Tag: Euro

  • Epoca plasmelor pe credit s-a dus. Ce urmează?

    Una dintre reflecţiile cele mai importante auzite săptămâna trecută la “Romania Financial Forum”, evenimentul organizat de Mediafax în parteneriat cu BNR, i-a aparţinut guvernatorului Mugur Isărescu, când a sugerat că, deşi noi n-avem în spate un deceniu sau mai multe în care să ni se fi îmbunătăţit viaţa graţie stilului de viaţă bazat pe abundenţa creditului de consum, vom face şi noi ceea ce fac toţi europenii – nu ne vom mai supraîndatora, ni se va schimba mentalitatea, vom deveni economi (atât la nivel de stat, cât şi la nivel de individ) şi vom ajunge la o “educaţie a creditului” cu totul nouă.

    “Într-un fel, pentru noi acesta e un efect bun al crizei. Se va schimba modul de percepere a realităţii, vom deveni conştienţi că un credit de consum luat pe 20 de ani pentru o maşină pe care nici nu ajungi s-o foloseşti atât de mult timp e o absurditate”, a spus guvernatorul BNR, amintind în schimb modelul generaţiei sale, cea care pleca în viaţă “de la lingură şi farfurie” şi nu avea de unde să se împrumute pe zeci de ani nici pentru locuinţă, nemaivorbind de televizoare sau frigidere.

    Îndemnul la moderaţie şi prudenţă în locul “plasmelor pe credit” îl cunoaştem bine de ceva vreme, cu tot cu pandantul său – îndemnul la economisire. În primăvară, Nicolae Dănilă, membru al CA al BNR, îşi construia un întreg expozeu pe ideea că stimularea economisirii interne este esenţială în cazul României, pentru că poate reduce dependenţa de capitalul străin în perioada urmatoare, în care este nevoie de finanţarea unui volum mare de investiţii. Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, a explicat decizia recentă de menţinere a dobânzii de politică monetară (într-o perioadă în care băncii centrale i se cere să scadă dobânda, ca să stimuleze creditarea) tocmai prin intenţia de a stimula economisirea, prin dobânzi rezonabile la depozite. Iar BERD pleda încă de anul trecut pentru ca ţările din Est să-şi dezvolte economisirea, bursele locale şi o bază internă de capital, necesare într-o perioadă în care investiţiile străine şi accesul la capitalul străin scad din cauza crizei.

    Dincolo însă de aceste raţiuni, rămâne greu de promovat moderaţia în accesul la credit pentru o populaţie care, spre deosebire de cele din ţările zonei euro, nu numai că nu are în spate un deceniu sau mai multe de prosperitate pe credit, dar are încă vie amintirea mai multor decenii de sărăcie cruntă, din care pe unii i-a scos abia valul de credite de consum şi ipotecare revărsat în ţară după 2005. Acest trecut specific a explicat şi frenezia deosebită a creditării la noi, ca şi faptul că dorinţa de a intra în posesia unei maşini sau a unei case au fost (şi rămân) mai puternice decât dorinţa de informare; un studiu recent al GfK citat de Asociaţia Română a Băncilor susţine că numai 43% dintre clienţii băncilor compară ofertele înainte de a cumpăra un produs financiar şi numai 41% citesc contractul în întregime.

    Aşa se explică atât creşterea în continuare a creditelor neperformante (la finele lui august existau peste 700.000 de restanţieri şi peste un milion de restanţe în valoare totală de aproape 19 mld. lei), ca şi reflecţia lui Mugur Isărescu, care crede că o civilizaţie a creditului se va construi la noi aproape la fel cu civilizaţia rutieră, unde “e nevoie de sute de accidente cu costuri enorme pentru ca oamenii să înveţe să conducă prudent şi să dispară vandalismul de pe şoselele noastre”.

    Dar este amintirea de către Isărescu a “lingurii” o sugestie că ar trebui să ne întoarcem la modelul de viaţă al generaţiilor trecute? Nu, răspunde viceguvernatorul BNR Cristian Popa, ci la un echilibru: nu numai BNR, ci şi autorităţile UE vor emite în următoarea perioadă reglementări de protejare a clienţilor bancari expuşi riscului valutar, iar băncile trebuie să înţeleagă că nu se pot da credite pe termen lung cu resurse pe termen scurt, adică aşa cum a funcţionat până acum modelul lor de finanţare.

