BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • Încă un candidat în cursa pentru statutul de al doilea unicorn de România. Povestea incredibilă a românului care a înfiinţat un start-up evaluat la peste 300 mil. dolari

    Succesul avut de UiPath, primul start-up de tehnologie născut pe plan local care a reuşit să atingă o evaluare de un miliard de dolari, a deschis orizonturile pentru echipele tehnice de români, astăzi în cursa pentru al doilea titlu de unicorn de România fiind câteva start-up-uri ce dezvoltă soluţii cu cele mai noi tehnologii – RPA (robotic process automation), cloud computing, inteligenţă artificială şi blockchain. Unul dintre candidaţii cu cel mai mare potenţial de a urca pe podium este Modex, un start-up specializat în tehnologii blockchain care a ajuns în prezent la o evaluare de peste 300 milioane dolari.

    „Până în prezent am ridicat 15 milioane dolari, iar acum urmează să ridicăm o nouă rundă de investiţii condusă de cel mai mare investment bank de tehnologie din SUA – Rothschild. Runda este foarte mare, de 50 milioane dolari, şi va fi folosită exclusiv pentru creştere în SUA şi în Asia. Sperăm să o finalizăm în următoarele săptămâni, suntem pe final acum. Este o rundă de investiţii care ne ajută foarte mult să scalăm şi să triplăm echipa în următorul an”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO al Modex. El a adăugat că runda anterioară de finanţare a fost realizată în ianuarie 2019, iar anul acesta start-up-ul a evoluat mult pe partea de produs şi parteneri, intrând astfel acum într-o altă etapă de dezvoltare. 
    „Orice rundă de finanţare genul acesta presupune un nivel de due diligence şi un nivel de analiză extrem de detaliat. Noi am început discuţiile acum şase luni, iar acum suntem pe final, dar a fost un proces foarte complicat pentru noi pentru că nu mai este vorba strict despre produs, ci acesta devine doar unul dintre cele nouă puncte de discuţie într-o rundă de acest gen. Contează foarte mult echipă, planul de dezvoltare, planul de business, rapiditatea cu care pui la muncă capitalul pe care l-ai ridicat şi cum se manifestă această alocare de capital în creşterea veniturilor şi în creşterea evaluării companiei. E un exerciţiu de maturitate pentru orice companie să ridice o rundă instituţională.” Mihai Ivaşcu a fondat start-up-ul în 2017 alături de alţi doi români – Alin Iftemi şi Dragoş Răuţu, proiectul Modex făcând parte din grupul de tehnologie M3 Holdings înfiinţat la Londra. „Modex a pornit ca şi o companie de consultanţă în domeniul blockchain. Noi fiind o companie de software, practic am extins activitatea şi în zona de blockchain. Apoi, Modex a devenit o companie de produs. Astăzi suntem o companie care oferă un middleware – o combinaţie între o bază de date tradiţională şi o tehnologie blockchain. Este un produs simplu plătit per licenţă”, a menţionat Mihai Ivaşcu.
    Produsul dezvoltat de Modex a fost lansat în noiembrie anul trecut, iar până acum a start-up-ul a reuşit să atragă peste 100 de clienţi la nivel global. „Produsul nostru se adresează dezvoltatorilor software şi companiilor care vor să îşi protejeze datele. De câţiva ani am intrat pe zona de cybersecurity. Suntem văzuţi ca companie care oferă soluţii de cybersecurity, iar blockchainul este doar una dintre tehnologiile pe care noi le folosim pentru a obţine rezultatul pe care îl caută multe companii acum: imutabilitatea datelor. Ce înseamnă imutabilitatea datelor? Înseamnă că odată datele stocate sau trecute print-o astfel de infrastructură ca a noastră nu mai pot fi şterse sau modificate fără urmă”, a explicat el.
    Modex are în prezent clienţi din zona farmaceutică, bancară şi guvernamentală, atât din SUA cât şi din Europa, următoarea piaţă-ţintă fiind Asia.
    „Acum începem implementări în Orientul Mijlociu cu o companie mare de telecom din acea zonă. Şi vrem să ne extindem şi în zona Singapore pentru că acolo se lucrează cu foarte multe date. Pe noi ne interesează industrii care stochează şi lucrează cu volume mari de date”, a punctat CEO-ul Modex. Strategia start-up-ului pentru atragerea de clienţi vizează parteneriatele cu giganţi din industria tech la nivel global. „Încercăm să intrăm pe piaţă prin parteneri precum Microsoft, Oracle şi UiPath. Noi ne-am axat pe de-o parte pe dezvoltarea tehnologiei, iar pe de altă parte pe intrarea în zona de clienţi foarte mari prin intermediul partenerilor.”
    Produsul creat de Modex – un sistem de baze de date axat pe tehnologia blockchain – ajută în primul rând la controlul şi protecţia datelor, atât la nivel public, cât şi privat – în cadrul organizaţiilor. „Până acum încrederea în sistemele convenţionale de baze de date se baza pe încrederea într-un administrator al bazei de date. Astăzi nu mai ai încredere într-un om, ci într-o tehnologie care îţi poate asigura o dovadă matematică, pentru că asta face blockchainul, a faptului că datele nu au fost alterate şi că sunt acolo”, a precizat Mihai Ivaşcu. Tehnologia creată de Modex este o tehnologie cu care se pot construi diferite produse în domenii diverse.
    „În zona de sănătate spre exemplu, datele pacienţilor sunt stocate într-o astfel de infrastructură, astfel că pacientul recapătă proprietatea datelor şi controlul asupra lor. Practic, atunci când mergi la un cabinet şi ţi-ai făcut analizele, datele acelea sunt ale tale. Poţi vedea cine interacţionează cu analizele tale şi poţi da acordul ca o altă entitate medicală sau o companie farmaceutică să aibă acces la datele tale medicale”, a subliniat el, menţionând că acest proiect este un proiect-pilot pe care start-up-ul l-a lansat cu un partener din SUA. „Avem de asemenea şi câteva implementări în Europa pe această zonă.”

