BusinessMagazin

Tag: condamnare

  • Primul soţ al Mihaelei Rădulescu, condamnat la doi şi şapte luni de închisoare

    Bogdan Rădulescu a fost arestat la începutul lunii mai, pentru că ar fi vândut bijuterii şi ceasuri purtând mărci consacrate care ar fi fost contrafăcute, dar şi pentru că nu a plătit taxele şi impozitele datorate de firma sa bugetului de stat.

    Procurorii l-au trimis în judecată pe Bogdan Rădulescu în 22 august, pentru evaziune fiscală şi punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate.

    După aproape două luni, în 16 octombrie, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Bogdan Rădulescu la un an şi şase luni de închisoare pentru infracţiunile de care este acuzat, la care a fost adăugat un spor de pedeapsă de un an şi o lună, acesta urmând să execute, dacă pedeapsa rămâne definitivă, doi ani şi şapte luni de închisoare.

    Instanţa a menţinut, prin aceeaşi decizie, măsura arestării preventive a lui Bogdan Rădulescu.

    De asemenea, instanţa a dispus confiscarea tuturor bunurilor contrafăcute, care poartă însemnele produselor originale Swarovski, ridicate la percheziţiile făcute de procurori la firma lui Bogdan Rădulescu.

    Instanţa l-a obligat pe Bogdan Rădulescu să plătească Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prejudicial produs, în sumă de 306.780,40 de lei. Rădulescu a mai fost obligat să plătească firmei Swarovski Aktiengesellschaft suma de 43.721,16 lei, din care care 38.423,16 lei sunt cheltuieli de judecată, iar restul sumei reprezintă daune morale şi materiale, precum şi 12.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.

    Prin decizia instanţei au fost menţinute măsurile asiguratorii dispuse de procurori, respective indisponibilizarea tuturor sumelor aflate în conturile lui Bogdan Rădulescu şi ale societăţii B&B Marketing Online SRL, precum şi sechestrul asigurator pe domeniului www.crystalglamour.ro.

    Sentinţa poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Într-un alt dosar, Bogdan Rădulescu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti, în iunie, la un an şi şase luni de închisoare cu executare, pentru că a pus în circulaţie produse care purtau o marcă identică sau similară cu cea a unor branduri internaţionale. Instanţa l-a obligat pe Bogdan Rădulescu să plătească părţilor civile – mai multe brand-uri de lux – echivalentul în lei a peste 8.500 de euro la cursul BNR de la data efectuării plăţii.

    Decizia din acest dosar a fost contestată în septembrie la Curtea de Apel Bucureşti, următorul termen fiind stabilit la 13 noiembrie.

  • Mihai Necolaiciuc, CONDAMNAT DEFINITIV la patru ani şi şase luni de închisoare cu EXECUTARE

    Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul procurorilor şi l-a condamnat pe Mihai Necolaiciuc la patru ani şi şase luni de închisoare pentru utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice. De asemenea, judecătorii i-au interzis lui Necolaiciuc unele drepturi civile, pentru o durată de cinci ani.

    Din pedeapsa lui Necolaiciuc va fi scăzută perioada în care a stat în arest, respectiv din 17 iunie 2009 până în 18 octombrie 2011.

    În acelaşi dosar, Viorica Olăeru, fost director al Direcţiei Economice din CN CFR SA, a fost condamnată la trei ani ani de închisoare cu executare, pentru aceeaşi infracţiune.

    Judecătorii au admis acţiunea civilă formulată de Ministerul Transporturilor şi i-au obligat pe inculpaţi să îi plătească, în solidar cu SC CNCF-CFR SA, suma de 8.459.972 de lei.

    Instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă în regres în cazul inculpaţilor şi acţiune civilă exercitată de SC CNCF-CFR SA.

    De asemenea, judecătorii au menţinut sechestrul asigurător pus de procurori pe un imobil al Vioricăi Olăeru şi pe bunuri mobile şi imobile ale lui Necolaiciuc.

    Decizia este definitivă, astfel că Mihai Necolaiciuc şi Viorica Olăeru urmează să fie încarceraţi.

    Prin decizia de vineri, Curtea de Apel Bucureşti a schimbat pedeapsa dată de prima instanţă, respectiv de Judecătoria Sectorului 1, care a hotărât, în 7 ianuarie, că Mihai Necolaiciuc şi Viorica Olăeru nu sunt vinovaţi de faptele de care a fost acuzat de procurori în rechizitoriul care a ajuns în faţa judecătorilor, motiv pentru care i-a achitat.

    Procurorii arătau, în rechizitoriul prin care, în mai 2011, i-au trimis în judecată pe Necolaiciuc şi Olăeru, că în cursul anului 2000, România a încheiat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) un contract de finanţare pentru realizarea “Proiectului de reconstrucţie pentru eliminarea efectelor inundaţiilor”, care viza reconstruirea infrastructurii afectate de inundaţiile din 2000 şi din anii anteriori.

    În ceea ce priveşte CNCFR SA, finanţarea s-a acordat pentru efectuarea de lucrări de reconstrucţie şi consolidare a liniilor de cale ferată în valoare de 34,3 milioane de euro. Clauzele contractuale stipulau ca banii să fie utilizaţi exclusiv pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii şi pentru realizarea lucrărilor de natura celor menţionate. Fondurile necesare rambursării împrumutului se asigurau de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei.

    În aceste condiţii, în perioada decembrie 2001 – ianuarie 2003, Mihai Necolaiciuc, în calitate de director general al CN CFR SA şi Viorica Olăeru, director al Direcţiei Economice din cadrul aceleiaşi companii, şi-au încălcat atribuţiile de serviciu şi, ignorând clauzele respectivului contract de împrumut, au folosit suma de 86.099.721.567 de lei vechi(aproximativ 2.754.728 euro), provenită din creditul acordat de către BEI, în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Concret, cei doi au avizat 66 de ordine de plată către 57 de societăţi comerciale fiind achitate, în mod preferenţial, bunuri şi servicii fără legătură cu proiectul (servicii de publicitate în presă, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, echipamente aer condiţionat, salopete din doc, covoare PVC, calendare şi agende etc).

    Pentru a recupera paguba creată, procurorii au dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor imobile, atât din România cât şi din SUA, aparţinând celor doi inculpaţi.

  • Miron Mitrea, CONDAMNAT la doi ani de închisoare cu executare

    Judecătorii instanţei supreme au decis să îl condamne pe Miron Mitrea la doi ani de închisoare pentru luare de mită, la care se adaugă interzicerea unor drepturi după executarea pedepsei, tot pe o durată de doi ani.

    Instanţa l-a achitat pe Mitrea pentru instigare la fals şi a mai dispus încetarea procesului penal în cazul său pentru uz de fals.

    Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus confiscarea a 169.440 de lei de la Mitrea şi a fost menţinut sechestul asigurător pus de procurori.

    În acelaşi dosar, Irina Paula Jianu, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.

    Nicolae Popescu, fost arhitect şef al Primăriei Voluntari, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare pentru fals în acte şi două luni pentru favorizarea infractorului. Instanţa a decis să cumuleze aceste pedepse cu o alta de trei ani de închisoare, dintr-un alt dosar. Judecătorii au constatat că pedeapsa de trei ani de închisoare a fost executată.

    În acest dosar, Miron Mitea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 – 2004, în prezent deputat PSD, este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector şef adjunct şi, ulterior, inspector şef al ISC.

    Judecarea dosarului a început în 25 octombrie 2013, la instanţa supremă. Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că lucrările de construcţii, amenajare şi dotare au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

    “Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numirii în funcţia publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respectiv acţionar la societăţile comerciale menţionate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Cei trei inculpaţi au fost trimişi iniţial în judecată în 5 martie 2009, însă ICCJ a dispus ca dosarul să ajungă din nou la Direcţia Naţională Anticorupţie, din cauza unor vicii de procedură. În 26 aprilie 2012, procurorii DNA l-au anunţat pe Miron Mitrea că încep din nou urmărirea penală împotriva lui, iar dosarul a fost înregistrat la ICCJ în 25 octombrie 2013.

    Camera Deputaţilor a respins, în 13 august 2008, solicitarea DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Miron Mitrea.

    Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunităţii.

    Ulterior, Mitrea a obţinut un mandat de senator (2008 – 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 – 2016).

  • Marian Iancu, condamnat definitiv la 12 ani de închisoare în dosarul RAFO

    Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a mărit astfel cu doi ani pedeapsa primită de Iancu, în urma judecării cauzei la Tribunalul Bucureşti.

    Fratele omului de afaceri, Octavian Iancu, a primit de asemenea o pedeapsă mai mare, de la 9 la 10 ani. Şi Constantin Mărgărit, condamnat de tribunal la 9 ani, va face tot 10 ani de detenţie.

    Gheorghiţă Iancu şi Marius Turică au rămas cu pedeapsele de 7 ani date de tribunal. Şi Silviu Neacşu a rămas cu pedeapsa iniţială, de 3 ani de închisoare cu suspendare.

    În schimb, pedeapsa lui Alex Martin (Akaroglu Cuneyt) şi a lui Elenkalan Hayrettin au crescut, cu doi ani, la 9 ani de închisoare.

    Ultimul inculpat din dosar, Basaran Kadri Mazhar, a fost condamnat definitiv de CAB, în martie, la 5 ani de închisoare cu executare, după ce Tribunalul Bucureşti îi dăduse 9 ani.

    În 28 noiembrie 2011, Marian Iancu, pe atunci patronul al clubului de fotbal Poli Timişoara, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la zece ani de detenţie în dosarul Rafo, în timp ce fratele său, Octavian Iancu, şi Constantin Mărgărit au primite câte nouă ani. Decizia Tribunalului a fost constestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Tribunalul Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei de condamnare a lui Iancu, faptul că acesta este vinovat de faptele reţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi că o serie de vicii grave de formă, precum şi atitudinea omului de afaceri faţă de complicii săi au dus la “dejucarea” planurilor ilegale ale acestuia.

    “Inculpatul Marian Alexandru Iancu este cel care, fără a deţine calitatea de asociat sau administrator al societăţii VGB Impex, dar conducând în fapt această societate comercială, beneficiind în acest sens de colaborarea inculpaţilor Octavian Iancu, Constantin Mărgărit şi apoi Mazhar Kadri Basaran, care au deţinut pe rând calitatea de asociat şi/sau administrator al acestei societăţi comerciale, a pus la punct şi, apoi, în aplicare, ampla strategie de acţiune având ca scop crearea unei anumite aparenţe, contrare realităţii, sub aspectul provenienţei unei cantităţi impresionante de uleiuri minerale intrate în gestiunea VGB Impex, cu consecinţa deducerii din veniturile obţinute de VGB Impex, a cheltuielilor pretins efectuate cu achiziţionarea acestei cantităţi de uleirui minerale, ajungându-se la diminuarea sumelor datorate bugetului statului cu titlu de taxă pe valoare adăugată şi impozit pe profit”, a notat judecătoarea Anca Saru, cea care a decis condamnarea lui Iancu.

    Trimişi în judecată în 2006, Alexandru Marian Iancu, Constantin Mărgărit, Octavian Iancu, Gheorghiţă Iancu, Marius Turică, Silviu Neacşu, Akaroglu Cuneyt, Elenkalan Hayrettin şi Basaran Kadri Mazhar au fost judecaţi pentru evaziune fiscală, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi spălare de bani.

    Acuzaţiile în acest dosar au fost formulate în baza concluziilor din procesul-verbal întocmit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Ministerul Finanţelor Publice. Potrivit acestui act, Kadri Mazhar Basaran, Mărgărit Constantin şi Octavian Iancu (administratori la firmei VGB Impex SRL, în 2000-2004), împreună cu Alexandru Marian Iancu (coordonator la nivelul acestei societăţi) au prejudiciat bugetul de stat prin neplata impozitului pe profit de 806,2 miliarde lei şi prin TVA nelegal dedus de 550, 3 miliarde, rezultînd un prejudiciu total de 1.356,5 miliarde de lei.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au stabilit că Mărgărit Constantin, Octavian Iancu, Basaran Kadri Maznar, Akaroglu Cuneyit, Elenkalan Hazrettin, Alexandru Marian Iancu, Silviu Neacşu, Gheorghiţă Iancu şi Marius Turică au derulat activităţi comerciale ilicite în care ar fi fost implicate grupul de firme VGB – rafinăria Rafo – societatea Tender SA – Carom SA.

    Anchetatorii au stabilit că membrii grupării constituite pentru săvârşirea de infracţiuni, al cărui scop era spălarea banilor proveniţi din comiterea anumitor infracţiuni economice. Grupul alcătuit din cele nouă persoane au uzat în activitatea lui de SC VGB Impex SRL, SC Dinamic Auto SRL, SC Klass Petrol SRL, SC Best Auto SRL, SC BE-COM-BE SRL, SC Star Com Oil SRL şi SC Test Petrol SRL.