    Credite imobiliare pe 30-40 de ani se vor putea lua în continuare, însă nu ele ar urma să fie o ţintă predilectă pentru o bancă în căutare de plasamente pentru resursele sale: Popa recomandă băncilor să treacă de la modelul pe bază de reţele extinse şi produse standardizate pentru populaţie, care implică un grad mai redus de evaluare a riscului, spre unul orientat spre finanţarea economiei reale, a companiilor cu proiecte viabile.

    La schimbarea modelului de la finanţarea populaţiei spre cea a companiilor ar urma să se adauge, conform lui Valentin Ionescu, directorul general al BVB, o creştere a finanţărilor prin bursă, ţinând cont că în România, ponderea finanţărilor prin piaţa de capital pentru companii e de abia 1-2%, faţă de 40% în UE.

    O raţiune suplimentară de a întări reglementarea pieţei creditului a oferit-o George Mucibabici, preşedintele firmei de audit şi consultanţă Deloitte România, spunând că băncile au transferat asupra unei clientele puţin educate în materie financiară costul riscului valutar şi cel al dobânzilor, oferind cu precădere împrumuturi în valută şi cu dobânzi variabile – ceea ce în final s-a întors tot împotriva lor, prin creditele neperformante.

    Pentru Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank România, problema acestora din urmă e îngrijorătoare, pentru că face neatractive activele bancare din România (“lumea se întreabă cum rezistă o piaţă cu credite neperformante de 14%, poate 17%), iar băncile îşi pot recupera greu banii din vânzarea garanţiilor, atât din cauza procedurilor legale greoaie, cât şi din cauza faptului că nu există cerere pentru ferme, fabrici sau apartamente, adică pentru garanţiile aduse de clienţi.

  • Departamentul European al FMI: Europa are nevoie de până la 200 miliarde euro pentru a-şi recapitaliza băncile

    “Vorbim despre cifre cuprinse între 100 miliarde euro şi 200 miliarde euro, ceea ce este după părerea noastră este foarte puţin, raportat la mărimea pieţelor europene de capital şi la noile resursele ale Fondului European de Stabilitate Financiară”, a afirmat oficialul. Borges a adăugat că FMI va participa cu siguranţă la cel de-al doilea program de finanţare externă a Greciei, dacă oficialii fondului vor fi mulţumiţi de strategia guvernului elen privind reducerea deficitului bugetar şi datoriei de stat. “Dacă va exista un al doilea program pentru Grecia, după cum se anticipează, cred că FMI va participa cu siguranţă, cu condiţia să rămânem convinşi că Grecia merge în direcţia corectă şi că pot fi implementate măsurile necesare, iar datoria poate deveni sustenabilă”, a arătat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro a scăzut la minimul ultimelor opt luni şi jumătate faţă de dolar

    Analiştii anticipează că presiunile asupra euro vor continua, din cauza divergenţelor dintre liderii europeni referitoare la soluţiile de ieşire din criză şi a riscurilor pentru economiile mari din zona euro şi sectorul financiar. La ora transmiterii ştirii, euro era în scădere cu 1%, la 1,32535 dolari pe unitate, pe platforma de tranzacţii alternative EBS, după ce a scăzut la 1,32372 dolari pe unitate, cel mai redus nivel de la jumătatea lui ianuarie. Faţă de moneda japoneză, considerată sigură, euro s-a depreciat cu 0,9%, la 102,205 yeni. Dolarul s-a apreciat faţă de majoritatea valutelor importante, cu excepţia yenului. Moneda americană a urcat cu 1% faţă de francul elveţian, la 0,91823 franci pe unitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR, în creştere pentru a patra zi consecutiv. Euro, un nou maxim: 4,3533 lei

    Un nivel superior celui de vineri a fost anunţat la 1 iulie 2010, când BNR a afişat o rată de 4,3537 lei/euro. Astfel, referinţa se apropie de maximul istoric de 4,3688 lei/euro, publicat la 30 iunie 2010. Pe piaţa interbancară, cursul a atins maximul istoric, de 4,4020 lei/euro, pe 29 iunie 2010. Paritatea de vineri este cu 3,15 bani peste cursul de joi, de 4,3218 lei/euro. Analiştii ING Bank au menţionat într-un raport emis joi că nu exclud ca perechea de monede să se tranzacţioneze la niveluri mai ridicate, precum 4,4 sau 4,5 unităţi, dacă tensiunea din zona euro se intensifică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barroso: Riscăm o fragmentare, situaţia este foarte gravă. S-au pus în pericol valori UE, dar putem găsi soluţie

    Barroso a vorbit despre atitudini inclusiv populiste ale statelor membre, care au afectat Uniunea şi care pun în pericol realizările europene, printre care a menţionat euro şi libertatea de circulaţie.