    De asemenea, a completat antreprenorul, în zona bancară tehnologia creată de Modex  este utilizată pentru a seta un sistem de notificări pe anumite câmpuri. „Spre exemplu, managerul unei agenţii bancare vrea să se asigure că nimeni din echipa lui nu modifică datele de credit, iar dacă se modifică vrea să fie notificat, vrea să vadă cine şi când a făcut modificarea ş.a.m.d. Aşa se poate audita mai bine procesul intern. Practic, tehnologia noastră ajută foarte mult şi în zona de audit pentru că reduce extrem de mult costul şi timpul de auditare al proceselor interne.”
    Per total, ţinta Modex este de a ajunge să realizeze peste 250 de implementări până la finalul acestui an.
    Cât costă însă utilizarea tehnologiei dezvoltate de Modex? „Pentru o companie mică, sumele sunt până în 5.000 dolari/an, iar pentru o companie mare ajung la circa 40-42.000 dolari/an. Pentru companii farma sau bănci sunt deal-uri personalizate pe care le facem, iar costul poate creşte foarte mult. Valorea medie a unui client pentru noi pe an este de 50.000 dolari.”
    Anul trecut, Modex a înregistrat o cifră de afaceri de până în 5 milioane dolari, însă ţinta pentru 2020 este de a ajunge la 9 milioane dolari.
    „Suntem aproape acolo, încercăm să depăşim acest nivel. Iar previziunile pentru 2021 în planul nostru oficial business sunt de a ajunge la 17 milioane dolari”, a punctat CEO-ul Modex.
    În prezent, Modex are 82 de angajaţi full-time, iar împreună cu colaboratori şi cu partenerii implicaţi part-time, echipa numără 100 de persoane în total. Cea mai mare parte din echipă este în Bucureşti, iar sediul central este la Londra.
    „Anul trecut ne-am deschis un birou în Silicon Valley, iar recent, luna trecută, am deschis şi un mic birou la Washington pe care o să îl extindem având în vedere intrarea noastră pe zona guvernamentală şi pe în zona de cybersecurity cu noii noştri parteneri.”

    Modex
    Ce face? Dezvoltă tehnologii blockchain
    Finanţări atrase până acum: 15 milioane dolari
    Necesar de finanţare: 50 milioane dolari
    Evaluare proiect: 300 milioane dolari
    Venituri 2019: aprox. 5 milioane dolari
    Ţintă de venituri 2020: 9 milioane dolari
    Invitat: Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO Modex

    FinLight
    Ce face? Dezvoltă o platformă fintech ce ajută antreprenorii locali printr-o soluţie simplă de raportare financiară accesibilă complet digital
    Invitat: Alexandru Popescu şi Bogdan Bala, fondatori FinLight 

    Retargeting.biz
    Ce face? Dezvoltă o platformă software pentru automatizarea proceselor de marketing digital pentru magazinele online
    Investiţii totale realizate până acum în proiect: circa 3-4 milioane euro
    Venituri 2019: 6,7 milioane lei
    Ţintă de venituri 2020: 15 milioane lei
    Invitat: Rareş Bănescu, fondator şi CEO Retargeting.biz

    On Time Agenda
    Ce face? Dezvoltă o platformă pentru gestiunea programărilor pentru furnizorii de servicii
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Rareş Neamţiu, fondator On Time Agenda 

    Teleport
    Ce face? Aplicaţie de carsharing care le permite utilizatorilor să ceară ca un valet să le aducă maşina
    Invitat: Grigore Danciu, fondator Teleport

  • Grupul ungar Ensana deschide la finalul lunii iulie hotelul Ensana Health Spa Hotel (Făget) din Sovata, după o investiţie de peste 8 mil. euro

    Lanţul hotelier ungar Ensana, care deţine trei hoteluri în staţiunea Sovata, urmează să deschidă la finalul lunii iulie hotelul Ursina Ensana Health Spa Hotel (Făget), după o investiţie de peste 8 mil. euro.

