subpieţe din Capitală, conform datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Capitala a înregistrat astfel una dintre cele mai semnificative majorări ale chiriilor aferente spaţiilor de birouri din Europa, creşterea medie a costurilor de închiriere la nivel continental fiind de doar 5,6% în perioada analizată, evoluţie alimentată de inflaţie şi de costurile de construcţie.

    Bucureştiul a fost depăşit doar de Dusseldorf (Germania) şi Rotterdam (Ţările de Jos), unde rata de majorare a chiriilor pentru spaţiile de birouri a fost superioară celei din capitala României, respectiv 26,8% şi 22,4%.

    ”Chiriile din Bucureşti au continuat să crească şi în al doilea trimestru din 2023, o traiectorie începută încă din prima parte a anului trecut, ajungând astfel la un nivel maxim al ultimilor 7 ani. Creşterea inflaţiei, a costurilor de construcţie, dar şi incertitudinile legate de autorizarea unor proiecte noi în Bucureşti, au determinat această evoluţie, într-o piaţă în care chiriile de referinţă s-au menţinut constant în intervalul 18,50-19,00 euro/mp/lună între 2015 şi 2022”, spune Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency Cushman & Wakefield Echinox.

    Restrângând analiza doar la Europa Centrală şi de Est – Praga, Sofia, Budapesta, Varşovia, Bratislava, Bucureşti, chiriile celui din urmă au crescut cel mai mult, în condiţiile în care în capitala Cehiei s-a înregistrat un plus de 5,6%, în Sofia de 6,7%, în Budapesta şi Varşovia de 2%, iar în Bratislava de 2,9%.

    ”Presiunea inflaţionistă va continua să se simtă în piaţă, chiar dacă în acest an preţurile şi-au mai domolit creşterea, iar pe fondul unei cereri susţinute şi a unei oferte limitate mai ales începând cu 2024, ne putem aştepta la o continuare a trendului ascendent al chiriilor”, adaugă Mădălina Cojocaru.

    Proiectele aflate în construcţie în Bucureşti cumulează doar 112.000 metri pătraţi închiriabili, în condiţiile în care încă aproximativ 300.000 de metri pătraţi sunt în diferite faze de planificare şi autorizare, dezvoltarea acestora depinzând însă de soluţionarea problemelor urbanistice la nivelul municipalităţii.

    U-Center II, ARC Project, Promenada Offices sau AFI Loft sunt printre proiectele ce ar urma să fie finalizate în perioada până în 2025.

    În prima jumătate a anului oferta de spaţii de birouri a crescut cu 70.000 de metri pătraţi, prin livrarea celei de-a doua clădiri din proiectul @EXPO (28.000 metri pătraţi) în zona Expoziţiei, One Cotroceni Park II (34.500 metri pătraţi) în zona Centru – Vest şi Muse (7.500 metri pătraţi) în Expoziţiei. Stocul de birouri din Bucureşti a ajuns astfel la 3,38 milioane de metri pătraţi, suprafaţă care plasează Capitala pe poziţia a patra în Europa Centrală şi de Est după Varşovia (6,25 milioane metri pătraţi), Budapesta (4,33 milioane metri pătraţi) şi Praga (3,85 milioane metri pătraţi).

    În ceea ce priveşte activitatea de tranzacţionare, în primul semestru din 2023, companiile au contractat în total peste 190.000 metri pătraţi, cu 21% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut, din care 50% reprezintă cerere nouă, excluzând contractele de renegociere şi de reînnoire.

    De asemenea, dacă acest nivel se va menţine si in S2, există posibilitatea ca 2023 să fie un an record în ceea ce priveşte cererea de spaţii de birouri din Bucureşti, putând fi astfel depăşit pragul de 390.000 metri pătraţi atins în 2019, concluzionează analiza Cushman & Wakefield Echinox.

