BusinessMagazin

Tag: cladiri

  • Bogdan Pismicenco, Kaspersky lab: Capcanele unui birou inteligent

    Bogdan Pismicenco, Channel Manager Romania & Bulgaria şi Republica moldova, Kaspersky Lab  

    Aţi observat că spaţiile moderne de lucru nu mai sunt simple clădiri cu ferestre, pereţi şi birouri? pe măsură ce diferite sisteme automatizate sunt tot mai folosite, biroul a devenit un uriaş organism cibernetic. tot mai multe soluţii logistice şi inginereşti includ tehnologii care oferă control pe toate nivelurile – de la accesul în incintă şi monitorizare video, până la climatizare, furnizare de apă, iluminat, sistemul de stingere a incendiilor sau funcţionarea lifturilor.

    Toate aceste sisteme sunt interconectate într-o reţea sofisticată de telecomunicaţii cu un centru unic de control – un server sau orice computer modern cu software specializat de suport. Acelaşi sistem poate, de asemenea, într-o anumită măsură, să controleze informaţiile şi tehnologiile de comunicaţii, să monitorizeze starea canalelor folosite în comunicare, să restricţioneze accesul angajaţilor pe pagini nedorite de Internet şi să blocheze descărcarea de fişiere, în funcţie de dimensiune şi de tipul acestora.

    Aceste sisteme sunt concepute ca să creeze şi să menţină un mediu de lucru confortabil pentru angajaţii companiei, dar şi ca să centralizeze şi să simplifice administrarea tehnologiilor respective. Sistemele ajută, în plus, la creşterea eficienţei. De exemplu, descoperirea din timp a unei scurgeri de apă sau de gaze de către senzorii sistemului ar putea reduce semnificativ costurile pentru o companie.

    Un studiu derulat de Allied Market Research a arătat că piaţa sistemelor pentru clădiri inteligente creşte rapid. Compania preconizează că piaţa va creşte cu 29,5% până în 2020, ajungând la un volum de 35,3 miliarde de dolari. Acest lucru se traduce prin faptul că tot mai multe clădiri de birouri vor fi construite pe baza acestor principii.

    Dar v-aţi uitat vreodată la biroul vostru inteligent din punctul de vedere al securităţii IT? V-a trecut prin minte că echipându-vă biroul cu dispozitive menite să ofere confort, infractorilor cibernetici le este mai uşor să obţină acces la informaţii despre companie şi chiar să producă daune materiale? Nu contează, în contextul dat, dacă este vorba de un birou închiriat sau în proprietate, nici mărimea afacerii sau aria de activitate, pentru că o companie poate fi interesantă pentru infractorii cibernetici prin ea însăşi sau ca instrument de atac împotriva unor parteneri de afaceri.

    Asta pentru că reţeaua de telecomunicaţii a sistemului este atât un element-cheie pentru funcţionarea sa, cât şi punctul slab al sistemului, fiind utilizată pentru toate comunicaţiile dintre centrul de comandă şi dispozitive. Reţeaua poate folosi tehnologii tradiţionale sau wireless, iar computerul central poate avea o conexiune la Internet pentru a fi mai uşor de administrat.

    Pentru infractorii cibernetici, aceasta este ţinta principală, din moment ce accesul la centrul de comandă sau la reţeaua companiei le permite să preia controlul asupra întregului sistem. De exemplu, după ce reuşesc să intre în reţea, infractorii pot monitoriza operaţiunile companiei, folosind sistemul de supraveghere video – există posibilitatea să poată vedea chiar şi informaţia de pe monitoarele angajaţilor. Profitând de vulnerabilităţile sistemului de acces, răufăcătorii pot intra în clădire ca şi cum ar fi angajaţi, fără să atragă atenţia. Până la urmă, serviciul de pază nu îi ştie neapărat pe toţi angajaţii din vedere. Dacă preiau controlul altor sisteme importante, infractorii pot afecta serios ecosistemul biroului, până la a face munca imposibilă. Astfel, apar întârzieri, încălcări de deadline-uri, afectarea proprietăţii şi alte pierderi financiare.