    Constantin Mărgărit, Octavian Iancu şi Alexandru Marian Iancu au fost arestaţi în seara de 14 februarie 2005, ei fiind eliberaţi în acelaşi an, la 24 iunie, de către Curtea de Apel Bucureşti, care a apreciat că cei trei pot fi cercetaţi de procurori în stare de libertate.

  • UPDATE CONDAMNĂRI în dosarul Rompetrol: Sorin Roşca Stănescu – 2 ani şi 4 luni de închisoare cu executare; Sorin Pantiş – 2 ani şi 8 luni

    Instanţa a dispus condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu la un an de închisoare pentru utilizare de informaţii privilegiate şi la doi ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat. În urma contopirii pedepselor, cea mai grea dintre acestea a fost sporită cu patru luni, urmând ca senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu să execute doi ani şi patru luni de închisoare.

    Fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi tot doi ani pentru constituire a unui grup infracţional organizat. Pedeapsa a fost sporită cu opt luni, Pantiş urmând să execute doi ani şi opt luni.

    În cazul lui Dinu Patriciu, instanţa a constatat încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au lăsat nesoluţionată partea civilă legată de Patriciu.

    Irina Mihaela Popovici, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului. De asemenea, instanţa a dispus încetarea procesului penal în cazul Irinei Popovici pentru fals intelectual, ca urmare a prescripţiei faptei şi achitarea pentru acuzaţia de aderare la un grup infracţional organizat.

    Gabriela Victoria Anghelache, fost preşedinte al CNVM, a primit tot o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului. Anghelache a fost achitată pentru aderare la un grup infracţional organizat, iar instanţa a mai dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de fals intelectual.

    Paul Gabriel Miclăuş, membru al CNVM la data faptelor, a fost condamnat la doi ani de închisaore cu suspendare pentru favorizarea infractorului şi achitat pentru aderare la un grup infracţional organizat.

    Prin aceeaşi decizie, Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor, a primit patru ani de închisoare pentru complicitate la delapidare. El a mai fost condamnat la câte trei ani pentru complicitate la spălare de bani, respectiv constituire a unui grup infracţional organizat. Instanţa a dispus ca Bucşă să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de patru ani, la care a adăugat un spor de doi ani, astfel că acesta a primit, în final, şase ani de închisoare.

    În cazul lui Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor, s-a dispus încetarea procesului penal pentru complicitate la manipularea pieţei de capital, ca urmare a prescripţiei. El a primit, însă, cinci ani de închisoare pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional.

    Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor, a fost condamnat la câte trei ani pentru complicitate la manipularea pieţei de capital, respectiv aderarea la grup infracţional. Pedeapsa a fost sporită cu un an, astfel că Simulescu a primit, în final, patru ani cu executare.

    Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice, a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru complicitate la delapidare şi la un an pentru constituirea unui grup infracţional organizat. La pedeapsa cea mai grea a fost adăugat un spor de patru luni, astfel că acesta va executa doi ani şi patru luni de închisoare.

    Victor Eros, fost membru CNVM, a primit doi ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului, iar Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor, a fost condamnată la trei ani de închisoare, tot cu suspendare, pentru aderarea la un grup infracţional organizat.

    Elena Albu, fosta şefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat şi pentru favorizarea infractorului.

    Prin decizia instanţei, Alexandru Bucşă şi Petrică Grama, în solidar cu Rompetrol, au fost obligaţi să plătească aproximativ 58 de milioane de dolari Ministerului Finanţelor.

    De asemenea, inculpaţii trebuie să plătească, în solidar, 20.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.


    Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, inculpaţii din dosarul Rompetrol condamnaţi la pedepse cu închisoarea urmând să fie încarceraţi.

    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) ceruse, la ultimul termen de judecată, să se constate încetarea procesului penal pentru fostul ministru Sorin Pantiş şi senatorul Sorin Roşca Stănescu, întrucât faptele de care sunt acuzaţi s-au prescris, precum şi în cazul lui Dinu Patriciu, în urma decesului acestuia.

    În 28 august 2012, Dinu Patriciu a fost achitat de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru mai multe infracţiuni, printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare la un nivel anormal ori artificial.

    Totodată, instanţa i-a achitat atunci şi pe ceilalţi 12 inculpaţi – Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Miclăuş, Elena Albu, Gabriela Anghelache şi Mihaela Popovici.

    Potrivit DIICOT, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată sub două aspecte: creanţa Libia (primele trei infracţiuni ale lui Patriciu, precum şi cele de care sunt acuzaţi Grama şi Bucşă) şi manipularea pieţei de capital.