    Proiectul demarat în septembrie 2018, a presupus renovarea celor 144 de camere deţinute de hotelul Făget, reclasificarea acestuia de la două stele la un nivel de trei stele şi redenumirea în Ursina Ensana Health Spa Hotel, odată cu decizia de anul trecut a operatorului de a aduna toate cele 26 de unităţi spa pe care compania le gestionează în Europa sub brandul Ensana.

    ”Ursina Health Spa Hotel mizează pe un spa care se întinde pe o suprafaţă de 985 metri pătraţi, are un centru balnear spaţios, tratamente cu apă sărată, bazine cu apă sărată şi dulce, bazine de elongaţii subacvale, bazine Kneipp, saune, camere de masaj şi relaxare şi o zonă generoasă pentru tratamente medicale, de întreţinere şi înfrumuseţare”, transmite Arpad Godra, directorul de marketing şi vânzări Sovata Ensana Health Spa Hotels,.

    Grupul ungar operează în România hotelurile Sovata Health Spa Resort (patru stele), Brădet Health Spa Resort (patru stele) şi Ursina Health Spa Hotel (trei stele). Cele trei hoteluri au în total 800 de locuri de cazare în aproape 400 de camere duble. Hotelul Brădet este destinat turismului de business (conferinţe şi evenimente), în timp ce Ursina este destinat turiştilor cu bugete mai mici.

    Sovata este o staţiune cunoscută  pentru lacurile cu ape clorurate şi sodice, care au proprietăţi terapeutice pentru mai multe afecţiuni. În apropiere de Sovata se află şi salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, acesta fiind şi locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.

    Printre cele mai importante investiţii făcute de grupul ungar în ultimii ani au fost  renovarea fostului hotel Sovata cu opt milioane de euro şi renovarea hotelului Brădet cu circa şapte milioane de euro. În perioada 2003 – 2016 grupul a investit în total 27 de milioane de euro în hoteluri, potrivit oficialilor companiei.

    Compania Balneoclimaterica, pe care sunt înregistrate cele trei hoteluri, a finalizat anul trecut cu afaceri de peste 48 mil. lei, faţă de 45,7 mil. lei în 2018, şi a avut peste 55.000 de turişti, potrivit oficialilor companiei.

  • Cum sa faci bani în România din încuiatul oamenilor într-o cameră. Trei tineri au deschis un business care este tot mai iubit

    Bogdan, Cristina şi Dan Bâra mergeau, în urmă cu cinci ani şi jumătate, la un joc de tipul „escape room” de unde aveau să iasă, fără să ştie, cu bazele unui business propriu. Experienţa de acolo i-a convins să investească într-o afacere similară, iar în februarie 2015 deschideau uşile propriului escape room în Bucureşti. Bogdan este soţul Cristinei şi fratele lui Dan, astfel că afacerea a prins contur în familie.

    „Căutam o activitate de weekend, neavând foarte multe alternative. Cum am ieşit de acolo, toţi trei am avut în cap aceeaşi idee. Era genul de afacere care se potrivea perfect cu ceea ce ne plăcea să facem. La vremea respectivă erau doar trei astfel de afaceri în Bucureşti şi cinci în toată ţara”, povesteşte Bogdan Bâra.

    Jocurile de escape room sunt jocuri de echipă, amenajate în camere tematice. Odată ce intri în cameră, uşa se încuie, iar pentru a evada este nevoie să găseşti cheia, bine ascunsă în cameră, având maximum 60 de minute la dispoziţie. În cazul Puzzle Rooms, e nevoie să rezolvi diverse puzzle-uri şi jocuri care, treptat, te duc la cheie.

    „Am investit mult la început, în decoruri şi jocuri, iar în februarie 2015, după patru luni de aranjamente, construcţii şi jocuri, am deschis pentru prima oară porţile pentru clienţi. Feedbackul a fost bun, iar pe parcurs am îmbunătăţit jocurile, decorurile şi serviciile.”

    Spaţiul Puzzle Rooms se află lângă parcul Cişmigiu din Bucureşti, pe strada Grigore Cobălcescu, şi cuprinde patru camere.

    Investiţiile iniţiale au fost de aproximativ 12.000 de euro, bani din economii, dar şi dintr-un împrumut bancar. În cinci ani de existenţă, Puzzle Rooms a găzduit peste 200 de petreceri aniversare, peste 25.000 de copii şi, în total, peste 35.000 de clienţi. Jocurile pot fi adaptate în funcţie de vârstă şi de experienţa participanţilor. Astfel, în afară de pasionaţii de jocuri de evadare, mulţi dintre clienţi sunt grupuri formate din familii, dar şi grupuri de copii care vin împreună cu prietenii pentru a serba diverse evenimente.

    „Anul 2019 l-am încheiat cu o cifră de afaceri de puţin peste 50.000 de euro. Nu am înregistrat profit, având cheltuieli cu schimbarea celor patru camere, plus achiziţia de utilaje necesare pentru dezvoltarea afacerii. Având în vedere numărul mare de businessuri similare care au apărut în timp, a fost nevoie să creăm tot timpul. Plus că, odată ce un client intra în camerele noastre, nu mai revenea până nu făceam altele noi”, mai spune Bogdan Bâra.

    De la deschidere până acum, Puzzle Rooms a avut tot timpul doi angajaţi permanenţi, iar în funcţie de necesităţi au fost cooptaţi şi colaboratori. Tarifele de acces variază în funcţie de numărul de persoane, fiind cuprinse între 30 şi 50 de lei de persoană pentru o cameră.

    De circa trei luni, modelul de business pentru Puzzle Rooms a suferit transformări, din cauza restricţiilor de circulaţie impuse de pandemie.

    „Am mutat escape-ul în online. La fel ca în multe alte domenii, aplicaţia Zoom a devenit cel mai bun prieten al nostru, oferindu-le astfel clienţilor posibilitatea să se bucure de camerele noastre din confortul casei lor.”

    Chiar şi în această perioadă, fondatorii Puzzle Rooms au organizat petreceri aniversare, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, dar şi „întâlniri” ale angajaţilor din companii care lucrează de acasă.

    „A apărut interes şi pentru partea de consultanţă, dar şi pentru dezvoltarea de camere virtuale pentru escape-uri ce nu aveau posibilitatea de a crea astfel de servicii. Ne adaptăm la situaţia prin care trecem şi sperăm să ne menţinem până la revenirea activităţii şi în format fizic”, mai spune Bogdan Bâra.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    FotoliiPuf – brand de fotolii (Bucureşti)
    Fondatoare: Corina Zlătaru
    Cifră de afaceri în 2019: 500.000 de euro
    Prezenţă: internaţională

    Super Admin Imob – business de administrare imobiliară (Cluj-Napoca)
    Fondator: Adrian Popa
    Cifră de afaceri în 2019: 19.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Lumea lui Momo – centru de educaţie alternativă pentru copii şi părinţi (Bucureşti)
    Fondatoare: Mira Loghin
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Benzoi – organizaţie privată de paraşutism (Sibiu)
    Fondatori: Andreea Zoica şi Benjamin Breit
    Investiţie iniţială: 10.000-20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 27.000 de euro
    Prezenţă: zona Sibiului

    Vindem-ieftin – platformă online de consultanţă în vânzarea de materiale de construcţii (Buzău)
    Fondator: Cosmin Răileanu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 4 mil. euro
    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Retailerul polonez de încălţăminte CCC merge înainte cu planul de extindere şi deschide un nou magazin la Târgu Mureş, a 73-a unitate din ţară

    Retailerul polonez CCC, al doilea cel mai important jucător de pe piaţa locală de încălţăminte, anunţă deschiderea celui de-al treilea magazin din Târgu Mureş, în incinta centrului comercial Shopping City, şi ajunge la o reţea de 73 de unităţi pe plan local.

    Aceasta este ce-a de-a doua inaugurare făcută de companie de la începutul anului, după ce, pe 15 mai, retailerul a anunţat deschiderea unui magazin în Miercurea Ciuc.

    În perioada stării de urgenţă, compania a avut închise toate magazinele fizice – deschise în malluri şi centre comerciale – şi a păstrat doar operaţiunile online.

    Magazinul online al CCC în România a fost deschis la mijlocul lui martie, când efectele pandemiei se resimţeau în Europa şi pe plan local. Lansarea era însă planificată de mai mult timp.

    „Pandemia a avut un impact puternic asupra strategiilor de business, vânzărilor şi activităţilor operaţionale în întreg sectorul de retail tradiţional. Anul 2020 este unul foarte atipic şi pentru noi şi suntem nevoiţi să ne ajustăm activităţile noii realităţi, depunem eforturi să derulăm operaţiunile într-un ritm relativ normal şi să continuăm procesele de vânzare în condiţii de distanţare socială, aplicând în acelaşi timp cele mai bune măsuri de siguranţă posibile pentru angajaţii şi clienţii noştri. Într-un context atât de instabil, este dificil să faci planuri strategice sau estimări”, transmite Joanna Jozwiak, General Manager CCC România.

