BusinessMagazin

Tag: context

  • MediHelp România: „Brexitul nu va afecta acoperirea oferită de planurile de asigurare în interiorul sau în afara Regatului Unit”

    Vestea apare, de asemenea, în contextul unui studiu al Moore Stephens, care arată că 40% dintre companiile asiguratoare din Marea Britanie intenţionează schimbarea modelului de operare datorită Brexit. Fiind cunoscută pentru colaborarea în totalitate cu asigurători de pe teritoriul Marii Britanii, pentru întregul grup cu prezenţă în Bulgaria, Ungaria, Polonia şi România, compania aduce în atenţie faptul că atât în timpul, cât şi după Brexit, actualii şi viitorii clienţi vor beneficia de acelaşi acces nelimitat la poliţa lor de asigurare, indiferent de ţara de provenienţă.

    „Chiar dacă lucrăm exclusiv cu parteneri britanici, procesul de procesare a cererilor de despăgubire nu va suferi modificări. MediHelp îşi va păstra poziţia de lider pe piaţa asigurărilor internaţionale de sănătate în Europa Centrală şi de Est atât pentru pachetele extensive de asigurare, cât şi datorită calităţii serviciilor de gestionare a cazurilor şi soluţionare a daunelor”, declară Lorena Ionescu, Customer Care Officer al MediHelp International. 

  • Segmentul de piaţă OTC din România, creştere de 22% în primele trei luni ale anului 2017

    „Stabilitatea acestui segment se datorează în principal faptului că produsele din categoria medicamentelor fără prescripţie medicală, suplimentelor alimentare şi dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală au preţ liber, acesta nefiind reglementat de Ministerul Sănătăţii, aşa cum este cazul medicamentelor care se eliberează pe bază de prescripţie medicală. De menţionat este şi faptul că tratamentul cu produse din categoriile enumerate nu pune presiune pe bugetul sistemului romȃnesc de sănătate. Atenţia crescută pentru sănătate la nivelul populaţiei, diversitatea de produse disponibile şi eficienţa sporită a acestora se reflectă în creşterea constantă a vânzărilor de produse din aceste categorii.”, declară Răzvan Bosinceanu, Preşedintele RASCI.

    Conform aceluiaşi studiu Cegedim, în perioada martie 2016-martie 2017, cea mai mare cotă de piaţă a fost înregistrată de categoria Lifestyle OTC[1], de 22,6%, în timp ce în primele trei luni ale anului 2017 medicamentele fără prescripţie medicală din categoria răceală, gripă şi alergii s-au poziţionat în topul vânzărilor, cu o cotă de piaţă de 27,4%, ca urmare a sezonalităţii afecţiunilor vizate.

    Încurajarea administrării responsabile, ȋntr-o manieră informată şi ȋn siguranţă, de produse din categoria medicamentelor fără prescripţie medicală, suplimentelor alimentare şi dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală are potenţialul de a contribui, pe lângă ameliorarea stării generale de sănătate a românilor pe termen lung, şi la diminuarea presiunii exercitate asupra sistemului de sănătate.

    La nivel European, conform datelor furnizate de AESGP, valoarea socială şi economică a îngrijirii personale se datorează faptului că oamenii auto-gestionează probleme uzuale de sănătate, intervenţia din partea profesioniştilor din domeniul sănătăţii fiind minimă, ceea ce aduce sistemelor de sănătate europene economii de peste 1,6 miliarde de EUR.

    „Îngrijirea personală, ca soluţie eficientă pentru sănătate, poate creşte încrederea cetăţenilor, abilitându-i pe aceştia să îşi trateze singuri anumite afecţiuni minore. Acest lucru nu se poate întâmpla fără o educaţie pentru sănătate corespunzătoare a consumatorilor, pentru ca aceştia să poată accesa şi înţelege uşor informaţiile obţinute, fie pe cont propriu, fie de la profesioniştii din domeniul sănătăţii, şi să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză. Ȋn acest sens, RASCI va demara anul acesta o amplă campanie educaţională, care să asigure claritatea şi obiectivitatea informaţiei, atât la nivelul populaţiei, principalul beneficiar al produselor noastre, cât şi la nivelul profesioniştilor din domeniul sănătăţii, cei care, zilnic, dau sfaturi şi indicaţii de utilizare a acestor produse.”, declară Diana Mereu, Directorul Executiv RASCI.

    RASCI, ca entitate reprezentativă pentru segmentul de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, susţine administrarea responsabilă şi avizată prin informarea corectă şi educarea consumatorilor din Romȃnia.


    [1]Categoria Lifestyle OTC include produse OTC care se adresează sistemului cardiovascular, reducerii colesterolului, sistemului urinar, îngrijirii ochilor şi urechilor, sistemului musculo-scheletic, sănătăţii sexuale, îngrijirii orale, produse recomandate în tulburări ale somnului, produse utilizate pentru controlul greutăţii, soluţii anti-fumat.

     

     

  • Intuitex: Cât ar creşte PIB-ul dacă reducem analfabetismul funcţional

    Rezultatele testelor internaţionale PISA au arătat în 2015 că, în România, 2 din 5 elevi nu înţeleg ce citesc şi nu pot rezolva probleme simple de logică. În plus, elevii obţin note mari la clasă, dar mici la testările naţionale (Evaluarea de la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureatul), cu toate că nivelul de dificultate a subiectelor (la Matematică, cel puţin) s-a înjumătăţit, după cum arată o analiză a profesorului Sorin Borodi din Dej. Acesta a realizat o comparaţie între toate subiectele la Matematică din 1933 şi până în 2016 şi, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că din 1989 până în 2016 dificultatea subiectelor s-a înjumătăţit. 

    În acelaşi timp, conform studiului TALIS (Teaching and Learning International Survey) de către OECD (organism de cooperare şi dezvoltare economică ce realizează şi testele PISA), profesorii din România se consideră bine şi foarte bine pregătiţi la pedagogie. TALIS culege percepţia dascălilor despre nivelul lor de pregătire, iar ţara noastră se situează pe primul loc din 34 din acest punct de vedere.

    Copiii mai bine pregătiţi, economie puternică

    Analfabetismul funcţional evidenţiază o categorie de copii nepregătiţi pentru economia viitorului ce vor putea avea doar meserii cu valoare adăugată mică. În acest context, profesorul Eric Hanushek de la Universitatea Stanford a demonstrat faptul că aceste competenţe cognitive măsurate de testele PISA au un impact direct asupra economiei unei ţări.

    Împreună cu o întreagă echipă de cercetători a utilizat datele ultimilor 40 de ani şi a realizat un scenariu de viitor pentru România. Rezultatele au arătat faptul că eliminarea analfabetismului funcţional până în 2030 duce România, pe durata următorilor 80 de ani, la o creştere suplimentară a PIB cu 1.194 miliarde USD, respectiv o creştere suplimentară a salariilor cu 12% pe întreaga durată. Creşterea scorurilor la testele de Ştiinţe şi Matematică de la 444 la 475 (scor obţinut de Slovacia) până în 2030 duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creştere suplimentară a PIB cu 1.371 miliarde USD şi la o creştere suplimentară a salariilor cu 15% pe această durată. Dacă însă România ar depăşi scorul obţinut de Slovacia şi ar îmbunătăţi calitatea educaţiei, atunci şi creşterea economică ar fi mai importantă.

    Adaptarea educaţiei la era digitală

    Astăzi, copiii sunt pasionaţi de tehnologie încă de la vârste foarte mici, sunt atraşi de imagini, de mişcare, de feluri dinamice şi inedite de a descoperi lumea, aşa încât învăţarea de tip clasic (cu creionul în mână şi ochii la tablă) s-a dovedit a fi anacronică şi deci ineficientă. În acest context, manualele digitale, CD-urile educaţionale sau produsele online de învăţare au venit ca o adaptare firească la nevoile şi dorinţele elevilor şi ca o măsură de a apropia informaţia de ei, de a le încuraja curiozitatea şi pofta de cunoaştere.În plus, România este una dintre puţinele ţări din lume care a implementat în şcoli manualele digitale alături de cele tipărite.

     

  • Intuitex: Cât ar creşte PIB-ul dacă reducem analfabetismul funcţional

    Rezultatele testelor internaţionale PISA au arătat în 2015 că, în România, 2 din 5 elevi nu înţeleg ce citesc şi nu pot rezolva probleme simple de logică. În plus, elevii obţin note mari la clasă, dar mici la testările naţionale (Evaluarea de la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureatul), cu toate că nivelul de dificultate a subiectelor (la Matematică, cel puţin) s-a înjumătăţit, după cum arată o analiză a profesorului Sorin Borodi din Dej. Acesta a realizat o comparaţie între toate subiectele la Matematică din 1933 şi până în 2016 şi, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că din 1989 până în 2016 dificultatea subiectelor s-a înjumătăţit. 

    În acelaşi timp, conform studiului TALIS (Teaching and Learning International Survey) de către OECD (organism de cooperare şi dezvoltare economică ce realizează şi testele PISA), profesorii din România se consideră bine şi foarte bine pregătiţi la pedagogie. TALIS culege percepţia dascălilor despre nivelul lor de pregătire, iar ţara noastră se situează pe primul loc din 34 din acest punct de vedere.

    Copiii mai bine pregătiţi, economie puternică

    Analfabetismul funcţional evidenţiază o categorie de copii nepregătiţi pentru economia viitorului ce vor putea avea doar meserii cu valoare adăugată mică. În acest context, profesorul Eric Hanushek de la Universitatea Stanford a demonstrat faptul că aceste competenţe cognitive măsurate de testele PISA au un impact direct asupra economiei unei ţări.

    Împreună cu o întreagă echipă de cercetători a utilizat datele ultimilor 40 de ani şi a realizat un scenariu de viitor pentru România. Rezultatele au arătat faptul că eliminarea analfabetismului funcţional până în 2030 duce România, pe durata următorilor 80 de ani, la o creştere suplimentară a PIB cu 1.194 miliarde USD, respectiv o creştere suplimentară a salariilor cu 12% pe întreaga durată. Creşterea scorurilor la testele de Ştiinţe şi Matematică de la 444 la 475 (scor obţinut de Slovacia) până în 2030 duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creştere suplimentară a PIB cu 1.371 miliarde USD şi la o creştere suplimentară a salariilor cu 15% pe această durată. Dacă însă România ar depăşi scorul obţinut de Slovacia şi ar îmbunătăţi calitatea educaţiei, atunci şi creşterea economică ar fi mai importantă.

    Adaptarea educaţiei la era digitală

    Astăzi, copiii sunt pasionaţi de tehnologie încă de la vârste foarte mici, sunt atraşi de imagini, de mişcare, de feluri dinamice şi inedite de a descoperi lumea, aşa încât învăţarea de tip clasic (cu creionul în mână şi ochii la tablă) s-a dovedit a fi anacronică şi deci ineficientă. În acest context, manualele digitale, CD-urile educaţionale sau produsele online de învăţare au venit ca o adaptare firească la nevoile şi dorinţele elevilor şi ca o măsură de a apropia informaţia de ei, de a le încuraja curiozitatea şi pofta de cunoaştere.În plus, România este una dintre puţinele ţări din lume care a implementat în şcoli manualele digitale alături de cele tipărite.

     

  • Replica scandaloasă a unui oficial rus, după explozia din Manchester

    Viktor Ozerov, preşedintele Comisiei pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului federal rus), a explicat, pentru agenţia de ştiri Ria Novosti, că atentatul terorist de la Manchester este “o lecţie” pentru forţele speciale britanice, care au refuzat să coopereze cu omologii lor ruşi, informează The Moscow Times.

    “Din păcate, ce s-a întâmplat la Manchester este o lecţie pentru serviciile secrete britanice că fără ajutorul altor ţări, munca lor va fi în zadar”, a explicat Ozerov pentru Ria Novosti, scrie The Moscow Times.

    Ozerov susţine că agenţiile secrete din Rusia vor oferi ajutorul lor agenţiilor din Marea Britanie.

    “E un alt semnal că ceea ce a spus preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar trebui ascultat de întreaga lume. A spus de multe ori că e nevoie de un front unit împotriva terorismului, împreună cu reguli stricte şi fără standarde duble”.

     

  • Replica scandaloasă a unui oficial rus, după explozia din Manchester

    Viktor Ozerov, preşedintele Comisiei pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului federal rus), a explicat, pentru agenţia de ştiri Ria Novosti, că atentatul terorist de la Manchester este “o lecţie” pentru forţele speciale britanice, care au refuzat să coopereze cu omologii lor ruşi, informează The Moscow Times.

    “Din păcate, ce s-a întâmplat la Manchester este o lecţie pentru serviciile secrete britanice că fără ajutorul altor ţări, munca lor va fi în zadar”, a explicat Ozerov pentru Ria Novosti, scrie The Moscow Times.

    Ozerov susţine că agenţiile secrete din Rusia vor oferi ajutorul lor agenţiilor din Marea Britanie.

    “E un alt semnal că ceea ce a spus preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar trebui ascultat de întreaga lume. A spus de multe ori că e nevoie de un front unit împotriva terorismului, împreună cu reguli stricte şi fără standarde duble”.