  • Oana Niculescu Mizil, condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru conflict de interese

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, prin decizia de marţi, ca pedeapsa de trei ani de închisoare să fie suspendată sub supraveghere pe un termen de încercare de şase ani.

    În perioada de încercare, Oana Niculescu Mizil trebuie să respecte mai multe măsuri de supraveghere, respectiv să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, să anunţe dacă îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa, precum şi orice deplasare care depăşeşte opt zile, să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă, dar şi informaţii privind mijloacele de existenţă.

    Totodată, instanţa i-a interzis Oanei Niculescu Mizil dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie publică implicând exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pe o durată de 10 ani.

    “În baza art. 359 Cod  procedură penală anterior atrage atenţia inculpatei asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 864 Cod penal anterior. În baza art.71 alin.5 Cod penal anterior cu referire la art.5 Cod penal suspendă executarea pedepsei accesorii aplicată inculpatei pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei”, se mai arată în decizia instanţei.

    Sentinţa poate fi contestată cu apel la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

    Oana Niculescu Mizil a fost trimisă în judecată în 30 septembrie 2013, de către procurorii Parchetului instanţei supreme, care o acuză că a solicitat încadrarea în muncă a mamei sale, în cadrul biroului ei parlamentar şi a avizat contractul individual de muncă prin care, în perioada mai 2009 – septembrie 2011, aceasta a realizat foloase materiale în cuantum de 65.697 de lei. Dosarul a fost deschis în urma reclamaţiei făcute de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), în septembrie 2011.

    “Oana Niculescu Mizil Ştefănescu Tohme, deputat în Parlamentul României, a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu Mizil Ştefănescu, începând cu data de 29 aprilie 2009, în cadrul Biroului Parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti”, arăta ANI.

    În 19 septembrie 2011, Oana Niculescu Mizil preciza, într-un comunicat, că mama ei nu este funcţionar public, ci are statut de personal contractual, menţionând că raporturile biroului de parlamentar cu aceasta au încetat în cursul zilei respective.

     

  • Motivarea condamnării fraţilor Fenechiu în dosarul “Transformatorul”: Pedepsele fraţilor Fenechiu, apte să îndrepte atitudinea lor

    Completul de cinci judecători de la instanţa supremă a dat publicităţii, miercuri, motivarea deciziei prin care, în 30 ianuarie, preşedintele Livia Doina Stanciu şi judecătorii Florentina Dragomir, Sofica Dumitraşcu, Simona Daniela Encean şi Ioana Alina Ilie au menţinut pedepsele date anterior de un complet de trei magistraţi de la aceeaşi instanţă în dosarul “Transformatorul”.

    “Astfel, instanţa de control judiciar apreciază că modalitatea în care inculpaţii au desfăşurat activitatea infracţională, prejudiciul semnificativ produs, numărul actelor materiale ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii, gravitatea concretă, poziţia procesuală a inculpaţilor care nu au recunoscut săvârşirea faptelor, refuzând practic să îşi asume fiecare răspunderea pentru activitatea sa, perseverând în a considera că modalitatea în care au acţionat ar fi fost una legală, justifică modalitatea de executare a pedepselor stabilită de prima instanţă, singura aptă a asigura îndeplinirea scopului de exemplaritate şi educativ al pedepsei”, se arată în documentul citat.

    Astfel, notează magistraţii, “se constată că probatoriile administrate în cauză au dovedit că prin îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu de către inculpaţii Turbatu Ioan, Mărghidan Ion şi Andronache Petru, constând în încălcarea dispoziţiilor referitoare la derularea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, în condiţiile în care în fişa postului pentru funcţiile de director sau director comercial erau trecute atribuţii în acest domeniu aceştia au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată şi calificată”.

    Potrivit judecătorilor, Relu Fenechiu, Lucian Fenechiu şi Mihai Bogdan Damian, prin “conjugarea eforturilor şi ajutorul pe care aceştia l-au acordat inculpaţilor Turbatu Ioan, Mărghidan Ion şi Andronache Petru pentru încheierea unor tranzacţii cu eludarea procedurilor achiziţiilor publice, a întregit activitatea autorilor în cadrul acestor proceduri, aceştia fiind cei ce au efectuat activităţi susţinute pentru a crea aparenţa de legalitate prin transmiterea de oferte, furnizarea certificatelor de calitate, prin activităţi comerciale între firmele grupului care să justifice provenienţa licită a aparatajelor, ulterior livrate către SISEE”.

    În aceste condiţii, arată cei cinci judecători, faptele săvârşite de fraţii Fenechiu şi de Mihai Bogdan Damian “întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată şi calificată”.

    În acest context, arată judecătorii, “instanţa de control judiciar îşi însuşeşte opinia exprimată de prima instanţă, în sensul că activitatea infracţională ce a făcut obiectul prezentei cauze a avut ca unic scop obţinerea de către complici a unor venituri considerabile în detrimentul patrimoniului unei instituţii publice, dovedind un total dispreţ faţă de banul public”.

    “Acest dispreţ pentru finanţele unei instituţii publice, dar şi pentru mii de persoane fizice şi juridice, conturează profilul inculpaţilor care, în schimbul unor avantaje imediate au acceptat să încalce legea. Deşi reprezentantul Ministerului Public, în dezvoltarea motivelor de recurs, a susţinut că prima instanţă nu a avut în vedere, în cadrul procesului de individualizare judiciară a pedepsei, faptul că infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor au fost săvârşite în formă continuată, iar prejudiciul cauzat este unul deosebit de mare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, consideră că nu se justifică majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor ci, se impune menţinerea acestora astfel cum au fost stabilite de către instanţa de fond”, se mai arată în motivare.

    Aşadar, notează cei cinci magistraţi, după o nouă evaluare a criteriilor de individualizare judiciară a pedepselor, prin raportare la cauză, “constată că prima instanţă a aplicat inculpaţilor pedepse corect individualizate în raport de criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, ţinând seama de dispoziţiile părţii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, de persoana fiecărui inculpat în parte şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar şi de modalitatea concretă de săvârşire a faptei, motiv pentru care, contrar solicitării reprezentantului Ministerului Public, le va menţine, ca fiind legale şi juste în raport de în raport cu criteriile generale enunţate”.

    “Astfel, instanţa de recurs apreciază că, prin menţinerea pedepselor aplicate inculpaţilor, pe de o parte, au fost respectate toate garanţiile procesuale conferite, atât de dispoziţiile legale procesuale penale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei inculpaţilor, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei, iar pe de altă parte, se poate asigura, în viitor, reinserţia socială a acestora, precum şi o reacţie promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, consolidând percepţia cetăţenilor că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie dând o ripostă fermă celor care au considerat că pot fi mai presus de lege, dispreţuind-o şi încălcând-o”, se mai menţionează în documentul citat.

    Cei cinci judecători apreciază că pedepsele aplicate şi modalitatea de executare a acestora, în regim de detenţie, sunt “apte să asigure îndreptarea atitudinii inculpaţilor faţă de comiterea de infracţiuni, resocializarea acestora, precum şi o reacţie socială adecvată în diminuarea săvârşirii unor infracţiuni de corupţie, întărind percepţia opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să acţioneze cu fermitate şi să realizeze un act de justiţie, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale conferite, atât de dispoziţiile legale procesual penale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei”.

    Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv, în 30 ianuarie, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul “Transformatorul”, şi s-a predat în seara zilei respective Poliţiei Judeţene Iaşi. Ulterior acesta a fost transferat la penitenciarul Iaşi.

    Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a menţinut în ianuarie pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul deputatului PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, iar acesta execută cinci ani de închisoare.

    La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi Lucian Fenechiu, fratele fostului ministru şi Bogdan Damian.

    Ioan Turbatu, director general al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova în perioada 2002-2004, şi Ion Mărghidan, director general al aceleiaşi instituţii în perioada 2004-2005, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Instanţa a mai dispus ca cei şase inculpaţi să plătească, în solidar, peste 5,7 milioane de lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova.

    Deputatul PNL Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul cunoscut ca “Transformatorul”, fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

    Fratele acestuia, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian, asociat unic şi administrator la SC Euro Plus SRL Iaşi şi acţionar al SC Fene Grup SA, au fost acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial.

    Ioan Turbatu a fost judecat pentru abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, iar Ion Mărghidan şi Petru Andronache, pentru abuz în serviciu în formă calificată şi continuată şi abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată.

    Potrivit DNA, pe lângă achiziţiile normale de echipamente şi piese de schimb, în perioada 2002 – 2005, SISEE Moldova a realizat şi achiziţii de la un grup de patru firme – SC La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA şi SC Euro Plus SRL – fără să respecte prevederile legislaţiei cu privire la achiziţiile publice, în condiţii de favorizare a acestor firme, de la care s-au cumpărat, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întreruptoare uzate şi vechi, fabricate în perioada 1970-1980.

    Totodată, procurorii au arătat că 99,98 la sută dintre produsele respective au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind în final achiziţii de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile şi cauzatoare de prejudicii bugetului societăţii, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.

    Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total a fost estimat la 7.529.594,1 lei (6.327.390 de lei plus TVA), reprezentând valoarea echipamentelor necorespunzătoare achiziţionate. Prejudiciul este rezultatul a 46 acte materiale, derulate în perioada 2002 – 2005, fiecare act material însemnând o achiziţie publică efectuată de SISEE Moldova de la firmele SC La Rocca SRL, SC Fene Grup SA, SC Euro Plus SRL şi SC Tehnorom SRL.

    Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice “Electrica Serv” SA – SISE Electrica Moldova s-a constituit parte civilă în această cauză, pentru suma reprezentând valoarea prejudiciului.

  • Omul de afaceri Cătălin Chelu, condamnat definitiv la şase ani de închisoare în dosarul Mită la MAI

    Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a menţinut prin decizia luată sentinţa dispusă, în primă instanţă, de Tribunalul Bucureşti. Prin aceeaşi măsură, CAB a dispus ca omul de afaceri să nu mai poată ocupa vreo funcţie în cadrul vreunei societăţi comerciale pentru o durata de cinci ani.

    Instanţa a dedus din pedeapsa de şase ani a lui Cătălin Chelu durata reţinerii şi a arestului preventiv executate de omul de afaceri, din 20 noiembrie 2010 până în 11 februarie 2011.

    Totodată, instanţa i-a condamnat pe Niţache Ştefan Badea la patru ani de închisoare cu executare, pe Gabriel Constantinescu şi pe Cristi Antonel Bunu la câte şase luni de închisoare cu suspendare.

    Instanţa a menţinut sechestrul asigurător impus de procurorii DNA pe banii ridicaţi la momentul sechestrului şi a ridicat sechestrul de pe mai multe bunuri ale lui Cătălin Chelu.

    Decizia luată de judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, cei care au soluţionat şi dosarul ICA, este definitivă.

    În acest dosar, trimis instanţei în decembrie 2010, Cătălin Chelu a fost acuzat de dare de mită şi cumpărare de influenţă, iar Niţache Ştefan Badea, Cristi Antonel Bunu şi Gabriel Constantinescu, apropiaţi ai omului de afaceri gălăţean, de complicitate la dare de mită.

    Cătălin Chelu a fost acuzat că, din august şi până în 12 noiembrie 2010, i-a promis chestorului şef Dan Valentin Fătuloiu suma de un milion de euro. În schimbul banilor, Fătuloiu – care, potrivit procurorilor DNA, a fost denunţător în acest dosar – trebuia ca, în calitatea sa de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, să “îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să stopeze prelucrarea în sistem integrat a informaţiilor din dosarele penale având ca obiect infracţiuni comise de către Chelu Cătălin Constantin şi persoanele apropiate acestuia”.

    În 23 noiembrie 2010, Fătuloiu a fost revocat din funcţie, la scurt timp după scandalul privind mita de un milion de euro care i-ar fi fost promisă de Chelu pentru a-i rezolva dosarele penale. Decizia a fost luată în urma verificărilor făcute de Corpul de control al MAI la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ. Controlul a fost dispus în urma asasinatului din 14 noiembrie de la Piatra Neamţ şi după ce fostul şef al IPJ Neamţ Aurelian Vasea Şoric a fost acuzat că ar “pactiza” cu lumea interlopă. Aurelian Şoric şi-a dat demisia la scurt timp după declanşarea scandalului de la Neamţ şi a fost cercetat disciplinar la nivelul MAI.

  • George Copos, CONDAMNAT DEFINITIV la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I

    Instanţa a respins apelurile făcute de toţi inculpaţii din dosarul Loteria I, precum şi toate cererile de schimbare a încadrărilor jurice ale faptelor acestora, făcute pe parcursul judecării cauzei.

    Tribunalul Bucureşti a menţinut decizia de condamnare dată de Judecătoria Sectorului 2 în 29 ianuarie, astfel că George Copos rămâne cu pedeapsa de patru ani de închisoare cu executare. Instanţa a constatat că George Copos a fost arestat într-o altă cauză.