    Compania poloneză mai are local şi magazinul online epantofi.ro, însă din datele ZF acesta e operat separat.

    România este una dintre cele mai importante cinci pieţe ca vânzări pentru CCC cu un total de 240 mil. zloti (peste 250 mil. lei) în 2019. Cifrele nu sunt comparabile cu cele din 2018 dat fiind că CCC a preluat administrarea directă a magazinelor din România după primul trimestru din acel an, anterior businessul fiind operat de un francizat. Conform datelor ZF, CCC este jucătorul numărul doi de pe piaţa de încălţăminte din România după nemţii de la Deichmann.

    Grupul este prezent pe 23 de pieţe din Europa şi Orientul Mijlociu cu un total de aproape 1.250 de magazine proprii şi francize dintre care 117 deschise anul trecut. Afacerile la nivel de grup sar de 1 mld. euro anual.

  • În plin context pandemic, o companie anunţă deschiderea unui nou centru comercial. Unde se va afla acesta

    Liebrecht & wooD construieşte cel de-al doilea centru FASHION HOUSE în partea de Est a Capitalei, în comuna Fundeni, lângă lacul Cernica, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Cel de-al doilea centru profesional de tip outlet din România îşi va deschide porţile în aprilie 2021. Această investiţie de 25 de milioane de euro a grupului Liebrecht & wooD în România reprezintă cel de-al şaptelea centru outlet construit de dezvoltatorul european, în ţări precum Polonia şi Rusia, alături de România.

    Proiectul a obţinut o linie de capital de 7,5 milioane de euro de la CEC Bank.

    Poziţionat lângă autostrada A2, cel de-al doilea centru outlet beneficiază de acces direct de pe autostrada şi datorită poziţiei cheie, se bucură de o zonă de acoperire de 3 milioane de potenţiali clienţi, spun reprezentanţii companiei. Mai mult, noul Fashion House Outlet Centre este localizat astfel încât să fie accesibil şi celor care tranzitează autostrada Soarelui în drumul spre mare, pe durata sezonului estival.

    Programat pentru a fi dezvoltat în două etape, centrul outlet, ce va avea o suprafaţă totală de 13.000 de metri pătraţi, va deschide prima zonă comercială de 8.700 de metri pătraţi în aprilie 2021, urmând ca restul de aproximativ 4.000 de metri pătraţi să fie deschişi în 2023. Cu o rată de închiriere de peste 50% pentru prima fază a proiectului, fapt ce confirmă atractivitatea modelului de retail de tip outlet, Fashion House Oulet Centre va deveni, cu siguranţă, o destinaţie de shopping.

    Proiectul de 25 de milioane de euro este cel de-al cincilea dezvoltat de Liebrecht & wooD în România, după centrul de birouri Victoria Park din Băneasa, Militari Shopping Centre, West Park Retail Militari şi Fashion House Outlet Centre Bucharest din parte de Vest a capitalei.

    „Modelul de outlet a impus un nou standard în retailul de fashion în România în ultimii 12 ani, din momentul în care Fashion House Oulet Centre şi-a deschis porţile în West Park Retail Militari, în Bucureşti. Consumatorul român ţine cont de raportul calitate preţ şi noi, în cadrul Fashion House, oferim o experienţă de cumpărături de neegalat datorită portofoliului de mărci. Modelul nostru de business a demonstrat faptul că este sustenabil şi în cele mai complicate perioade economice. Centrele noastre de tip outlet oferă reduceri permanente de minim de 30% şi datorită acestui fapt, au o rată de conversie extrem de ridicată pentru retailul de fashion din România. Ţinând cont de toate aspectele specifice şi de toate noutăţile pe care cel de-al doilea centru de outlet le va aduce, suntem convinşi că avem ingredientele necesare pentru o destinaţie de shopping unică. Liebrecht and wooD este prezent pe piaţa locală de mai bine de 15 ani cu un portofoliu de investiţii de peste 200 de milioane de euro. Investiţia de 25 de milioane de euro în galeria în aer liber din Estul capitalei reprezintă un angajament în plus al dezvoltatorului european faţă de piaţa locală. Ne bucurăm că am obţinut finanţarea de la CEC Bank. Acest lucru demonstrează încă o dată atractivitatea proiectului care va deveni, aşa cum ne dorim, o atracţie pentru cumpărători”, a declarat Sorin Ioan Blaga, General Manager, Liebrecht & wooD România.