    “Putem spune că această criză a datoriilor suverane e o criză a încrederii reciproce”, a apreciat Barroso.

    El şi-a exprimat însă speranţa că statele membre sunt capabile să găsească o soluţie şi să genereze creştere economică şi locuri de muncă

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro, la cea mai mare valoare a anului: 4,3112 lei

    Un nivel superior, de 4,3137 lei/euro, a fost anunţat la 26 noiembrie 2010. Paritatea de marţi este cu 1,28 bani mai mare faţă de cea din sesiunea de luni, de 4,2984 lei/euro.

    Leul s-a depreciat şi în raport cu francul elveţian, iar rata oficială a fost cu 1,52 bani mai ridicată, de la 3,5165 lei/franc la 3,5317 lei/franc.

    Pentru moneda americană, BNR a afişat un curs de referinţă de 3,1897 lei/dolar, cu 0,73 bani sub nivelul anterior, de 3,1970 lei/dolar.

    Primele operaţiuni de pe piaţa interbanacră au fost încheiate la 4,3000 – 4,3030 lei/euro, paritate cu 0,45 bani sub cotaţiile de la închiderea şedinţei de luni, de 4,3045 – 4,3075 lei/euro.

    În prima oră de tranzacţionare cursul a oscilat în jurul nivelului de 4,3 lei/euro, după care a început să urce treptat, până la un maxim de 4,3120 – 4,3140 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursele din Asia au scăzut abrupt luni. Euro s-a depreciat puternic faţă de dolar şi yen

    Indicele MSCI Asia Pacific al burselor asiatice din afara Japoniei s-a prăbuşit cu 3,5%, la cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, iar indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a închis în coborâre cu 2,2%, cu cea mai slabă finalizare din aprilie 2009. Euro a atins minimul ultimilor 10 ani faţă de yen , din cauza absenţei unor detalii sau măsuri concrete cuprinse în planurile liderilor europeni de a împiedica răspândirea crizei şi efectele ei asupra economiei globale. Moneda unică a urcat la un maxim de 1,3585 dolari pe euro, într-o şedinţă volatilă, revenind ulterior la 1,3395 dolari, în coborâre cu 0,8%, aproape de minimul ultimelor opt luni de 1,3382 dolari atins săptămâna trecută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro a atins un nou minim al ultimelor opt luni faţă de dolar

    Analiştii se îndoiesc că decizia Fed de a creşte ponderea deţinerilor de obligaţiuni pe termen lung în portofoliul său va stimula economia.

    La ora transmiterii ştirii, euro era în scădere cu 1,1%, la 1,34205 dolari pe unitate, pe platforma de tranzacţionare EBS, după un minim al şedinţei de 1,34111 dolari pe unitate, cel mai redus nivel după 20 ianuarie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a atins un nou maxim din acest an: 4,3081 lei/euro

    Un nivel superior, de 4,3110 lei/euro, a fost anunţat la 6 decembrie. Cursul de joi este cu 1,79 bani mai mare faţă de cel din sesiunea de miercuri, de 4,2902 lei/euro. Pentru moneda americană, BNR a publicat un curs de referinţă de 3,1978 lei/dolar, cu 6,1 bani mai ridicat faţă de nivelul anterior, de 3,1368 lei/dolar. Leul s-a apreciat în schimb în raport cu francul elveţian, iar rata oficială a fost cu 0,95 bani mai redusă, de la 3,5130 lei/franc la 3,5035 lei/franc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China îşi reafirmă încrederea în euro şi în economia europeană

    Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe Hong Lei a declarat, într-o conferinţă de presă, că China va continua să considere Europa drept o importantă piaţă de investiţii.

    “China a avut întotdeauna încredere în economia europeană şi în zona euro şi a sprijinit măsurile luate de FMI şi de ţările zonei euro. Considerăm că Europa are capacitatea şi înţelepciunea să depăşească dificultăţile actuale, să lase criza în urmă, şi sperăm de asemenea că Europa va asigura siguranţa investiţiilor chineze de acolo”, a arătat el, reiterând poziţia oficială a guvernului de la Beijing.

    De la declanşarea crizei datoriilor de stat în 2010, China a arătat de mai multe ori că are încredere în zona euro şi a promis că va cumpăra obligaţiunile emise de unele state europene cu probleme.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro