BusinessMagazin

Tag: conflict

  • Reacţii de indignare la nivel internaţional după ce un al doilea jurnalist american a fost decapitat

    În această nouă înregistrare, intitulată “al doilea mesaj către America”, jurnalistul Steven Sotloff apare în genunchi, purtând o bluză de culoarea portocalie, alături de un bărbat mascat, înarmat cu un cuţit.

    Bărbatul înarmat, îmbrăcat în negru, condamnă intervenţia Statelor Unite în Irak şi duce cuţitul la gâtul jurnalistului în vârstă de 31 de ani.

    Călăul, care s-a exprimat cu un accent britanic, prezintă apoi alt ostatic, un britanic identificat ca fiind David Cawthorne Haines, şi ameninţă că-l va executa.

    “Revin, Obama, şi revin din cauza politicii tale externe arogante faţă de Statul Islamic”, a declarat bărbatul mascat în această înregistrare video de cinci minute.

    Această înregistrare este asemănătoare celei difuzate la 19 august – primul mesaj către America – în care un insurgent cu accent britanic îl decapita pe jurnalistul american James Foley, în vârstă de 40 de ani. Jihadiştii afirmau în această înregistrare că Steven Sotloff va fi viitorul executat în cazul în care Statele Unite nu încetează bombardarea unor poziţii aflate sub controlul SI în Irak.

    Sotloff, dat dispărut de 12 luni, ar fi fost răpit pe 4 august 2013 la Alep, în Siria, în apropiere de frontiera cu Turcia, dar răpirea sa a fost ţinută în secret.

    Familia lui Steven Sotloff, prin intermediul unui purtător de cuvânt, a anunţat marţi că este “la curent cu această tragedie oribilă şi că plânge moartea sa în intimitate”. “Familia nu va face comentarii în public în această perioadă”, a precizat el.

    Shirley Sotloff, mama jurnalistului, s-a adresat direct, într-o înregistrare video difuzată la 27 august, liderului SI, Abu Bakr al-Baghdadi, pentru a-l îndupleca să-i elibereze fiul.

    “Dumneavoastră, califule, puteţi acorda o amnistie. Vă cer, vă rog, să-l eliberaţi pe fiul meu”, a implorat ea. “Ca mamă, cer justiţiei voastre să fie miloasă şi să nu-mi pedepsească fiul pentru lucruri asupra cărora nu are niciun control”, a declarat ea.

    Casa Albă şi Departamentul de Stat au anunţat că serviciile americane de informaţii sunt pe cale să “autentifice cât mai rapid posibil” acest document video. “Dacă se dovedeşte autentic, suntem consternaţi de asasinarea brutală a unui jurnalist american nevinovat şi prezentăm familiei şi prietenilor lui cele mai sincere condoleanţe”, afirmă, citată într-un comunicat, Bernadette Meehan, o purtătoare de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă.

    În cazul în care înregistrarea “video (a acestei crime) este autentică, suntem dezgustaţi”, a adăugat Jennifer Psaki, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat.

    Premierul britanic, David Cameron, a apreciat, marţi seara, într-o scurtă declaraţie, că înregistrarea video care prezintă decapitarea jurnalistului american Steven Sotloff, reperată de SITE, un centru american de supraveghere a site-urilor islamiste, este “absolut dezgustătoare şi infamă”. Cameron a anunţat că va face o declaraţie mai târziu.

    Preşedintele francez François Hollande a condamnat “cu groază, dacă se confirmă, execuţia abominabilă a unui american”. “Este un act barbar (…) care relevă natura infamă” a SI, a adăugat el.

    Cea mai influentă organizaţie de apărare a drepturilor musulmanilor în Statele Unite, Council on American-Islamic relations (CAIR), a condamnat decapitarea lui Steven Sotloff.

    “Nu există vreun cuvânt care să descrie groaza, dezgustul şi întristarea resimţite de musulmanii din Statele Unite şi lumea întreagă după acest act de violenţă de neconceput şi care contravine islamului comis de gruparea teroristă SI”, a relevat CAIR într-un comunicat. “Acţiunile criminale ale SI sunt contrare legii islamice”, a adăugat organizaţia musulmană.