  • Povestea tinerei din spatele unui brand cunoscut din Bucureşti. Cum a reuşit să pornească un nou business în doar 6 săptămâni

    Ana Consulea, cofetar şi fondatoare a brandului Zexe Braserie, a deschis săptămâna trecută gelateria Zelato în Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrau) din Bucureşti. Noul brand are în centru îngheţata artizanală şi a fost lansat cu o investiţie iniţială de aproximativ 15.000 de euro.

    „Zelato s-a născut din dorinţa de a merge mai departe cu partea de gelaterie pe care o dezvoltam de ceva timp la Zexe Braserie. Îngheţata este un produs pe care îl îndrăgesc încă de la începutul carierei şi care mă inspiră enorm. Am considerat că este momentul să dăm îngheţatei noastre un spaţiu dedicat, un nume, o faţă care să corespundă 100% cu viziunea mea asupra acestui produs”, spune Ana Consulea. 

    Pe lângă îngheţata artizanală, lista de produse include şi fresh-uri din fructe stoarse pe loc, limonadă, milkshake-uri din îngheţată şi alte deserturi. „Construit într-un timp record – doar 6 săptămâni –, Zelato este un business care răspunde provocărilor pe care le traversează industria din care facem parte: produsele se consumă  în regim to-go, pot fi livrate uşor, nu depindem de închiderea/deschiderea spaţiilor de servire, iar consumatorul este încurajat să petreacă timp în aer liber”, adaugă Ana Consulea.

    Tânăra de 30 de ani şi-a  petrecut copilăria în bucătărie, mai exact în bucătăriile restaurantelor Zexe, ale părinţilor săi, cunoscute în Capitală pentru specificul de gastronomie românească. Povesteşte că nu a avut un model de bucătar, aşa că s-a îndreptat, din curiozitate, spre partea mai dulce, spre deserturi. Imediat după finalizarea studiilor, Ana Consulea a plecat să înveţe arta cofetăriei în Franţa, unde a avut şansa să „fure meserie” de la unii dintre cei mai buni cofetari artizani ai lumii, Eric Vergne, Pierre Herme -zeul macarons- sau Miackael Azouz.

    După un an s-a întors în România şi a început să dez­volte segmentul de prăjituri din cadrul Zexe, însă lucrurile au mers mai bine decât se aştepta. „Am văzut că am din ce în ce mai multe comenzi şi, după şase luni, m-am gândit să mă separ de ei şi mi-am făcut firma mea. Bineînţeles, cu ajutorul lor la început, ei mi-au cumpărat primele utilaje, pentru că nu aveam de unde şi nici credit nu puteam să-mi fac. Asta se întâmpla în 2015”, a povestit tânăra într-un interviu acordat anterior publicaţiei Business Magazin.

  • Generaţia românilor expaţi

    Investiţiile străine care au început să vină după finalul anilor ‘90 (într-un deceniu au depăşit 70 de miliarde de euro) au schimbat economia României în bine, dar, mai mult decât atât, au globalizat-o, au introdus-o pe lista ţărilor internaţionale şi au schimbat cultura unor întregi generaţii.
    Vrem – nu vrem, suntem de acord sau nu, multinaţionalele au adus pe lângă bani, knowledge, organizare, profesionalizare, o anumită structură a muncii şi de conducere a companiilor, care treptat au fost preluate şi de către antreprenorii români.
    Accesul la reţelele globale şi în final la poziţii externe bune au dat posibilitatea românilor să devină şi ei expaţi, ceea ce părea imposibil în deceniul ‘90, când în România aterizaseră primii expaţi şi care nu ştiau dacă sunt la Bucureşti sau la Budapesta.
    De aceste decizii politice şi economice, luate mai degrabă în afară şi apoi preluate şi executate de liderii români, a beneficiat şi Angela Creţu, un executiv român care în ianuarie a preluat la New York conducerea gigantului american din domeniul producţiei şi vânzării de cosmetice Avon. Ea este responsabilă de toate pieţele, mai puţin de SUA şi Africa de Sud.
    Istoria ei a fost subiectul unui articol din numărul din 27 iunie din Financial Times, cel mai important ziar de business din Europa.
    Angela Creţu, 45 de ani, a fost subiectul rubricii How to lead – Work & Carriers. Ea şi-a început cariera în Avon în Constanţa şi a ajuns la New York pentru a încerca să revitalieze celebrul brand, aşa cum a revitalizat operaţiunile din Serbia, Rusia sau Turcia. Ea a fost preferată pentru această poziţie în dauna unor executivi din alte companii mari, ceea ce a fost o surpriză.
    De-a lungul ultimilor 20 de ani am văzut foarte puţini români în Financial Times sau în celelalte ziare şi reviste globale de business, spre deosebire de polonezi, unguri, cehi, ruşi, tovarăşii noştri din perioada de suferinţă comunistă.
    România este mai mult menţionată în articolele externe în subiect legate de corupţie, arestări, schimbări politice şi legislative, deficit bugetar sau derapaje economice. Foarte puţini români care au realizat ceva sau au ajuns undeva au făcut subiectul unor articole din marile publicaţii de business ale lumii.
    În ultimul timp, datorită a ceea ce a realizat cu UiPath, companie de
    7 miliarde de dolari şi care se îndreaptă acum spre 10 miliarde de dolari, Daniel Dines a ajuns un subiect pentru publicaţiile de business internaţionale.
    Dacă anii ‘90 au fost ai căpşunarilor, urmaţi apoi de cei care au lucrat în construcţii, iar acum de cei care se duc la cules de sparanghel sau lucrează în abatoarele germane, poate acest deceniu va fi al românilor care au reuşit să ocupe poziţii externe de top în marile companii.