     

  • Ford intenţionează să reducă 10% din forţa de muncă la nivel global – WSJ

    Reducerea locurilor de muncă este aşteptată să fie schiţată în decursul acestei săptămâni, urmând să fie vizaţi angajaţii cu salariu, potrivit surselor citate de Wall Street Journal (WSJ). Nu este clar dacă sunt incluşi şi angajaţi care sunt plătiţi pe oră, scrie WSJ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile din cereale, în creştere anul trecut

    Conform declaraţiilor financiare depuse la Ministerul Finanţelor Publice pentru anul 2015, numărul companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor (CAEN 0111) este de 8.056, din care 1.438 (18%) nu au desfăşurat nici o activitate, în timp ce 2.692 (33%) au avut venituri mai mici de 100.000 de euro. Observăm o tendinţa de concentrare a veniturilor în rândul companiilor medii şi mari. Astfel, numărul firmelor care au venituri mai mari de 1 milion de euro a crescut în mod constant, de la 215 în 2008, la 679 în 2015, ponderea cotei de piaţă consolidate în rândul acestora evoluând de la 60% (în 2008), la aproape 70% (în 2015).

    Fenomenul polarizării, caracteristic întregului mediu de afaceri din România, a determinat că numărul companiilor care activează în acest sector să crească cu 18% de la impactul crizei financiare (anul 2008) până în prezent, în timp ce veniturile s-au dublat, de la 8,5 miliarde de lei în 2008, la aproape 16,8 miliarde de lei în 2015. Având în vedere cifrele raportate de Eurostat privind producţia agricolă pentru 2016, precum şi evoluţia preţului cerealelor (efectul nominal), estimăm că nivelul veniturilor raportate de către acest sector pentru 2016 înregistrează o creştere consolidată de 5%, comparativ cu anul anterior.

    Pentru că domeniul agricol este un subiect intens dezbătut, în cea de-a două sesiune a Conferinţei de Risc de Ţară organizată de Coface România şi Ziarul Financiar, pe 24 Mai, dedicată mediului de business, unul dintre lectori va fi Robert Rekkers, CEO Agricover IFN.

    Sectorul este afectat de un grad modest de tehnologizare, ceea ce face că veniturile obţinute de aceste companii să fie puternic afectate de condiţiile meteorologice. Conform cifrelor raportate de Eurostat, producţia de cereale pentru anul 2016 a fost de 19.928 tone, în creştere cu 3,4% faţă de anul anterior. Analizând evoluţia producţiei de cereale pentru perioada 2008-2016, observăm o volatilitate foarte ridicată, fluctuaţiile anuale fiind mari.

    În general, se observă foarte rar trei ani consecutivi de creştere continuă, condiţiile meteorologice aducând corecţii importante (negative sau pozitive) la fiecare doi ani. Evoluţia producţiei este amplificată de o volatilitate opusă a preţului cerealelor, în general perioadele cu recolte foarte scăzute fiind însoţite de o creştere a preţurilor, din cauza deficitului de oferta. În contextul unor costuri fixe importante înregistrate de companiile care activează în acest sector (întreţinere cultură, arendă, leasing utilaje), volatilitatea ridicată a veniturilor este de natură să crească nivelul de fragilitate al acestora.

    Conform ultimelor declaraţii financiare depuse de către companiile care activează în acest sector, observăm:

    •             Situaţia de lichiditate a companiilor se deteriorează în mod constant. Capitalul de lucru (raportul între activele circulante şi nivelul datoriilor pe termen scurt) scade de la 1,22 (anul 2012) la doar 1,05 (anul 2015), crescând gradul de fragilitate al companiilor în cazul neîncasării creanţelor sau volatilităţii preţurilor stocurilor (ambele scenarii fiind foarte probabile în acest sector). În acest context, gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt prin nivelul trezoreriei scade de la 14% (anul 2012) la doar 9% (anul 2015);

    •             Una dintre principalele cauze care generează presiuni asupra lichidităţii este creşterea constanţa a perioadei de încasare a creanţelor (DSO – Days of Sales Outstanding), de la 112 zile (2008) la aproape 193 de zile (2015), mult peste media naţională înregistrată în acelaşi an (114 zile). Agricultură, în general, şi sectorul cultivării cerealelor, în special, înregistrează cel mai extins termen de colectare a creanţelor la nivel naţional. În acest context, companiile care activează în acest sector au solicitat extinderea termenelor de plata către furnizori, acesta crescând de la 215 zile (2012) la 335 zile (2015). Deoarece termenul de plata către furnizori a fost extins mult mai accelerat compartiv cu extinderea termenului mediu de încasare a creanţelor, durata ciclului de conversie a banilor a trecut din valori pozitive (21 de zile în 2012) la valori negative (-16 zile în 2015). Practic, companiile care activează în acest sector îşi plătesc furnizorii cu 16 zile mai târziu decât o pot face în realitate (durata medie consolidată de colectare a creanţelor şi rotaţie a stocurilor);