     


     

     

  • Lacul din România unic în lume, în care poţi face baie în apă rece, dar şi caldă în acelaşi timp

    Unic în Europa şi nu numai, comparat cu Marea Moartă, lacul Ursu, aflat în extremitatea estică a judeţului Mureş (Depresiunea Praid-Sovata), la poalele sud-vestice ale Munţilor Gurghiului (grupă muntoasă a Carpaţilor Moldo-Transilvani ce aparţin lanţului carpatic al Orientalilor), pe teritoriul administrativ al oraşului Sovata se bucură de o faimă bine meritată. Suprafaţa sa de aproximativ 4 hectare îl transformă într-un loc de relaxare şi vindecare. Denumirea sa se datorează formei uimitoare a apei, asemănătoare cu o piele întinsă de urs.

    Ceea ce face acest lac cu adevărat fabulos este compoziţia sa unică. Cu un conţinut uriaş de sare heliotermică, lacul oferă turiştilor senzaţia de plutire, asemănătoare celei din Marea Moartă. Concentraţia sării este de aproximativ 100 g/l, dar creşte semnificativ în profunzime. Această particularitate îl transformă într-o adevărată oază terapeutică.

    Pe lângă caracteristicile sale helioterme, Lacul Ursu oferă şi un nămol bogat în proprietăţi terapeutice. Acest nămol reglează aciditatea pielii, are efect antiseptic, cicatrizant şi purificator. Turiştii care vizitează lacul au ocazia să se bucure de tratamente naturale, într-un cadru spectaculos de frumos.

    Lacul Ursu  este special deoarece este un lac helioterm, adică se încălzeşte de la soare. Astfel, în unele momente ale zilei el poate fi rece, iar la soare devine cald.

    Fenomenul heliotermic (acumulare de energie termică) se referă la faptul că încălzirea apei se datorează pur şi simplu căldurii emise de soare. Razele solare trec prin apa dulce de la suprafaţa lacului şi se acumulează în apa sărată, mărindu-i continuu temperatura.

    În vecinătatea rezervaţiei naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural şi turistic; astfel:

    Vila Bernády
    Lacurile Aluniş, Negru, Tineretului
    Muntele de sare – cu un spectaculos aspect şi care se află în spatele Lacului Roşu şi Lacului Verde
    Vila Magistraţilor, fosta vilă a Casei Regale
    Vila Bernády – construită în 1904, cumpărată în 1929 de familia lui György Bernády, fostul primar al municipiului Târgu Mureş; monument istoric (cod LMI MS-II-m-B-16033).
    Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”
    Biserica ortodoxă de lemn „Schimbarea la Faţă”
    Turnul Belvedere

    Cititi mai multe pe www.apuseni.info/

  • Veşti proaste pentru toţi europenii care au credite la bancă

    Există o posibilitate crescută ca ratele dobânzilor să fi atins un nivel maxim în Europa, dar pentru consumatorii, companiile şi guvernele care au făcut împrumuturi masive în perioada în care costurile de împrumut erau foarte scăzute, problemele continuă să se ţină lanţ.

    Potrivit Bloomberg, până la sfârşitul acestui deceniu, europenii care au apelat la diverse împrumuturi vor continua să fie presaţi de povara ratelor în urma creşterilor dobânzilor aplicate de bănci. Deşi ajustarea este dureroasă în multe locuri, inclusiv în SUA, şocul este deosebit de puternic în Europa, unde ratele dobânzilor au fost sub zero timp de opt ani. 

    Mulţi debitori au amânat refinanţarea în speranţa că ratele vor scădea din nou. Dar, având în vedere că economiile au avut în mare parte performanţe care au depăşit estimările analiştilor, acest lucru pare din ce în ce mai puţin probabil.

    Investitorii preconizează că anii următori vor fi marcaţi de neplăţi şi reduceri de cheltuieli, pe măsură ce o parte mai mare din veniturile companiilor, gospodăriilor şi statelor va fi destinată finanţării datoriilor. 

    Un indicator clar al apropierii acestei schimbări majore este diferenţa dintre ceea ce plătesc în prezent guvernele şi companiile la nivel mondial ca dobândă şi suma pe care ar plăti-o dacă s-ar refinanţa la nivelurile actuale. 

    Cu excepţia câtorva luni din perioada crizei financiare mondiale, acest indicator a fost întotdeauna sub zero. În prezent, acesta se situează în jurul unui nivel record de 1,5 puncte procentuale.

    „Dacă mulţi dintre noi am fost de părere că anii 2010 au reprezentat noua normalitate în care ratele au continuat să scadă şi în care cu toţii am putut acela cu uşurinţă la refinanţări, mediul actual a reuşit să răstoarne convingerile tuturor”, a declarat Mark Bathgate, un fost investitor la Goldman Sachs Inc. şi BlueBay Asset Management, care acum conduce propria firmă de consultanţă. „Problemele legate de creditele europene ar putea deveni cu mult mai grave decât în SUA”. 

    Pentru companiile de pe bătrânul continent, multe dintre acestea împrumutându-se masiv în timpul pandemiei, marele zid al refinanţării va începe în 2025 şi va atinge un vârf în 2026. Firmele cu randament ridicat din Europa au datorii de peste 430 de miliarde de dolari scadente în a doua jumătate a deceniului, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

    Cercetătorii Băncii Angliei estimează că societăţile cu grad ridicat de îndatorare reprezintă aproximativ 60% din datoriile corporative din Regatul Unit, dar numai 5% din numerar. Acest aspect naşte o probabiliate foarte ridicată ca  firmele din UK să reducă investiţiile sau locurile de muncă pentru a se menţine pe linia de plutire.

    Companiile ar putea fi nevoite să înceapă să strângă fonduri pentru refinanţare cu până la un an înainte ca datoria să ajungă la scadenţă, în cazul în care trebuie să găsească noi creditori, potrivit lui Jochen Schönfelder, partener senior la Boston Consulting Group din Köln. Conform declaraţiilor lui Schönfelder, mai multe firme din Germania şi-au redus costurile, unele dintre ele apelând la fonduri private de îndatorare în condiţiile în care au nevoie rapid de bani. 

    „Mulţi analişti se aşteaptă ca unele dintre cele mai importante sectoare din Germania, cum ar fi construcţiile şi furnizorii de automobile, să sufere o scădere abruptă”, a declarat Schönfelder. „Marea întrebare este dacă problema în cauză se va răsfrânge şi asupra echipamentelor de uzină, maşinilor, furnizorilor de echipamente şi, de asemenea, cum va fi afectat consumul privat”.

    Consumatorii vor simţi impactul fenomenului mai ales prin creşterea costurilor ipotecare. Rata efectivă a dobânzii la creditele imobiliare în curs de rambursare în Marea Britanie era sub 3% la sfârşitul lunii iunie, potrivit Băncii Angliei, comparativ cu aproximativ 6,7% pentru un produs nou mediu fix pe doi ani, potrivit datelor Moneyfacts. Suedia ar putea servi drept barometru al suferinţelor care se preconizează pentru alte ţări din Europa. 

    Costurile de împrumut ca proporţie din veniturile deţinătorilor suedezi de credite ipotecare s-a dublat în ultima perioadă, ajungând la 10% în 2022, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit Finansinspektionen. Acest lucru a dus la prăbuşirea preţurilor proprietăţilor, declanşând o serie de insolvenţe şi cereri de ştergere a datoriilor în rândul constructorilor.

    Un alt potenţial punct de presiune pentru continent este faptul că economiile de la periferie, cum ar fi Italia şi Portugalia, au o proporţie mai mare de credite ipotecare restante cu rată variabilă. Acest lucru „rămâne unul dintre principalele riscuri pentru o aterizare dură a politicii monetare, unde cele mai slabe economii suferă cel mai mult”, au scris analiştii de la Bank of America, inclusiv Claudio Irigoyen, într-o notă recentă adresată clienţilor.