    În urmă cu două săptămâni, uciderea de către SI a reporterului american James Foley a şocat Statele Unite, unde numeroase voci l-au îndemnat pe preşedintele Barack Obama să ia în calcul extinderea atacurilor aeriene în teritoriul sirian.

    Dar preşedintele american a răspuns săptămâna trecută că Statele Unite încă “nu au o strategie”, cu toate că numeroşi comentatori aşteptau mai degrabă să anunţe extinderea atacurilor în Siria, unde SI a ocupat vaste teritorii.

    Senatorul republican Lindsey Graham a apreciat marţi că discursul de condamnare nu este “suficient”. “Domnule preşedinte, dacă nu sunteţi în măsură să elaboraţi o strategie, cel puţin să ne spuneţi care este obiectivul în ceea ce priveşte SI”, a afirmat senatorul american.

  • Nu aduce ceasul cât aduce anul electoral

    MENŢINEREA DEFICITULUI BUGETAR FOARTE MIC DE CĂTRE ACTUALA PUTERE ”are o singură justificare: supravieţuirea lui Victor Ponta la guvernare până la prezidenţiale, iar după el, potopul„, afirmă fostul ministru de finanţe Gheorghe Ialomiţianu, cerând demisia guvernului pe motiv că politica acestuia de tăiere a cheltuielilor pentru investiţii publice, cu 3,6 mld. lei pe primele şapte luni, a determinat o ”cădere economică abruptă„. Politicianul se referea la proaspăta intrare a ţării în recesiune: economia a scăzut cu 1% în T2 faţă de T1 şi cu 0,2% în T1 faţă de ultimele trei luni din 2013.

    Tabăra guvernamentală a replicat că faţă de prima jumătate a anului trecut economia a continuat să crească totuşi în S1 cu 2,6% în termeni ajustaţi sezonier (raportat la un buget construit pe o proiecţie de creştere de 2,8%). Conform oficialilor guvernului, creşterea PIB va căpăta din nou avânt în a doua jumătate a anului, atât graţie anului agricol bun, cât şi datorită relansării programelor de investiţii, în condiţiile în care deficitul bugetar rămâne confortabil, de 0,2% din PIB după primele şapte luni anului (raportat la un plafon maxim de 2,2% din PIB asumat cu creditorii externi).

    Atât strigătele alarmiste ale opoziţiei, cât şi defensiva plictisită a puterii au trecut însă aproape neobservate dincolo de cercul consumatorilor de declaraţii politice. Leul a traversat o perioadă de apreciere, umflat de banii migratori ieşiţi din Rusia şi Ucraina, costurile îndatorării publice n-au crescut, iar agenţia Moody’s, care îşi programase pentru 22 august reexaminarea ratingului României, l-a lăsat neschimbat. La fel de paşnic a fost şi în iulie, după ce guvernul a insistat să promoveze scăderea CAS în ciuda divergenţelor cu FMI. De la începutul lunii iulie, analiştii BCR începuseră să se refere la ”apropierea alegerilor prezidenţiale şi noua retorică a guvernului în relaţia cu FMI, care ar putea duce la o despărţire amicală în următoarele câteva trimestre„. Nici la nivelul guvernului sau al BNR, nici la nivelul UE sau al FMI nu mai e văzut ca necesar un nou acord stand-by.

    ÎN CE PRIVEŞTE RECESIUNEA, VLAD MUSCALU, ECONOMIST LA ING BANK, AFIRMĂ CĂ ROMÂNIA AR FI PUTUT CHIAR SĂ FI IEŞIT DEJA DIN EA, DACĂ SE VA DOVEDI CĂ DATELE PRIVIND SCĂDEREA CHELTUIELILOR PUBLICE, DE PILDĂ, VIZEAZĂ UN FENOMEN TEMPORAR ŞI NU REFLECTĂ O TENDINŢĂ DESCENDENTĂ DURABILĂ. Muscalu tinde să favorizeze prima interpretare, amintind că modelul practicat în toţi anii de la criză încoace în privinţa cheltuielilor publice a fost acelaşi, cu cea mai slabă dinamică în T1 al fiecărui an şi cu o majorare puternică în T4. Explicaţia constă în dificultatea constantă a guvernelor de a planifica pe tot anul cheltuielile astfel încât să nu fie depăşite limitele de deficit convenite cu creditorii externi, astfel încât atunci când devenea clar că limita de deficit e în siguranţă, adică în general cu ocazia rectificărilor bugetare, ”se dădea drumul la cheltuieli„ în ultimele luni ale anului. Ca atare, ING rămâne pentru moment cu estimarea de creştere a PIB pentru tot anul de 2,9%.