  • Lider femeie într-un domeniu dominat de bărbaţi: Petruţa Găvan, CFO, MAM Bricolaj

    MAM Bricolaj a deschis anul trecut cel de-al doilea magazin din Capitală, în urma unei investiţii de 250.000 de euro, iar pentru anul în curs compania şi-a propus să deschidă un al treilea magazin, în zona Militari, pentru care a bugetat o investiţie de jumătate de milion de euro. Acestea se numără printre cele mai recente realizări ale Petruţei Găvan, CFO-ul furnizorului de materiale şi accesorii pentru mobilier controlat de altfel de familia sa. Petruţa Găvan a observat de-a lungul carierei că femeile, spre deosebire de bărbaţi, privesc cu admiraţie persoanele din jur: „Ele sunt mai empatice şi acordă mai multă atenţie nevoilor celorlalţi oameni. Femeile puternice nu judecă, nu vorbesc negativ despre alte persoane, nu critică şi nu invidiază pe nimeni”. Totodată, crede că femeile sunt mai atente la micile detalii care fac diferenţa, au un spirit creativ dezvoltat şi emană emoţie prin fiecare acţiune pe care o întreprind. Când vine vorba despre sfaturi, spune că are o deviză proprie: „Nu mai căuta aprobarea nimănui şi crede în tine însăţi, în visurile tale!”. Pe o tânără la început de carieră ar sfătui-o în primul rând să aibă încredere, să fie curajoasă şi să-şi pună planurile în aplicare: „Volumul de muncă este unul mare, însă şi satisfacţiile ulterioare sunt pe măsură”.

    Profilul Petruţei Găvan a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, publicat în luna martie.

  • Anda Jurcă, director de vânzări, Teilor: „Doar cu foarte multă muncă, ceea ce înseamnă sacrificii din timpul personal, poţi excela în domeniul pe care ţi-l alegi”

    Realizările profesionale ale Andei Jurcă, care este director de vânzări la Teilor din anul 2017, sunt sinonime cu cele ale lanţului de magazine de bijuterii cu originile în Piteşti. Din rândul reuşitelor de anul trecut ea menţionează deschiderea a două magazine externe în cursul anului 2019, la Sofia şi Varşovia. Pentru anul curent extinderea internţională reprezintă în continuare o prioritate, cu ţinta fixată de a deschide patru noi magazine în ţări din Europa de Est.
    Ea consideră că inteligenţa emoţională este un diferenţiator major între femei şi bărbaţi în business, prin urmare acestea pot aduce ceva în plus printr-o abordare mai soft, care nu se bazează doar pe cifre. Mai crede şi că femeile pot să identifice mai uşor talentele în cadrul companiilor şi încurajează un mediu mai deschis de comunicare şi exprimare a opiniilor decât ar face-o bărbaţii. Echilibrul între viaţa personală şi profesională este, din punctul ei de vedere, „doar o teorie greu de pus în aplicare în viaţa de zi cu zi”: „Mediul dinamic al mediului de business actual oferă provocări constante şi chiar şi cel mai strict planificator are timpul şi viaţa personală afectate. Doar cu foarte multă muncă, ceea ce înseamnă sacrificii din timpul personal, poţi excela în domeniul pe care ţi-l alegi, orice altă reţetă nu este sustenabilă pe termen lung”.

    Profilul Andei Jurcă a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Ce au în comun un profesor de istorie, un scriitor şi un profesor de engleză? Au creat un brand pe care îl vedem zilnic

    Ce au în comun un profesor de istorie, un scriitor şi un profesor de engleză? În cazul lui Zev Siegl, al lui Gordon Bowker şi al lui Jerry baldwin vorbim de spiritul lor antreprenorial. Cei trei au pus împreună bazele gigantului Starbucks, cel mai mare lanţ de cafenele din lume.