    De aceea este obligatorie o abordare complexă, pe mai multe niveluri, a securităţii IT. Este esenţial ca securitatea să nu fie limitată la protejarea resurselor companiei şi la folosirea de soluţii de securitate IT endpoint pentru angajaţi. Este crucial să avem o protecţie de încredere pe toate elementele unui sistem de management al clădirilor inteligente, care sunt conectate cu sistemul companiei.
    Pentru a se asigura că sistemele sunt protejate companiile ar trebui să investească în:

    • Un audit complex de securitate IT, care va ajuta la identificarea tuturor punctelor slabe din reţeaua IT
    • Dezvoltarea unui pattern de ameninţări ce va creiona o hartă detaliată de potenţiali vectori de atac
    • Implementarea unei soluţii de securitate, pe mai multe niveluri, care va contribui la protecţia tuturor punctelor-cheie din reţeaua companiei, inclusiv la protecţia împotriva ameninţărilor de pe Internet, criptarea datelor, protecţia tranzacţiilor financiare, protecţia pe dispozitive mobile, server de e-mail şi servicii de stocare a datelor conectate la reţea, software actualizat şi update-uri ale bazelor de date etc.
    • Trainingul angajaţilor pe teme de securitate IT şi reguli de operare ale sistemului, precum şi privind regulile de conduită în situaţii critice, va contribui la reducerea şanselor atacatorilor de a obţine acces la datele companiei.

    Având în vedere ritmul rapid de evoluţie al pieţei de soluţii înglobate, unii dintre furnizori caută acum să dezvolte tehnologii specializate pentru această piaţă în creştere.

    Până la urmă, toate aceste dispozitive sunt microcomputere care au nevoie de protecţie la fel ca orice computer. Din moment ce instrumentele convenţionale de securitate nu pot fi instalate aici, o soluţie specializată poate să protejeze sistemele clădirilor inteligente împotriva atacurilor cibernetice care folosesc sistemul drept punct de acces în reţeaua companiei.
     

  • O nouă taxă va intra în vigoare anul acesta: Va fi impozitat şi terenul de sub casă

    Pe lângă taxele pe clădiri şi maşini, urmează cea pentru pământul de sub casă. Impozitul de care românii erau scutiţi până acum se aplică de anul acesta şi aduce majorarea cu aproape 10 procente a impozitului pentru locuinţă, estimează consultanţii, scrie Digi24.

    De exemplu, pentru un apartament cu o suprafaţă de 50 metri pătraţi, într-un bloc cu peste patru etaje, proprietarul va plăti un impozit pe teren cuprins între 10 şi 26 de lei, în funcţie de cartierul în care este situat imobilul.

    În cazul apartamentelor vechi va fi impozitat doar terenul de sub bloc, nu şi grădina de lângă, ce aparţine primăriei. Situaţia este diferită la ansamblurile rezidenţiale.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Volumul tranzacţiilor de închiriere de birouri în afara Capitalei a crescut cu peste 30%

    “România se află pe locul doi în topul Tehnologia CE Fast 50 top Deloitte, după Polonia şi acest lucru se materializează într-un interes din ce în mai mare al investitorilor pentru piaţa de muncă din România şi implicit pentru acomodarea ei, nu doar în Capitală, ci în toate marile centre universitare”, a explicatAlexandru Petrescu Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    Clădirile de birouri în care s-au tranzacţionat spaţii mari  în 2015 în ţară au fost Palas şi Unites Business Center 3 din Iaşi, City Business Center şi UBC Open Ville din Timişoara, Cluj Business Center şi The Office din Cluj-Napoca.

     „În 2016, trendul se va păstra, interesul pentru forţa de muncă din afara Capitalei va fi la fel de mare, iar acest val de firme multinaţionale şi de companiile româneşti mari care vor alege oraşele secundare va duce la întărirea încrederii investitorilor imobiliari in piaţa de birouri din aceste localităţi. Ca urmare, estimăm că în acest an calitatea clădirilor noi din Timişoara, Cluj Napoca, Iaşi şi stabilitatea acestui business local va atrage şi mai mulţi investitori imobiliari internaţionali, gen NEPI (care are deja acum investiţii la Timişoara şi Cluj, iar pe termen lung le vor urma exemplu şi locurile următoare din topul oraşelor cu tranzacţii de birouri – pieţele secundare precum Craiova sau Braşov”, a mai spus Alexandru Petrescu.

    ESOP este unul dintre principalii consultanţi imobiliari ce lucrează de 11 ani în piaţa birourilor si pe piaţa rezidenţială.

  • Cum se calculează impozitul pe clădiri în 2016?

    Noile reglementări legale cu privire la impozitul pe clădiri au adus atât surprize plăcute, cum este reducerea semnificativă a cotei pentru firmele care au clădiri cu utilizare rezidenţială, dar şi mai puţin plăcute, în cazul proprietarilor de case şi apartamente folosite ca locuinţă, care vor plăti din acest an cu până la 30% mai mult.
     
    „Fiecare contribuabil trebuie să evalueze care este statutul lui. Este o matrice simplă, şase categorii de contribuabili. Sunt persoană fizică şi am o clădire rezidenţială sau nerezidenţială ca utilizare sau cu utilizare mixtă sau sunt persoană juridică cu clădire folosită rezidenţial, mixt sau nerezidenţial“, a spus la ZF Live Adrian Vascu, senior partner la Veridio şi fost preşedinte al ANEVAR.
     
    Astfel, o persoană fizică cu o clădire folosită rezidenţial nu trebuie să facă niciun demers, urmând ca autorităţile locale să calculeze impozitul, în condiţiile unei creşteri a bazei de impozitare de la 935 lei la 1.000 lei în acest an. Un astfel de proprietar va plăti un impozit majorat cu maximum 30% faţă de nivelul de anul trecut.
     
    Dacă o persoană fizică are un sediu de firmă pe apartament, respectiv un PFA care nu are activitate acolo, se consideră că deţine o clădire cu domiciliu fiscal fără activitate şi va fi impozitat tot pentru utilizare rezidenţială.

     

    Este posibil însă să fie obligat să depună o declaraţie în acest sens. Dacă o persoană fizică are un apartament care este sediu de firmă cu activitate suspendată la 31 decembrie 2015, se consideră persoană fizică cu clădire cu domiciliu fiscal fără activitate economică şi plăteşte impozit tot ca rezidenţial.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Una dintre cele mai cunoscute clădiri din Bucureşti, fostul sediu al Ambasadei SUA, de vânzare cu 7,5 mil. euro. Cum arată interiorul secret al palatului urban

    Regatta Real Estate, una dintre cele mai mari companii de consultanţă imobiliară cu capital românesc, a scos la vânzare două clădiri emblematice din Bucureşti, cea mai scumpă dintre ele având un preţ de vânzare de 7,5 milioane de euro.

    “Vila Vintilă Brătianu, situată în zona Grădina Icoanei, este una din cele mai sobre şi impunătoare construcţii din Bucureşti. Realizată de arhitectul Petre Antonescu, vila a fost construită pentru a fi reşedinţa lui Vintilă Brătianu, fiul omului politic Ion C. Brătianu”, spun reprezentanţii companiei.

    Reşedinţa se compune dintr-un corp principal şi un corp secundar ce comunică între ele, ambele alcătuite din subsol, parter, etaj, mansardă şi pod.

    Citiţi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Întrebarea anului pentru cei care au sediul firmei în apartament: desfăşoară sau nu „activitate economică“?

    Una din întrebările începutului de an în ceea ce priveşte aplicarea Codului fiscal este cum se calculează impozitul în cazul clădirilor deţinute de persoane fizice şi folosite pentru activităţi economice. Astfel, avem următoarele situaţii:

    1. Dacă apartamentul deţinut de o persoană fizică este locuit sau nelocuit, este impozitat ca rezidenţial. Trebuie remarcat că în general impozitele au crescut în 2016 faţă de 2015 pentru că a crescut valoarea impozabilă de la 935 lei/mp la 1.000 lei/mp şi în unele oraşe au fost majorări în grila permisă de lege între 0,08% şi 0,2% din valoarea impozabilă.

    2. Dacă apartamentul este închiriat unei alte persoane fizice, impozitul este rezidenţial, deci ca la punctul 1.

    3. Dacă însă apartamentul sau casa este închiriată sau dată într-un contract de comodat unei firme sau persoane fizice autorizate (PFA) pentru activitate economică, atunci proprietarul trebuie să depună o declaraţie la primărie până pe 30 martie, prin care anunţă că în apartamentul său se desfăşoară activitate economică şi cât reprezintă suprafaţa din locuinţă pe care se desfăşoară acea activitate economică. Aici apar mai multe cazuri:

    – dacă locuinţa a fost achiziţionată cu mai mult de cinci ani înainte, trebuie să facă o evaluare la un evaluator autorizat de ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România);

    – dacă locuinţa a fost achiziţionată în ultimii cinci ani, valoarea impozabilă se stabileşte conform contractului de vânzare-cumpărare.

    Impozitul pentru spaţiul aferent activităţii economice este între 0,2% şi 1,3% din valoarea trecută în contractul de vânzare-cumpărare sau cea din raportul de evaluare, calculată procentual în funcţie de suprafaţa locuinţei.