    Şi economiştii Raiffeisen şi-au păstrat deocamdată prognoza de creştere a PIB cu 3,5% pentru tot anul, deşi nu exclud o reducere a ei sub 3% după apariţia datelor mai detaliate de la Statistică, la 3 septembrie. Scenariul luat în calcul include însă o creştere a PIB în T3 şi T4, mulţumită anului agricol bun, poate şi deplasării de accent de la motoarele externe la cele interne ale creşterii şi poate continuării de către BNR a ciclului de reduceri ale dobânzii de politică monetară, pentru stimularea creditării. |n privinţa cursului de schimb însă, principalele riscuri, ca şi până acum, ar fi legate de evoluţiile geopolitice legate de conflictul din Ucraina, dar fără variaţii previzibile prea spectaculoase, cu posibile valori de 4,42 lei/euro la finele lui septembrie, 4,45 în decembrie şi 4,40 în martie.

  • Kievul anunţă că un sistem antiaerian rus a doborât un avion de luptă în estul Ucrainei

    “Un sistem antiaerian rus a doborât un avion de atac de tip Su-25. Pilotul a reuşit să se catapulteze”, a anunţat sursa citată, fără a preciza locul atacului.

    Statul Major ucrainean a dezminţit însă numărul de patru avioane doborâte, revendicat de rebelii proruşi.

  • ANALIZĂ Financial Times: Obiectivele Rusiei sunt un conflict îngheţat în Donbas şi blocarea aderării Ucrainei la NATO

    “Este vorba de cea mai gravă criză în materie de securitate din ultimele decenii”, constată Radoslaw Sikorski, ministrul de Externe al Poloniei.

    Actuala criză riscă să intensifice apelurile, mai ales ale consultanţilor conservatori americani, în sensul furnizării de tehnologie sofisticată armatei ucrainene, mulţi analişti considerând că o astfel de evoluţie ar fi profund destabilizatoare. Deşi unii lideri politici vorbesc de o invazie rusă în Ucraina, mulţi analişti din Rusia şi din Occident evită să utilizeze acest termen, notează Financial Times, subliniind că nu este exclusă o intervenţie militară rusă masivă.

    “Deocamdată, este vorba de un conflict la scară redusă”, consideră analistul Pavel Felgenhauer. “Armata rusă nu a fost în acţiune, iar numărul militarilor implicaţi este de aproximativ 2.000”, adaugă expertul.

    “Obiectivul Rusiei este să diminueze presiunile asupra combatanţilor separatişti, pentru a ajunge la un conflict îngheţat”, explică generalul olandez Nico Tak, comandantul Centrului de criză al NATO.

    “Un conflict îngheţat ar însemna lăsarea unor teritorii vaste din estul Ucrainei sub controlul insurgenţilor susţinuţi de Rusia, forţând, în acelaşi timp, Kievul să accepte un armistiţiu şi să negocieze cu Moscova, poate chiar ani întregi. În acest mod, centrul industrial ucrainean – Donbas – ar fi transformat într-o zonă precum Transnistria, Abhazia sau Osetia de Sud, regiuni aflate sub ocupaţie rusă”, explică Financial Times.

    “O asemenea situaţie ar contribui la atingerea obiectivului central urmărit de Rusia – blocarea oricărei şanse ca Ucraina, sub conducerea noii Administraţii prooccidentale, să adere la NATO”, concluzionează Financial Times.

    Administraţia prooccidentală de la Kiev a acuzat joi că “trupe ruse” au preluat controlul asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk, situat la 100 de kilometri sud de bastionul rebel Doneţk. Kievul a denunţat, de la începutul crizei, prezenţa unor mercenari şi militari ruşi pe teritoriul ucrainean. Rusia a negat permanent informaţiile că ar fi trimis militari să lupte în Ucraina. Un oficial NATO a declarat că aproximativ 1.000 de militari ruşi participă la lupte, în prezent, pe teritoriul ucrainean, în special în zona oraşului Novoazovsk. Aleksandr Zaharcenko, “premierul” autoproclamatei “Republici populare Doneţk”, a confirmat că aproximativ 4.000 de mercenari ruşi, inclusiv mulţi militari activi aflaţi în concediu, au participat în ultimele luni la luptele din sud-estul Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că în estul Ucrainei nu sunt militari ruşi. “Acuzaţiile privind prezenţa militarilor ruşi nu au nicio legătură cu realitatea”, a declarat generalul Igor Konacenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

    Potrivit estimărilor Naţiunilor Unite, peste 2.200 de oameni au murit în confruntările armate produse în ultimele luni în sud-estul Ucrainei, între serviciile de securitate ucrainene şi separatişti proruşi. Bilanţul nu include prăbuşirea cursei Malaysia Airlines, în iulie, un incident soldat cu 298 de morţi.

  • PROTESTE în Estul Ucrainei: Peste 5.000 de oameni manifestează la Harkov şi Mariupol împotriva “invaziei ruse” – FOTO

    La Harkov, peste 200 de activişti pichetau consulatul general al Rusiei, cerând încetarea “incursiunii ruse” în Ucraina.

    Manifestanţii fluturau pancarte pe care scria: “Opriţi-l pe nebun! Putin e un asasin” sau “Afară din Ucraina! Rusia este un terorist. Moarte ocupanţilor ruşi!”.

    De asemenea, activiştii au intonat imnul Ucrainei şi cântece obscene despre preşedintele rus, Vladimir Putin.

    Potrivit activistului Vladimir Cistilin, manifestanţii cer oprirea invaziei ruse în Ucraina şi o reacţie din partea comunităţii internaţionale.

    “A început invazia rusă. Locuitorii din Harkov nu pot rămâne nepăsători faţă de această situaţie. Astăzi am decis să ne adunăm în faţa consulatului, pentru a arăta că suntem împotriva acţiunilor Rusiei”, a spus Cistilin.

    După o oră de la începutul manifestaţiei, unul dintre activişti a aruncat petarde spre sediul consulatului, fapt ce a provocat ciocniri cu forţele de ordine. Potrivit Itar-Tass, nu se ştie dacă incidentul s-a soldat cu victime.

    O altă manifestaţie împotriva acţiunilor Rusiei a avut loc la Mariupol, unde peste 5.000 de persoane s-au adunat în piaţa din centrul oraşului.

    Potrivit unui deputat ucrainean, la miting participă atât ucraineni, cât şi ruşi, greci şi evrei.

    Ei protestează faţă de “agresiunea militară rusă” în Ucraina, relatează postul de televiziune ucrainean TSN.

    Mulţi dintre manifestanţi flutură steaguri ucrainene.

    Mariupol, un oraş cu 500.000 de locuitori aflat pe litoralul Mării Azov, în sud-estul Ucrainei, este situat la circa 50 de kilometri de frontiera rusă şi la 110 kilometri sud de bastionul rebel Doneţk.

    Putin, i-a îndemnat pe insurgenţi, în noaptea de joi spre vineri, să deschidă un coridor umanitar pentru militarii ucraineni încercuiţi în zonele unde au loc confruntări, după ce Occidentul a ameninţat Moscova cu posibile consecinţe din cauza situaţiei din Ucraina.

    Administraţia prooccidentală de la Kiev a afirmat joi că “trupe ruse” au preluat controlul asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk, situat la 100 de kilometri sud de bastionul rebel Doneţk.

    Kievul a denunţat, de la începutul crizei, prezenţa unor mercenari şi militari ruşi pe teritoriul ucrainean, însă Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că în estul Ucrainei nu sunt militari ruşi.

  • Lider separatist prorus: Circa 4.000 de ruşi, inclusiv militari, au participat la lupte în Ucraina

    “Există militari activi care luptă alături de noi; sunt în concediu dar, în loc să meargă la plajă, au preferat să lupte alături de noi, ca fraţii, pentru libertate”, a declarat Aleksandr Zaharcenko într-un interviu acordat Televiziunii publice ruse, potrivit site-ului ziarului The New York Times.

    “Numărul cetăţenilor ruşi care au participat la lupte în Ucraina în ultimele luni este cuprins între 3.000 şi 4.000. Unii au plecat deja acasă, dar cei mai mulţi au rămas aici. Din păcate, unii au fost ucişi”, a precizat liderul separatist prorus.

