Tag: crestere economica

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Prognoze bune pe toată linia

    În februarie, vânzările cu amănuntul s-au majorat cu 7,5% faţă de aceeaşi lună din 2013, în timp ce exporturile de mărfuri s-au majorat cu 12%. Analiştii BCR au revizuit recent estimarea de creştere economică de la 2,3% la 3% pentru 2014, în timp ce pentru următorii doi ani estimarea lor vizează o creştere a PIB de 3,3%, respectiv 3,5%.

    Pentru anul în curs, banca prevede un avans al exporturilor de 7%, o majorare a investiţiilor cu 5,4% şi o inflaţie medie de 3,4%, respectiv un curs mediu de 4,46 lei/euro.

  • Economia Chinei a crescut cu 7,4% în primul trimestru, cea mai moderată creştere în 18 luni

     Evoluţia a depăşit aşteptările economiştilor, care anticipau o creştere economică de 7,3%, transmite Bloomberg.

    Producţia industrială şi investiţiile în active fixe au evoluat sub estimările analiştilor.

    Creşterea în zona investiţiilor în proprietăţi imobiliare a fost cea mai slabă din 2009, semnalând accesul mai dificil la creditare şi scădere cererii, notează Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.629 lei
    salariul mediu nominal net în februarie, în creştere cu 1 leu faţă de luna ianuarie

    8,74 mld. kWh
    consumul final de electricitate în primele două luni ale anului, în scădere cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    105 mil.
    numărul de minute de apeluri în roaming în UE efectuate în 2013 de utilizatorii români de telefonie mobilă, în timp ce numărul de apeluri primite s-a ridicat la 318 mil. minute

    46 mil.
    numărul de şomeri din cele 34 de ţări OECD în luna februarie, ceea ce înseamnă o rată a şomajului de 7,6%

    3,6%
    creşterea economică globală anticipată de FMI pentru 2014, în timp ce pentru 2015 prognoza de creştere este de 3,9%

    0,5%
    creşterea în februarie a volumului comerţului din UE faţă de luna ianuarie, după o creştere în ianuarie de 0,6%

    1,04%
    inflaţia anuală în luna martie, un nou minim istoric, după ce preţurile de consum au stagnat, cu un plus de numai 0,03% faţă de februarie

  • Rezultatele macro bune îi determină pe analişti să modifice în sus prognoza PIB spre 3-3,5% creştere

     Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal, spune că are în vedere o îmbunătăţire a estimării pentru avansul PIB din 2014 la 3,5%. BCR, cea mai mare bancă după active, a modificat deja prognoza de creştere a PIB de la 2,3% la 3%, după cum spune Eugen Sinca, analistul-şef al băncii. Şi ING Bank se gândeşte să îmbunătăţească prognoza privind creşterea economică.

    Până acum analiştii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB. Media estimărilor economiştilor indica la începutul anului o creştere economică de 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI: Criza din Ucraina afectează deja economia Rusiei şi s-ar putea extinde la nivel global

     Criza politică din Ucraina şi confruntarea dintre Rusia şi Occident au împins deja Ucraina în recesiune şi au cauzat ieşiri masive de capital din Rusia, de teama impunerii de sancţiuni după decizia Moscovei de a anexa regiunea ucraineană Crimeea.

    Fondul a înrăutăţit estimarea de creştere economică a Rusiei pentru acest an de la 1,9% la 1,3%, dar a avertizat că impactul ar putea fi şi mai puternic şi s-ar putea extinde în afara spaţiului fost sovietic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Perioada de criză, reevaluată prin ochii FMI

    Majoritatea măsurilor au fost pe termen lung (tăierea salariilor şi a subvenţiilor), dar şi tranzitorii (îngheţarea temporară a pensiilor) şi idei nesustenabile (îngheţarea aproape completă a angajărilor în sectorul public).

    Măsuri de creştere a veniturilor au apărut abia din 2013, încorporând recomandări ale FMI privind majorarea unor taxe (ex. pe proprietate), lărgirea bazei de impozitare şi simplificarea fiscalităţii. FMI arată că nivelurile relativ mici ale datoriei şi deficitului ar fi permis României să nu fie atât de concentrată pe ţinta deficitului de 3% din PIB, având în vedere recesiunea, dar autorităţile au insistat să se încadreze în această ţintă până în 2012, ceea ce a amplificat scăderea economiei.

    România a realizat în perioada 2011-2013 o ajustare fiscală structurală de cca 4% din PIB, pe lângă ajustarea de 2,25% din PIB deja realizată în virtutea programului cu FMI iniţiat în 2009, aminteşte FMI în ultimul raport de evaluare.

    A fost una dintre cele mai mari ajustări fiscale din UE, cu excepţia programelor din zona euro, şi a reuşit să încetinească acumularea datoriei publice, despre care Fondul aşteaptă să se stabilizeze în jur de 40% din PIB în 2013-2014 înainte de a scădea ulterior, iar o depăşire a acestui prag ar fi posibilă numai în condiţiile unor şocuri (evenimente excepţionale) care ar lovi creşterea economică reală.

    Din 2011 până în 2013, datoria publică s-a majorat cu cca 8,5% din PIB, respectiv cu 6,5% din PIB peste nivelul proiectat iniţial, în principal din cauza creşterii economice încă reduse.

     

  • Banca centrală a Rusiei a redus estimarea de creştere economică a ţării la sub 1%

     “Previziunea iniţială, de creştere a PIB între 1,5% şi 1,8%, este puţin probabilă, în opinia noastră, mai probabil este un ritm de sub 1%”, a declarat preşedintele băncii centrale, Elvira Nabiullina.