    În situaţia în care nu se face evaluarea, impozitul este de 2% din valoarea de impozitare ca şi clădire rezidenţială.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Piaţa închirierilor de birouri va creşte cu 20-25% faţă de anul trecut

    În 2016, vor urma relocări în cascadă, ca urmare a schimbărilor legislative şi a marilor consolidări de sedii ale unor multinaţionale, ceea ce va duce la o creştere a pieţei închirierii de birouri cu 20-25% faţă de 2015, potrivit estimărilor Alexandru Petrescu, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară ESOP Consulting. Anul acesta ar putea fi primul an al unei etape de renunţare la spaţiile de birouri de calitate mai slabă din Bucuresti, în următorii 3-4 ani urmând să fie din ce în ce mai puţine sedii de firme în apartamente de bloc comunist sau în zone nesigure din punct de vedere al riscului la cutremur sau în clădiri neprotejate la incendiu.

    Marile contracte de preînchiriere a unor spaţii de birouri mamut, cu suprafeţe de 10.000-40.000 mp, încheiate în 2015 sau aflate în pipeline vor duce la eliberarea mai multor clădiri de clasă A şi B+ din zonele centrale, pentru care deja se conturează o cerere din partea clienţilor din vile şi apartamentele cu destinaţie rezidenţială, determinată de noua atitudine a administratorilor de firme faţă de normele antiincediu şi în faţa riscului seismic.

     „În 2016 se vor reuni simultan mai mulţi factori cu influenţă majoră asupra pieţei de birouri, va exista o migraţie pe toate segmentele pieţei de birouri din Bucureşti, pe fondul creşterii ofertei de birouri: chiriaşi de talie mare îşi vor consolida sediile în cele mai noi şi mai bine poziţionate clădiri de birouri din zonele de centru-nord şi centru –vest, care vor lua spuma cererii.  În locul lor, în clădirile centrale, dar de talie mai mică şi construite în ultimii zece ani, vor accede companii medii, aflate în extindere sau în căutarea unui plus de imagine, care vor închiria spaţii de birouri de 500-2.000 mp. În paralel, va exista o presiune asupra chiriaşilor aflaţi în apartamente de bloc sau în vile, din cauza creşterii impozitelor pe proprietate pentru aceste tipuri de imobile si a posibilităţii de creştere a chiriilor în consecinţă precum şi a înnăspririi legislaţiei privind riscul seismic şi a normelor antiincendiu. Şi pentru aceste companii, care au sub 50 angajaţi, pentru prima dată vor exista mai multe variante moderne de birouri cum ar fi: birourile instant office, hub-urile de afaceri  în număr din ce în ce mai mare şi birourile în centre de talie mică sau mijlocie, care se vor elibera şi care vor avea spaţii cu chirii mai accesibile decât în ultimii ani”, declară Alexandru Petrescu.

    Printre tranzacţiile mari din 2015, prin care chiriaşii au eliberat spaţii generoase de birouri se numără: Oracle 10.400 mp – Sky Tower, Carrefour Romania 6300 mp –  Green Court Bucharest – Building B, Genpact- 22.000 mp – Hermes Business Park, Oracle – 20.000 mp – Oregon Park, Luxoft – 5500 mp – Hermes Business Park. Pentru 2016, se anunţă cel puţin trei mari pre-închirieri: doi jucători mari din domeniul bancar şi unul din domeniul IT&C doresc să-şi consolideze birourile şi caută soluţii pentru spaţii de peste 15.000 mp.

    În ce priveşte oferta de spaţii de birouri din apartamentele rezidenţiale situate în zonele Unirii şi Victoriei, Petrescu previzionează că în următorii 2-3 ani, birourile amenajate în aceste spaţii îşi vor pierde din atractivitatea din trecut şi se vor întoarce pe piaţa rezidenţială, fie la închiriere, fie la vânzare.

    ”În ceea ce priveşte vilele, cele neconsolidate şi nerenovate vor fi scoase probabil la vânzare, urmând a reveni pe piaţa rezidenţială. Excepţie vor face doar vilele istorice, situate în zone premium, bine renovate, care asigură o imagine deosebită, care îşi vor păstra destinaţia de birouri, pentru că anumite tipuri de firme vor dori să aibă sediul în continuare într-o clădire independentă datorită tipului de activitate desfăşurat (de exemplu firme de avocatură, consultanţă de afaceri, marketing şi publicitate etc)”, estimează Petrescu.