    •             Trendul indicatorilor de profitabilitate este descendend pentru perioada 2012-2015, cu o tendinţa de stabilizare în ultima parte. Nivelul profitului mediu consolidat la nivel sectorial pentru 2015 a fost de 5,7%, inferior mediei înregistrate în perioada 2011-2012 (aproximativ 8%), dar peste pragul minim de retabilitate atins în anul 2009;

    •             Majoritatea profiturilor obţinute sunt orientate către: (i) finanţarea investiţiilor în active (nivelul acestora fiind aproape dublu comparativ cu viteză medie de învechire a utilajelor); (îi) dezintermedierea financiară, respectiv rambursarea creditelor către bănci (gradul de îndatorare scăzând de la 74% în 2008, la 64% în 2015);

    Sectorul agriculturii, în general, este subfinanţat prin comparaţie cu valoarea adăugată generată în formarea PIB-ului. Ponderea agriculturii în formarea PIB a variat între 8%-10% în perioada 2007-2015, în timp ce soldul creditelor acordate de sectorul bancar în totalul creditelor a crescut de la 3%, în 2007, la doar 6,1% în 2016. Atribuim această tendinţa de subfinanţare următorilor factori:

    •             reticenţă sectorului bancar de a finanţa un sector expus unor riscuri impredictibile (ex: volatilitatea condiţiilor meteorologice) în lipsa unor garanţii acordate prin diverse scheme de susţinere a fermierilor;

    •             apetitul fermierilor de a apela la creditul comercial (extinderea termenelor de plata către furnizori) în dauna creditului bancar, pe fondul accesului mai facil şi a costurilor mai reduse.

    În contextul descris anterior, comportamentul de plata al companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor a înregistrat o deteriorare pe parcursul anului precedent. În 2016 s-au înregistrat 1.423 de procese comerciale împotriva companiilor din sector, în creştere cu 78% faţă de 2015. Cea mai mare creştere a fost în rândul proceselor de executare silită, respectiv 1.034 procese. În acelaşi timp, valoarea datoriilor fiscale restante din acesta industrie a crescut cu 32% pe parcursul anului anterior, de la 63 de milioane de lei (2015), la aproape 84 de milioane de lei, în 2016.

     „Observăm o serie de factori care generează presiuni asupra lichidităţii companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor: volatilitatea veniturilor (pe fondul dependenţei de condiţiile meteorologice şi fluctuatiei preţurilor), scăderea profitabilităţii, întârzierea plăţilor de către APIA, extinderea termenelor de încasare a creanţelor şi tendinţa dezintermedierii cuplate cu susţinerea investiţiilor pe termen lung. În acest context, comportamentul de plata al companiilor din acest sector a înregistrat o deteriorare semnificativă în 2016”, a declarat Iancu Gudă, services director, Coface România.

  • Situaţie dramatică în România: 2 din 5 copii nu înţeleg ce citesc

    Aşadar, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că aceştia au fost din ce în ce mai puţin dificili, iar din 1989 până în 2016 putem afirma că gradul de dificultate a subiectelor la Matematică s-a înjumătăţit (de la 8.33 la 4.27).   Pe de o parte, subiectele mai uşoare la matematică pot determina rezultate mai bune la examene şi percepţia  falsă că nivelul de pregătire al elevilor este unul ridicat. Pe de altă parte, rezultatele unor teste internaţionale precum PISA demonstrează faptul că analfabetismul funcţional este un fenomen ce poate apărea chiar şi în cazul elevilor ce au obţinut note „bune“ la diferite examene sau evaluări.

    „În acest context, e important ca elevii să înveţe cu adevărat bine pentru şcoală, fără să aibă notele şi calificativele drept indicatori principali ai pregătirii lor”, spun reprezentanţii Intuitex. 

  • BMW caută companii IT româneşti care să le producă software pentru maşinile electrice

    ”În contextul expansiunii conceptului de mobilitate electrică la nivel global, paradigma competitivităţii se schimbă. Astfel că, producători de maşini cu tradiţie de peste 100 de ani în industrie, precum BMW, îşi caută noi parteneri, pe noi pieţe, companiile din România  fiind vizate în context”, a spus ministrul.

    ”Noua orientare a  producţiei de maşini spre maşini electrificate, în concordanţă cu politica mondială de reducere a emisiilor de CO2, creează mult spaţiu de acţiune actorilor români atât din sectorul industrial, IT dar şi în cel de creare a infrastructurii necesare utilizării unor astfel de maşini. În urma întâlnirilor de la începutul acestui an de la Bucureşti,  BMW a demarat un proiect de selectie a companiilor de IT româneşti care vor produce software pentru grupul german”, a adăugat el.

    Citeste continuarea pe www.zf.ro