    De asemenea, Tribunalul Bucureşti a menţinut pedepsele de câte patru ani de închisoare pentru Gilio Giuzepe Roza, Stelian Ioan Raţiu şi Nicolae Cristea, fost director general al Loteriei Române, iar Gabriel Rogoveanu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare.

    Instanţa le-a interzis celor cinci dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioadă de cinci, respectiv patru ani după executarea pedepsei.

    Decizia Tribunalului Bucureşti este definitivă.

    George Copos este încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde execută pedeapsa de trei ani şi opt luni de închisoare primită în dosarul transferurilor de jucători. 

    Ceilalţi inculpaţi condamnaţi la pedepse cu închisoare urmează să fie încarceraţi.

    George Copos şi ceilalţi patru inculpaţi au fost trimişi în judecată în iunie 2006.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, în calitate de asociat şi preşedinte al Consiliului de administraţie în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39.461.121.820 de lei (peste un milion de euro, la valoarea cursului de schimb de la acea dată).

    Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare, respectiv SC Romtur GM Impex SRL, Niculaie Ghinea şi Ion Matei, inculpaţii ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui aşa-zis “pachet” de 38 de spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Compania Naţională Loteria Română, susţin anchetatorii.

    Acelaşi mecanism ar fi fost folosit, potrivit DNA, şi la achiziţia de către Loterie a spaţiului comercial din Cluj-Napoca de la SC Transilvania Oil, prin intermediul lui Stelian Ioan Raţiu.

    În rechizitoriu se mai arăta că Nicolae Cristea – fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română – ar fi plătit 800.000 de dolari clubului de fotbal Rapid, ca sponzorizări şi publicitate, în perioada 1996-1999.

    În plus, în 2002, Loteria Naţională a închiriat pentru cinci ani, de la clubul Rapid, un panou publicitar în afara stadionului Giuleşti pentru suma de 175.000 de dolari pe an, preţ de patru ori mai mare decât cel al pieţei, au mai arătat procurorii. În privinţa acestor sponsorizări, procurorii au menţionat, în dosar, că nu au dispus începerea anchetei, ci doar au vrut să sublinieze relaţiile strânse dintre Copos şi Cristea.

    Procurorii au menţionat că relaţia de “afaceri privilegiate” dintre Copos şi Cristea a început cu mult timp în urmă, când Loteria a început să dea ca premii televizoare de la Ana Electronic, unde Copos este acţionar.

  • Ponta, despre condamnarea lui Voiculescu: Dacă aş fi un simplu cetăţean mi-aş spune părerea

    Întrebat, luni, la Târgovişte, unde a participat la o manifestare religioasă, cum comentează condamnarea lui Dan Voiculescu la zece ani de închisoare, premierul Victor Ponta a răspuns că nu doreşte să-şi exprime o opinie, în condiţiile în care ocupă o funcţie publică.

    ”Dacă aş fi simplu cetăţean v-aş spune părerea mea. Ocup o funcţie publică, cea de prim-ministru, şi, după cum ştiţi foarte bine şi deciziile CSM sunt în acest sens, preşedintele, prim-ministrul trebuie să nu comenteze deciziile justiţiei. Consider că declaraţiile lui Băsescu de marţi au fost făcute pentru a influenţa justiţia şi eu nu vreau să fac aceeaşi greşeală”, a afirmat Victor Ponta.

    De asemenea, întrebat dacă are de gând să îl graţieze pe Dan Voiculescu în situaţia în care va fi ales preşedinte al României, Ponta a spus că aceste ”susţineri” ale PNL sunt, de fapt, ”discursul lui Traian Băsescu”.

    ”Vreau să vă spun următorul lucru: am văzut aceste susţineri ale celor de la PNL şi mi-am adus aminte că în 2012 Traian Băsescu spunea că l-am suspendat pentru ca domnul Antonescu să graţieze nu ştiu ce oameni. Deci e exact acelaşi discurs al domnului Băsescu. Cei de la PNL acum fiind cu Traian Băsescu au acelaşi discurs şi nu vreau să facem politică când e vorba de lucruri serioase”, a spus Victor Ponta.

    Şeful Guvernului a spus că va candida la alegerile prezidenţiale şi ”în mod democratic românii vor decide la vot cine va fi noul preşedinte”.

    Ponta s-a aflat la Catedrala Mitropolitană din Târgovişte, unde a participat la sărbătoarea Sfântului Nifon.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, vineri, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.