     

     

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Un primar irlandez, despre vizita din România: „M-am simtit ca un idiot pentru ca m-am asteptat la ce e mai rau”

    Andrew McGuinness este fostul primar al orasului Kilkenny din Irlanda, si de curand a vizitat Romania. Acesta nu a stat la un hotel, ci acasa la niste romani care lucreaza de multi ani in orasul unde a fost primar. Irlandezul spune ca s-a simtit „ca un idiot”, pentru ca s-a asteptat la ce e mai rau inainte sa ne calce pragul, potrivit stireazilei.ro.

    ”Primarul” a venit in Romania ca muzician invitat la Festivalul Celtic, care a avut loc in perioada 26-28 iunie in orasul Beclean. Si se astepta sa gaseasca numai blocuri comuniste. Fostul edil care si-a terminat mandatul cu doar cateva zile inainte sa vina in Romania a profitat excursie si aflandu-se la doi pasi de Cluj-Napoca a participat la concertul The Prodigy.

    “Acele blocuri comuniste sunt inconjurate de cladiri cu cea mai frumoasa arhitectura romaneasca si ungureasca, care combina elemente romantice cu cele neoclasice. Cand treci pe langa aceste cladiri si vezi cum orasele sunt inconjurate cu intinderi de iarba si munti care-ti taie rasuflare si pe care le gasesti cu greu aici, realizezi ca Romania pe care ezitai sa o vizitezi nu seamana cu ce ai gasit”, a spus Andrew McGuinness.

    „M-am simtit ca un idiot pentru ca m-am asteptat la ce e mai rau. Romania este o tara minunata plina de istorie, cultura, mancare delicioasa si cel mai important, cu cei mai prietenosi oameni pe care i-am intalnit”, a conchis irlandezul.

     

  • În aşteptarea noului Centru Vechi

    Cât ne costă închiderile din Centrul Vechi?

    Există alte zone de interes pentru proprietarii care şi-au crescut afaceri în centrul istoric al capitalei?

    Ce afaceri generează Centrul Vechi şi cu cât vor fi reduse acestea, odată cu aplicarea legii promulgate de preşedintele României?

    Ce investitori şi antreprenori sunt interesaţi în continuare de Centrul Istoric?

    La ce costuri se ridică valoarea consolidărilor pentru clădirile vizate de legea recent promulgată?

    Ajung la Lupoaică, locul de întâlnire pentru majoritatea celor care ies în Centrul Vechi. Un domn în jur de 50 de ani, cu fular cu model Burberry, mă întreabă: „Is this the Old City“?, indicând Piaţa Unirii, cu luminile de sărbători proaspăt aprinse, direcţie spre care mergea majoritatea mulţimii. „No, actually this is it“ – îi arăt eu strada Lipscani, mai degrabă întunecată, încă nedecorată cu lumini de sărbătoare şi pe care se plimbă doar câţiva oameni. „Are you sure?“ întreabă domnul cu fular şi înaintează totuşi uşor ezitant, după ce îi confirm. Mă adâncesc şi eu în Centrul Istoric şi constat că ghirlandele luminoase ce legau în vara aceasta clubul La Muse, ce funcţiona în foaierul teatrului de pe Lipscani, de partea cealalată, unde se află magazinul H&M, nu sunt aprinse.

    Vizavi de H&M, se află şi un cordon galben al Poliţiei Locale care interzice intrarea pe coridorul unei clădiri părăsite, ce adăposteşte în faţă o veche cabină de telefon şi numeroase desene graffiti. Pe Smârdan nu mai există nicio urmă care să indice că aici a funcţionat restaurantul Taverna Racilor, care fusese inaugurat în urmă cu doar trei luni, la fel şi firma luminoasă care îşi atrăgea vizitatorii în clubul de noapte de alături. Barul La Comedie, aflat lângă teatrul omonim, funcţionează în schimb în continuare. Sucursala BCR care funcţiona vizavi de Banca Naţională a României îşi anunţa mutarea încă de la data de 14 octombrie, clădirea fiind acum goală. Divan Express, aflat de mai mulţi ani într-o clădire de pe Strada Franceză şi de care îmi amintesc că era atent decorată în interior în stil turcesc, îşi trimite clienţii în fast-food-ul din Piaţa Romană: „Pentru că o parte din clădirea în care activăm noi în Centrul Vechi nu corespunde din punct de vedere al siguranţei la incendiu, ne mutăm“.

