Tag: comisie

  • Comisia de anchetă a activităţii şefului SPP, NECONSTITUŢIONALĂ. Curtea Constituţională a admis sesizările PNL şi USR

    Pe 22 februarie, PNL a atacat la CCR Hotărârea Parlamentului privind înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea activităţii directorului SPP, Lucian Pahonţu, afirmând că obiectivele anchetei intră în competenţa CSAT şi ale preşedintelui României.

    În sesizarea depusă la CCR, PNL a susţinut că “(…) pentru a respecta rolul constituţional al comisiilor de anchetă, aşa cum a fost decelat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, hotărârea de constituire a comisiei de anchetă ar trebui să aibă ca obiectiv verificarea unor situaţii de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante generate de activitatea unei instituţii sau a unor instituţii, în niciun caz să vizeze o persoană”, potrivit unui comunicat de presă transmis Partidul Naţional Liberal către MEDIAFAX.

    PNL afirmă că din 1990 şi până în prezent, au fost constituite 14 de comisii parlamentare de anchetă, dintre care niciuna nu a avut ca scop verificarea unei anumite persoane, ci au vizat activităţi ale unor autorităţi sau instituţii publice, clarificarea unor fapte/împrejurări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Rezervele valutare ale României au scăzut în martie la mai puţin de 35 de miliarde de euro

    În cursul lunii martie „au avut loc intrări de 485 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele”. În acelaşi timp, au avut loc „ieşiri de 832 de milioanede euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, precizează BNR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şova: Datoria CFR Marfă către CFR SA e de 100 mil. euro, ne aşteptăm la ce e mai rău de la Bruxelles

    „Mă preocupă într-un mod foarte serios faptul că CFR Marfă a acumulat o datorie prea mare, mult prea mare, la CFR (Infrastructură). Eu cred că dacă ar fi fost vorba de un agent privat, acesta nu ar fi putut să ajungă în această situaţie. Sunt preocupat de faptul că o astfel de datorie, de fapt, poate fi tratată şi ca o distorsiune în piaţă, ca un element de concurenţă neloială în raport cu alţi operatori”, a spus Lucian Şova, menţionând ulterior că datoria CFR Marfă către CFR SA „este de 100 de milioane de euro”.

    „Am cerut celor de la CFR Marfă să lichideze datoria pe care o are către CFR (Infrastructură), astfel că ne pregătim pentru ce e mai rău în ceea ce priveşte o decizie de la Bruxelles privind un eventual ajutor de stat”, a mai spus Lucian Şova, în deschiderea unei conferinţe pe teme de infrastructură.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E oficial: România a pierdut 1,64 miliarde de euro din fondurile europene

    România avea o perioadă de graţie  care s-a încheiat la 31 decembrie 2015 pentru a cheltui aceste fonduri. Din totalul de fonduri europene care nu au fost absorbite la nivelul tuturor celor 28 de state membre, României îi revine mai bine de o treime, transmite eurodeputatul Siegfried Mureşan prin intermediul unui comunicat de presă.

    Conform unei informări primită aseară de europarlamentarul Siegfried Mureşan de la Comisia Europeană, suma totală a fondurilor europene dezangajate automat din Cadrul Financiar Multianual 2007 – 2013 se ridică la 4,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă fondurile europene alocate ţărilor membre şi care au fost pierdute din cauză că nu au putut fi cheltuite până la termenul-limită prevăzut, adică 31 decembrie 2015. Din această sumă, România nu a absorbit 1,64 de miliarde de euro, adică mai bine de o treime.