    Zev Siegl s-a născut pe 28 decembrie 1942 în Detroit, Michigan, într-o familie americano-evreiască. Tatăl său, Henry Siegl, era violinist, iar mama sa, Eleanor Shapiro Siegl, educatoare. Înainte de a intra în lumea afacerilor alături de colegii săi de facultate, Bowker şi Baldwin, Siegl a fost profesor de istorie, iar după fondarea Starbucks, a avut o serie de alte mici iniţiative antreprenoriale, printre care se numără Quartermaine Coffee Roasters, deschisă în Rockville, Maryland, în apropiere de Washington.
    Gordon Bowker este de origine din Oakland, California, iar după moartea tatălui său în al doilea război mondial s-a mutat cu mama sa în Ballard and Burien, Washington, unde a absolvit liceul O’Dea din Seattle. După ce s-a gândit iniţial să se înscrie la Academia Navală, pentru a-i călca pe urme tatălui său, iar mai apoi a vrut să devină arhitect, în cele din urmă a decis să fie scriitor. Între 1960 şi 1965 a urmat cursurile Universităţii San Francisco, unde a fost coleg de cameră cu Baldwin, cel de-al treilea cofondator al companiei Starbucks, dar s-ar retras cu puţin timp înainte de absolvire. Trei ani mai târziu, a început să scrie scenarii pentru o serie de filme educaţionale produse de King Broadcasting, în paralel colaborând ca freelancer cu revista Seattle. Înainte de a fonda Starbucks a deţinut o agenţie de publicitate, Heckler Bowker, fondată alături de un partener de business, Terry Heckler.
    Jerry Baldwin s-a născut tot în SUA şi, la fel ca Zev Siegl, iar înainte de a deveni antreprenor a fost profesor, însă de engleză. El a învăţat tainele comerţului cu cafea de la Alfred Peet, al cărui magazin, Peet’s Coffee & Tea, a fost inspiraţia pentru pornirea Starbucks şi pe care antreprenorul l-a numit în repetate rânduri un „foarte generos” mentor.
    Pe 31 martie 1971, cei trei au pus bazele Starbucks Coffee Company în Seattle, Washington, numele businessului fiind inspirat din cartea Moby Dick şi ales în timp ce fondatorii căutau un cuvând care să înceapă cu consoanele st, deoarece aflaseră că aceste cuvinte au o sonoritate mai puternică. În primii ani de activitate, Starbucks a cumpărat boabe de cafea prăjită de la Peet’s, iar în 1984, Baldwin şi Bowker, alături de alţi investitori, au cumpărat chiar compania, când au aflat că Alfred Peet vrea să vândă afacerea.
    În 1987, antreprenorii au decis să vândă businessul către omul de afaceri Howard Schultz şi un grup de investitori. După ce şi-a vândut acţiunile deţinute în cadrul Starbucks, Baldwin a preluat funcţia de preşedinte al Peet’s. În 2001, când aceasta s-a listat la bursă, el a fost ales director al companiei. Antreprenorul a ocupat şi poziţia de director şi preşedinte al Comitetului pentru Standarde Tehnice al Asociaţiei de Cafea de Specialitate din America, al cărei cofondator este, cea de preşedinte al Asociaţiei Ştiinţifice Internaţionale a Cafelei, fiind totodată şi preşedinte al Institutului de Calitate a Cafelei. În prezent, este director al TechnoServe, un ONG activ în America Latină şi Africa, iar în paralel lucrează şi ca viticultor pentru J. Baldwin Wines, companie fondată alături de soţia sa.
    După un deceniu petrecut în funcţia de vicepreşedinte şi director al Starbucks, Siegl a părăsit la rândul său compania. În 2004, el s-a alăturat Centrului de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici din Washington, finanţat federal, unde a ocupat poziţia de consilier principal până în 2012. Un an mai târziu, Siegl a început să participe la conferinţe de antreprenoriat şi afaceri în întreaga lume, ca prezentator, împărtăşind informaţii bazate pe experienţa sa. El este, totodată, mentor pentru candidaţii înscrişi la programe de masterat în cadrul The Foster School of Business a Universităţii Washington şi The Albers School of Business and Economics a Universităţii Seattle. În prezent, antreprenorul locuieşte în Seattle, Washington şi este căsătorit cu o artistă pe nume Robin. 
    Bowker a făcut de asemenea parte din boardul de directori ai Peet’s între 1994 şi 2008. El este totodată şi fondatorul fabricii de bere Redhook Ale Brewery, deschisă în 1981.
    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, Starbucks a înregistrat venituri de 24,71 miliarde de dolari şi a funcţionat cu o echipă de peste 291.000 de angajaţi. În prezent, compania deţine peste 30.000 de unităţi în peste 70 de ţări. Compania Amrest Coffee SRL, care operează în piaţa locală reţeaua de cafenele Starbucks, a obţinut în 2018 o cifră de afaceri de 122 de milioane de lei.