    Administraţia de la Kiev a denunţat, de la început, prezenţa unor mercenari şi militari ruşi pe teritoriul ucrainean. Rusia a negat permanent informaţiile că ar fi trimis militari să lupte în Ucraina.

    Un oficial NATO a declarat joi că aproximativ 1.000 de militari ruşi participă la lupte, în prezent, pe teritoriul ucrainean, în special în zona oraşului Novoazovsk.

    Potrivit estimărilor Naţiunilor Unite, peste 2.200 de oameni au murit în confruntările armate produse în ultimele luni în sud-estul Ucrainei, între serviciile de securitate ucrainene şi separatişti proruşi. Bilanţul nu include prăbuşirea cursei Malaysia Airlines, în iulie, un incident soldat cu 298 de morţi.

  • Ucraina cere Uniunii Europene un ajutor militar de anvergură în urma ”INVAZIEI RUSE”. Poroşenko şi-a anulat vizita în Turcia

    “Facem apel la o sesiune extraordinară a Consiliului European, la 30 august, pe tema Ucrainei (…). Ajunge cu conivenţa şi calmarea agresorului. Solidaritatea trebuie să se materializeze prin sancţiuni semnificative şi un ajutor militar şi tehnic de anvergură”, a declarat Eliseiev, potrivit paginii de Facebook a ambasadei ucrainene la UE.

    14:02 – UE este “extrem de preocupată” de informaţiile privind intrarea trupelor ruse în Ucraina

    “Suntem extrem de preocupaţi de ultimele evoluţii, în special de informaţiile din teren”, a declarat într-o conferinţă de presă Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a serviciului diplomatic al UE, în condiţiile în care Kievul a afirmat că “trupe ruse” au preluat controlul asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk.

    “Reafirmăm necesitatea urgentă a unei soluţii politice la această criză”, a precizat ea, dând asigurări că UE urmăreşte “îndeaproape ceea ce se întâmplă pe teren”.

    Purtătoarea de cuvânt a amintit că şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a avut marţi, la Minsk, o serie de întâlniri, în special cu preşedintele rus, Vladimir Putin.

    13:00 – Kievul afirmă că “trupe ruse” au cucerit un oraş strategic de la frontieră

    “Ieri, soldaţii ruşi au preluat controlul asupra oraşului Novoazovsk”, situat pe litoralul Mării Azov, cu 11.000 de locuitori, a anunţat Consiliul ucrainean de securitate şi apărare pe Twitter, adăugând că mai multe alte sate din proximitate au fost de asemenea cucerite.

    Ucraina a acuzat în repetate rânduri trupele ruse că acţionează pe teritoriul său pentru a-i susţine pe separatiştii proruşi în faţa forţelor ucrainene. Moscova a respins întotdeauna aceste acuzaţii, însă NATO şi Polonia susţin că au dovezi în acest sens.

    Aceste acuzaţii au fost relansate săptămâna aceasta, după ce Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a anunţat arestarea a zece paraşutişti ruşi pe teritoriul ucrainean, la aproximativ 20 de kilometri de frontiera rusească.

    O sursă de la Ministerul rus al Apărării a dat asigurări, pentru agenţii ruseşti de presă, că aceste trupe au trecut frontiera “în mod accidental”.

    Preşedintele ucrainean îşi anulează vizita în Turcia din cauza “intruziunii trupelor ruse”

    “Am luat decizia de a anula vizita de lucru în Turcia în faţa deteriorării rapide a situaţiei în regiunea Doneţk, în special la Amvrosiivka şi Starobeşeve, din cauza intruziunii trupelor ruse”, a anunţat preşedintele.

    El a adăugat că a convocat o reuniune de urgenţă a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, pentru a elabora un plan de acţiune.

    “Preşedintele trebuie să rămână astăzi în Ucraina”, a subliniat el.

    Poroşenko ar fi trebuit să asiste joi, în Turcia, la învestitura preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, ocazie cu care urma să aibă şapte întâlniri bilaterale.

     

  • Majoritatea israelienilor consideră că nici Israelul şi nici Hamas nu au câştigat războiul din Gaza

    La întrebarea cum califică “rezultatele confruntărilor în urma încheierii armistiţiului între Israel şi Hamas”, 54% dintre persoanele intervievate au răspuns că niciuna dintre cele două părţi nu a câştigat, în timp ce 26% au apreciat că Israelul a câştigat conflictul, iar 16% au afirmat că mişcarea Hamas a ieşit învingătoare, restul participanţilor la sondaj neexprimând nicio opinie.

    De asemenea, cota de încredere a premierului Benjamin Netanyahu a cunoscut o scădere considerabilă: 50% dintre israelieni s-au declarat mulţumiţi de modul în care a condus operaţiunea “Limită de protecţie” lansată la 8 iulie, faţă de susţinerea de 77% înregistrată cu trei săptămâni mai devreme.

    Sondajul, publicat de cotidianul Haaretz, a fost realizat în rândul a 464 de cetăţeni israelieni şi are o marjă de eroare de 4,64%.

    Potrivit unui alt sondaj dat publicităţii miercuri seara de un post de televiziune privat, 54% dintre israelieni se opun armistiţiului, în timp ce 37% s-au pronunţat în favoarea acordului între Israel şi Hamas.

    Premierul Benjamin Netanyahu şi-a justificat, miercuri seara, într-o conferinţă de presă, decizia de a accepta armistiţiul afirmând că niciuna dintre solicitările Hamas nu a fost acceptată.

    Prezentând “succesul” operaţiunii “Limită de protecţie”, Benjamin Netanyahu a declarat că “Hamas nu a suferit o astfel de înfrângere de la înfiinţarea sa”.

    Premierul Netanyahu a recunsocut însă că “este prea devreme pentru a discuta despre o instaurare a calmului pe termen lung”.

    Armistiţiul, încheiat sub medierea Egiptului, a intrat în vigoare marţi, în urma conflictului care s-a soldat cu 2.143 de morţi în rândul palestinienilor.

    La rândul său, armata israeliană a suferit cele mai mari pierderi în această operaţiune de la războiul împotriva Hezbollah, în Liban, din 2006, cu 64 de soldaţi ucişi. De asemenea, şase civili au fost ucişi în urma conflictului din Gaza.

  • Numărul morţilor în confruntările din estul Ucrainei s-a dublat într-o lună, anunţă ONU

    Acest raport, realizat de o misiune subordonată Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, este deja al cincilea cu privire la situaţia din Ucraina de la începutul crizei.

    Raportul se referă la perioada 16 iulie-17 august, când au fost înregistraţi, de asemenea, 5.956 de răniţi.

    “Bilanţul total s-a dublat comparativ cu raportul precedent, publicat în urmă cu o lună”, a subliniat Înaltul Comisariat.

    La 26 iulie, bilanţul estimat de biroul Înaltului Comisar era de 1.129 de morţi.

    Bilanţul include victimele înregistrate în rândul forţelor armate, grupărilor armate şi al populaţiei civile.

    ONU a denunţat în repetate rânduri utilizarea de armament greu, de către separatiştii proruşi şi armata ucraineană, în zonele locuite, afirmând că informaţiile privind intensificarea luptelor în regiunile Doneţk şi Lugansk sunt extrem de alarmante.

  • Peste 500 de morţi, în lupte pentru controlul asupra unui aeroport militar din nordul Siriei

    Un număr de “170 de soldaţi sirieni, inclusiv ofiţeri şi subofiţeri, au fost ucişi duminică în ofensiva care a permis insurgenţilor din Statul Islamic să ocupe aeroportul Tabqa”, a declarat Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO), care anunţase deja 25 de soldaţi ucişi în lupte.

    Printre islamişti, 346 au murit de marţi seară, ridicând la 541 bilanţul total al morţilor în şase zile, potrivit OSDO.

    Potrivit ONG-ului sirian, care se bazează pe o reţea largă de surse civile, medicale şi militare şi care citează informaţii neconfirmate, combatanţii Statului Islamic au desfăşurat execuţii după ce au ocupat aeroportul Tabqa.

    Acest aeroport a fost ultimul bastion al regimului în provincia Raqa, controlată acum în totalitate de SI.

    În iulie şi la începutul lunii august, gruparea radicală islamistă a îndepărtat forţele armatei siriene din două baze importante din Raqa, după ce a ucis peste 100 de soldaţi.