    „Datele publicate de Comisia Europeană legate de fondurile dezangajate în precedentul exerciţiu bugetar arată că România a câştigat detaşat titlul de ţara europeană cea mai prost guvernată. Vina o poartă, într-o mai mică sau mai mare măsură, toate guvernele care au fost la putere în cei 9 ani în care puteam cheltui banii, adică 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2015, începând cu Guvernul Tăriceanu care ştia încă din 2006 că trebuie să pregătească lansarea autorităţilor şi sistemelor de management, precum şi a programelor operaţionale aferente absorbţiei fondurilor europene, dar a întârziat nepermis de mult demararea lor. Deşi majoritatea programelor operaţionale au fost aprobate în anul 2007, sistemele de management aferente acestora nu au fost certificate decât în 2009, făcând astfel imposibilă transmiterea de cereri de rambursare către Comisia Europeană. Acest lucru a rezultat într-o rată efectivă de 0% a absorbţiei fondurilor structurale pentru anii 2007 şi 2008, când Călin Popescu-Tăriceanu a fost prim-ministru. Cei doi ani irosiţi au contribuit semnificativ la pierderea celor 1,64 de miliarde de euro. Cu aceşti bani, România putea construi peste 160 de kilometri de autostradă sau putea reabilita 150 de kilometri de cale ferată, cunoscut fiind că România este astăzi ţara unde trenurile circulă cu aceeaşi viteză ca în secolul 19; puteam, cu aceeaşi bani, să construim 10 spitale regionale sau să reabilităm 4.000 de blocuri”, a mai spus eurodeputatul Siegfried Mureşan.

    „Din păcate, vedem astăzi că aceleaşi greşeli care au dus la pierderea fondurilor europene în precedentul exerciţiu bugetar sunt repetate şi în gestionarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020. Astfel, Guvernul României a finalizat acreditarea autorităţilor de management de abia în a doua parte a anului trecut, adică după 3 ani şi jumătate de la demararea actualului cadru financiar. Fără aceste autorităţi de management nu se pot face atrage fondurile europene. În plus, nu sunt nici în prezent îndeplinite în totalitate condiţionalităţile ex-ante prevăzute în Acordul de parteneriat 2014 – 2020, dintre România şi Comisia Europeană. Condiţionalităţile ex-ante reprezintă măsuri de pregătire a legislaţiei şi a instituţiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. În cazul în care nu îndeplinim aceste condiţionalităţi, Comisia Europeană poate suspenda temporar programele operaţionale de finanţare aferente condiţionalităţilor neîndeplinite. Aşadar, riscăm să pierdem din nou miliarde de euro din fondurile europene alocate României dacă autorităţile nu dau dovadă de mai mult interes şi nu fac mai mult pentru a absorbi aceşti bani. În plus, este foarte important ca, până în anul 2020, să dovedim că putem gestiona absorbţia fondurilor europene. Numai în felul acesta putem convinge statele membre net contributoare la bugetul UE că România merită acelaşi nivel ridicat al fondurilor europene şi după 2020”, a conchis deputatul european Siegfried Mureşan.

  • UE efectuează o evaluare privind produsele americane care ar putea fi supuse unor taxe suplimentare

    Comisia Europeană intenţionează să impună taxe de 25% pentru o gamă largă de produse din SUA. Exporturile americane către UE au totalizat aproximativ 2,8 miliarde de euro în 2017.

    Pe lista de zece pagini cu produse pentru care UE ar putea să aplice taxe majorate se regăsesc cerealele, produsele alimentare, articole de îmbrăcăminte, electronice şi electrocasnice, precum şi ambarcaţiuni şi autovehicule. Totodată, ar putea fi incluse şi produse din metal pentru industria materialelor de construcţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană cere clarificări privind proiectul şi traseul metroului spre Aeroportul Otopeni

    Critica principală adusă de Comisia Europeană vizează traseul stabilit în proiect, de ce punctul de plecare nu este la staţia Piaţa Victoriei şi s-a ales ruta ocolitoare de la staţia existentă 1 Mai, ce trece pe la Romexpo. De altfel, traseul ales pentru linia de metrou ce va lega Bucureştiul de Otopeni a ridicat un mare semn de întrebare de la început.

    Un alt aspect la care a făcut referire Comisia Europeană este subestimarea investiţiei pentru construcţia acestei linii de metrou până la Otopeni, dar şi supraestimarea traficului de pasageri. Valoarea investiţiei în linia de metrou ce va lega Capitala de aeroportul Otopeni este de aproximativ 1,3 miliarde de euro (cu TVA inclus), potrivit autorităţilor locale. Pro­iectul Magistralei 6 de metrou prevede un traseu de 14,2 km şi cuprinde 12 staţii, ar urma să asigure capacitatea de transport a unui număr de 50.000 călători pe oră şi sens.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • BREAKING NEWS: Comisia Europeană analizează modul în care s-a acordat sprijin public Complexului Energetic Hunedoara

    La data de 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat acordarea unui ajutor temporar pentru salvare în valoare de 37,7 milioane euro (167 de milioane RON) producătorului de energie „Complexul Energetic Hunedoara” (denumit în continuare „CE Hunedoara”), care se afla într-o situaţie de dificultate financiară încă din 2013.

    În contextul respectivei decizii, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare în termen de şase luni. În plus, printr-o decizie separată, publicată la 20 aprilie 2015, Comisia a concluzionat că CE Hunedoara trebuia să ramburseze circa 6 milioane euro, sumă aferentă ajutorului de stat incompatibil.

    Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi solicită, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, care să asigure restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, faptul că respectiva întreprindere contribuie la costurile aferente restructurării sale şi că orice eventuale denaturări ale concurenţei sunt limitate, se arată în comunicatul transmis de Comisia Europeană.

  • Florin Călinescu: „Dl. Manda zice ca in anumite situatii, protestatarii pot fi hidratati cu tunuri cu apa. Ca in Germania. Ca asa e in democratie”

    Pe Facebook, Florin Călinescu a scris: „Dl. Manda a devenit celebru ca fiind barbatul Olgutei.
    Omul zice ca in anumite situatii, protestatarii pot fi hidratati cu tunuri cu apa. Ca in Germania. Ca asa e in democratie.

    Ok.Stimabile, vorbiti cu partidul, sa ne faca o democratie si un nivel de trai ca acolo si p-orma da-i cu tunul…

    Claudiu Manda, citat de Mediafax: „În Germania s-a întâmplat aşa, au fost alegeri într-o sală, aşa cum prevedea legea, afară cei care au huiduit au fost luaţi cu jeturi de apă. Nu am făcut o sugestie, am spus că aşa este în Germania, unde este democraţie. Au libertatea să protesteze, dar într-un cadru legal”.

  • Liber la călătorii: Tinerii români vor putea circula gratuit cu trenul prin toată Europa. Care sunt condiţiile

    Ramura executivă a UE a alocat 12 milioane de euro pentru a furniza între 20.000 şi 30.000 de permise Interrail pentru tinerii europeni care împlinesc 18 ani anul acesta, care le permite utilizatorilor să circule aproape cu orice tren din Europa.

     
    Această măsură este „o acţiune de pregătire” legată de propunerea Uniunii Europene de a acorda legitimaţii Interrail gratuite pentru fiecare tânăr din Europa care împlineşte 18 ani.
     
    Potrivit execuţiei bugetare, iniţitativa ţinteşte să „le ofere tinerilor europeni oportunitatea de a explora Europa, dar şi de a se conecta mai bine cu identitatea europeană pentru a înţelege valorile de bază ale Uniunii Europene”.
     
    Deşi există deja multe programe mari de schimb de experienţă, proiectul Interrail va include tineri care nu sunt eligibili pentru acele programe.
     
  • Liber la călătorii: Tinerii români vor putea circula gratuit cu trenul prin toată Europa. Care sunt condiţiile

    Ramura executivă a UE a alocat 12 milioane de euro pentru a furniza între 20.000 şi 30.000 de permise Interrail pentru tinerii europeni care împlinesc 18 ani anul acesta, care le permite utilizatorilor să circule aproape cu orice tren din Europa.

     
    Această măsură este „o acţiune de pregătire” legată de propunerea Uniunii Europene de a acorda legitimaţii Interrail gratuite pentru fiecare tânăr din Europa care împlineşte 18 ani.
     
    Potrivit execuţiei bugetare, iniţitativa ţinteşte să „le ofere tinerilor europeni oportunitatea de a explora Europa, dar şi de a se conecta mai bine cu identitatea europeană pentru a înţelege valorile de bază ale Uniunii Europene”.
     
    Deşi există deja multe programe mari de schimb de experienţă, proiectul Interrail va include tineri care nu sunt eligibili pentru acele programe.