    Gabroveni pare cea mai afectată: Biutiful, restaurantul de lux din grupul Fratelli, anunţă că „Pentru moment este închis“, iar Mojo, pubul despre care ştiam că a fost deschis de un britanic şi care funcţiona încă din 2009 pe trei niveluri, are de asemenea lacăte pe uşă. Mesaje cu „de închiriat“ ori „în curs de relocare“ sau  „ne-am relocat“ sunt răspândite pe toate străzile Centrului Vechi, iar din unele se distinge chiar revolta celor ce le-au deschis: „Nomad Skybar funcţionează într-o clădire consolidată, pe baza Autorizaţiei de funcţionare emisă de Primăria Sectorului 3, Autorizaţiei de Construcţie emisă de PMB, Autorizaţiei de Construcţie pentru firme luminoase emise de PMB, Autorizaţiei de Mediu emisă de ANPM, Autorizaţiei Sanitar -Veterinară emisă de DSPMB şi a Avizului de Securitate la Incendiu emisă de ISU. Conform modificării legislaţiei de la 5 noiembrie, peste noapte şi fără termen de implementare, suntem nevoiţi să închidem locaţia până la alinierea totală la normele actuale de funcţionare şi de transformare a avizului ISU în autorizaţie ISU. Majoritatea covârşitoare a locaţiilor de orice fel din România, inclusiv instituţii publice foarte importante, se află în aceeaşi situaţie Menţionăm că securitatea a fost şi rămâne obiectivul principal. Orice măsură suplimentară propusă, inclusiv colaborarea cu o firmă privată de pompieri cu maşina închiriată în faţa locaţiei pentru prevenirea 100% a riscului de incendiu, ne-a fost refuzată.  Locaţii ca ale noastre funcţionează peste tot în lume în condiţii identice cu ale noastre. Mulţumim pentru înţelegere. Ne vedem în decembrie!“. Mesajele din Centrul Istoric sunt relevante pentru atitudinea antreprenorilor ce şi-au întemeiat afaceri aici. Dintre antreprenorii contactaţi de Business Magazin, unii au declarat că nu vor să discute subiectul legii privind interzicerea funcţionării în spaţii cu risc seismic clasa I. „Nu încă, poate peste o săptămână, nu vreau să atrag mai mult rău“, îmi spunea la telefon, pe un ton realmente trist, un om de afaceri britanic ce miza pe dezvoltarea centrului istoric pentru afacerea sa; un altul vorbea despre o relocare, tot în Centrul Istoric, iar un al treilea, despre încercarea de a obţine o expertiză, ţinând cont de faptul că cea mai recentă data tocmai din anul 1993. 


    CÂT PIERDE CENTRUL VECHI DE FAPT?

    O statistică mai exactă a situaţiei o oferă însă Octav Dura, preşedintele Asociaţiei Comercianţilor din Centrul Istoric (ACCI), care reprezintă 60% din cele peste 200 de locaţii din Centrul Vechi. ACCI este formată din peste 50 de membri, iar fiecare dintre ei deţine între una şi trei locaţii (grupul City Grill are trei locaţii, Saint Patrick’s – două, Freddo – trei, Vintage – patru). „Astăzi în Centrul Istoric sunt încadrate în clasa I de risc seismic 14 clădiri, din peste 200 ale comercianţilor ce funcţionează aici, astfel că sunt afectate în jur de 5% din afacerile din Centrul Istoric; sunt într-adevăr afaceri în care oamenii au investit, dar nu trebuie să gândim că se va închide Centrul Istoric din cauză că 5% au fost nevoiţi să închidă“, descrie Dura situaţia. Pe site-ul Primăriei Bucureşti se află o listă de 176 de clădiri încadrate la clasa I de risc seismic – pericol public, iar alte 182 de clădiri sunt clasate la clasa I de risc seismic, majoritatea fiind aflate în centrul oraşului. Cele mai multe dintre acestea se află însă în centru, iar Dura explică mai exact cum este delimitat spaţiul comercial al centrului istoric: „Centrul Istoric este delimitat de zona Bulevard – de la statuia lui Mihai Viteazu până-n Cheiul Dâmboviţei – şi între Calea Victoriei şi bulevardul I. C. Brătianu“. Potrivit lui, parte din oamenii de afaceri ce îşi aveau activitatea între aceste limite încearcă să se relocheze în spaţiile reabilitate disponibile, aflate tot în zona Centrului Vechi.