    Cel mai îngrijorător factor este scăderea investiţiilor în Rusia, a subliniat Nabiullina, care a constatat în schimb rezistenţa consumului, în februarie.

    Ea a precizat că deprecierea rublei a avut un efect important asupra ieşirilor de capital, care vor depăşi previziunile. Banca centrală nu a publicat încă date privind ieşirile de capital din primul trimestru.

    “Deprecierea monedei ruse în raport cu principalele valute are un efect pozitiv asupra competitivităţii unor producători, dar însemnă şi un cost mai mare al împrumuturilor în monede străine, precum şi al componentelor şi al investiţiilor de capital”, a notat Nabiullina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bundesbank: Economia Germaniei va creşte puternic în primul trimestru, după care va încetini

     Iarna cu temperaturi mult mai ridicate decât în mod obişnuit, mai ales în primele două luni ale acestui an, a susţinut sectorul construcţiilor din cea mai mare economie europeană.

    Activitatea industrială s-a menţinut, de asemenea, la un nivel ridicat în primul trimestru, însă creşterea economică din trimestrul al doilea va fi “considerabil mai redusă” faţă de primul, potrivit băncii.

    Firma de cercetare Markit a anunţat, luni, că un indice privind intenţiile managerilor de companii de a face achiziţii a scăzut în martie faţă de februarie, dar se situează încă la un nivel care semnalează creşterea activităţii în sectorul privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Direcţia în care PIB va merge în 2014. Nimeni nu crede că se mai poate repeta creşterea economică de anul trecut

    DUPĂ PATRU ANI DE CHIN, DINTRE CARE TIMP DE DOI ANI A PATINAT ÎN GROAPA RECESIUNII ŞI APOI A INTRAT ÎN CURSA CU MULTE OBSTACOLE A REDRESĂRII, ECONOMIA ROMÂNIEI A REUŞIT ÎN 2013 SĂ SURPRINDĂ PE TOATĂ LUMEA, CU O CREŞTERE DE 3,5%. A fost cel mai rapid ritm de creştere de la izbucnirea crizei financiare şi economice, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor, autorităţilor sau instituţiilor financiare internaţionale. Iar acest salt al economiei a adus România în topul ţărilor europene, fiind depăşită doar de Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reuşit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei, speranţele legându-se de 2014.

    Industria şi agricultura au fost vedetele economiei anului trecut, în timp ce construcţiile şi comerţul cu amănuntul au continuat să dezamăgească. Cel mai important aport la avântul PIB l-a avut, cum era de aşteptat, industria, care a adus două treimi din creşterea de 3,5%. Iar producţia agricolă excepţională a făcut ca agricultura să fie al doilea driver important al economiei. Problema constă în faptul că agricultura este o componentă foarte volatilă a PIB, fiind dependentă aproape exclusiv de condiţiile meteo.

    Un salt spectaculos, de 23,4%, a făcut anul trecut volumul de activitate din agricultură, avansul semnificativ fiind influenţat de condiţiile meteo favorabile, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi investiţiile realizate în acest sector. Practic, s-au vă-zut efectele intrării în agricultură a 10 miliarde de euro între anii 2008 şi 2013, dintre care 6 miliarde pentru proiecte de inves-tiţii. În ultimii ani agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012. Anul trecut agricultura a adus 1,1% din creşterea economică, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%.

    Dacă excludem impactul agriculturii, creşterea economică ar fi fost în 2013 de doar 2,4%, apropiată de avansul din 2012, de 2,2%, când a fost un an agricol slab.
    Analiştii au avertizat că avansul economic solid din 2013, de 3,5%, maschează cererea internă slabă şi declinul investiţiilor şi au insistat asupra necesităţii stimulării consumului şi investiţiilor.

    SPERANŢELE LEGATE DE EVOLUŢIA DIN 2014 NU PAR A FI REALIZABILE; MAJORITATEA ANALIŞTILOR ANTICIPEAZĂ ÎNCETINIREA MOTOARELOR PIB ÎN JURUL A 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne. Anul acesta, agricultura ar urma să aibă un efect de bază nefavorabil asupra economiei, după impactul pozitiv din 2013.

    Iar revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa favorabil exporturile şi producţia industrială. Fondurile europene sunt o sursă potenţială de creştere economică, iar analiştii anticipează o îmbunătăţire a procesului de absorbţie în 2014. Tot analiştii avertizează însă că cele două runde de alegeri din acest an, europarlamentare şi prezidenţiale, ar putea să ducă la intensificarea tensiunilor pe scena politică, cu consecinţe nefavorabile asupra economiei.

  • Buffett: Nu vindeţi acţiuni din cauza Chinei sau Ucrainei şi staţi departe de bitcoin

     Buffett a abordat în timpul interviului subiecte de la bitcoin la Ucraina şi până la turneul de baschet NCAA din Statele Unite.

    În opinia “oracolului din Omaha”, aşa cum este supranumit Buffett, acţiunile şi dividendele vor continua să crească, iar economia americană va continua să aibă o evoluţie pozitivă în 2014, chiar dacă ritmul va fi lent.

    Buffet a avertizat în privinţa vânzării precipitate de acţiuni, din cauza tensiunilor politice din Ucraina şi a temerilor provocate de încetinirea creşterii economice în China.

    În privinţa bitcoin, Buffett consideră că moneda virtuală este un mijloc eficient de plată, dar că la fel este şi un cec.

    “Ideea că bitcoin are vreo valoare intrinsecă este doar o glumă”, a apreciat miliardarul în vârstă de 83 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro