BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Schimbări în conducerea Viessmann. Cu cât a crescut cifra de afaceri a companiei anul trecut?

    La nivel global, numărul angajaţilor Viessmann se ridică la peste 12.000. În 2017 s-au dezvoltat în special pieţele din Turcia, China şi America de Nord, dar şi pieţele Est-Europene, acestea înregistrând câştiguri de două cifre.

    În România, compania a înregistrat în anul 2017 o cifră de afaceri cu 10% mai mare faţă de 2016, produsele care s-au vândut cel mai bine fiind centralele termice de apartament. „Viessmann România a reuşit o creştere de 10% la finalul anului trecut, ajungând la o cifră de afaceri de 33 de milioane de euro. Cele mai căutate produse au fost cazanele murale Vitodens 050-W, a căror vânzare a crescut cu 12%”, susţine Valentin Nan, responsabil de marketing Viessmann România. Conform datelor centralizate, cele mai multe cereri s-au înregistrat în Bucureşti, în zona Ardealului, Banatului, dar şi în Dobrogea.

    În Germania, cea mai mare piaţă Viessmann, cifra de afaceri a crescut cu 4%, dar creşteri puternice au avut loc şi în Italia şi Franţa. În primul trimestru din 2018 Viessmann a înregistrat o creştere de vânzări la nivel de grup de aproximativ şapte la sută.

    Aplicaţiile mobile Viessmann, care includ cataloage electronice şi o bibliotecă pentru documentaţii tehnice şi asistenţă au înregistrat, de asemenea, 300.000 de descărcări la nivel global numai din Google Play. „Dacă socotim şi utilizatorii iOS, probabil ca numărul total de descărcări ale aplicaţiilor Viessmann să depăşească jumătate de milion”, spune Valentin Nan.

     

  • Cristi Nechita Rotta, fondatorul producătorului clujean de etichete autoadezive Sunimprof Rottaprint: ”Vrem ca până în 2021 să creştem cifra de afaceri până la 39 de milioane de euro”

    Sunimprof Rottaprint, un business românesc de familie înfiinţat de soţii Arnella şi Cristi Nechita Rotta  în urmă cu 27 de ani, face afaceri de 20,2 de milioane de euro anual, la o marjă de profit de circa 10% printr-o tipografie flexografică axată pe producţia de etichete autoadezive ( compania produce şi etichete shrink-sleeve, etichete wrap around, capace din folie de aluminiu, folie imprimată de aluminiu, manşoane pentru cornete de îngheţată, ambalaje din hârtie metalizată, ambalaje flexibile, etichete promoţionale). Pentru anul în curs, antreprenorii şi-au fixat un obiectiv de creştere de circa 10%, până la 22 de milioane de euro.

    Sunimprof Rottaprint deserveşte circa 800 de clienţi din FMCG, cosmetică şi îngrijire personală, produse pentru casă şi detergenţi, sănătate, inginerie, automotive – dintre ei, majoritatea sunt din România, circa 100 din Germania şi Ungaria. Aproximativ 24 % din venituri sunt aduse de exporturi.

    Compania şi-a planificat un buget de investiţii pentru intervalul 2013-2021 de 18 milioane de euro direcţionate spre tehnologizare (până acum, 4 milioane de euro din investiţie a fost realizată). ”Viziunea pe care am stabilit-o pentru firmă în 2013 a fost să triplăm cifra de afaceri (de la 13 milioane de euro la acea vreme n.red) până în 2021, până la 39 de milioane de euro”, descrie antreprenorul  Cristi Nechita Rotta obiectivele pe care le vizează prin investiţiile bugetate.

    Pentru finanţarea investiţiilor, antreprenorii clujeni lucrează cu două bănci principale, BCR şi Unicredit, dar au accesat şi fonduri europene – spre exemplu, 5 milioane de euro în contextul a două proiecte de tehnologizare şi reciclare. Antreprenorii au depus recent şi un proiect de 2,5 milioane de euro fonduri norvegiene pentru reciclare.  

    Potrivit reprezentanţilor companiei, Sunimprof Rottaprint este liderul pieţei locale de tipografie flexografică, cu peste 33% cotă de piaţă, în contextul unei pieţe locale de autoadezivi de circa 50 de milioane de euro.

    Compania a evoluat de la un spaţiu de producţie de 20 de metri pătraţi, trei angajaţi şi o cantitate tipărită de 12.000 de metri liniari, la un spaţiu de 6.780 de metri pătraţi, 252 de angajaţi şi producţie de 117,37 milioane de metri liniari. ”Ne doream un business şi nu ştiam ce – voiam ceva care este bun pentru toată lumea <şi în condiţii de pace, şi în condiţii de război>, aşa am ajuns la concluzia că de etichete şi ambalaje e nevoie peste tot”, descrie

    Arnella Nechita Rotta momentul în care au decis să înfiinţeze firma, în 1991.Sediul companiei şi centrul de producţie se află în comuna Apahida din judeţul Cluj; aceasta deţine însă şi patru centre logistice în România (la Bucureşti, Timişoara, Paşcani, Braşov) şi două în Europa, în Germania şi Ungaria.

    ”Trei jucători mari de pe plan internaţional ne curtează: nu îmiplace să refuz lumea, dar nici nu cred că astăzi este momentul oportun să vindem, suntem firmă de familie, avem valori pe care poate pentru multinaţionale nu sunt prioritare. Avem tradiţie, istorie etc.”, răspunde Cristi Nechita Rotta comapaniei întrebat de posibilitatea de vânzare a companiei.

    În 2008, compania a înfiinţat şi o şcoală de tipar flexografic, unde se califică noii angajaţii companiei.

    Mai multe detalii despre evoluţia companiei locale Sunimprof Rottaprint veţi putea citi în unul dintre numerele următoare ale Business Magazin.

     

  • Filosofia de business a francezilor de la Saint-Gobain: Investiţie după investiţie

    ”Decizia de a extinde linia de producţie de vată bazaltică de la fabrica din Ploieşti a fost generată de evoluţia pozitivă a pieţei de construcţii în ultimul an, care ne aşteptăm să continue şi în anii ce vor urma“, descrie Ovidiu Păscuţiu, directorul general al Saint-Gobain Construction Products România – Rigips şi Isover, decizia de modernizare a fabricii de vată minerală din Ploieşti.

    În România, grupul francez axat pe producţia de materiale de construcţii Saint-Gobain controlează cinci companii, respectiv Saint-Gobain Construction Products, Saint-Gobain Glass România, Saint-Gobain Abrazivi şi Brodrene Dahl. Grupul a atins anul trecut în România o cifră de afaceri cumulată de 200 de milioane de euro, potrivit reprezentantului companiei. În prezent, compania operează o linie de vată minerală bazaltică la fabrica din Ploieşti şi lucrează la modernizarea liniei existente de vată de sticlă, o investiţie de 4,8 milioare de euro anunţată de Saint-Gobain cu câteva luni în urmă. Reluarea producţiei la fabrica de vată minerală Isover din Ploieşti este programată pentru trimestrul al treilea din 2018. ”Renovarea liniei de vată bazaltică anunţată recent este o investiţie suplimentară şi semnificativă, având scopul de a moderniza complet obiectivul strategic pe care situl industrial din Ploieşti îl reprezintă pentru Saint-Gobain“, explică Păscuţiu, fără să ofere detalii referitoare la cifra exactă a noii investiţii.

    El adaugă că, prin renovarea acestei linii de producţie, Saint-Gobain îşi propune să îşi adapteze capacitatea de producţie la cererea în creştere de pe piaţa regională. Această decizie face parte dintr-o strategie mai amplă a grupului Saint-Gobain, de a se concentra pe situl său industrial din Ploieşti, ce include decizia anunţată anterior de companie privind renovarea liniei de producţie a vatei de sticlă, constând în reconstrucţia cuptorului şi alte câteva îmbunătăţiri tehnologice. Decizia şi anunţul formal despre renovarea liniei de producţie a vatei bazaltice au fost transmise în luna martie a anului curent, iar modernizarea va fi finalizată în al doilea semestru al anului 2019. Principalul obiectiv vizat de modernizarea acestei linii de producţie constă în extinderea gamei de produse disponibile pentru piaţa românească şi regiunile vecine. Saint-Gobain Isover va furniza de la fabrica din Ploieşti produse şi soluţii atât pieţei naţionale, cât şi altor pieţe din regiune, precum Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Croaţia, Bosnia, Macedonia, Kosovo şi Albania.

    Totodată, modernizarea liniei de producţie de vată bazaltică va creşte capacitatea de producţie a fabricii, ajungând la 30.000 de tone pe an. Saint-Gobain Isover estimează că va ajunge la un total de 170 de angajaţi în departamentele de producţie, comercial, logistică, financiar şi resurse umane. Odată cu renovarea liniilor de producţie, 50 de noi locuri de muncă directe vor fi create în departamentele de producţie, logistică şi administrativ, precum şi multe alte locuri de muncă indirecte în servicii conexe pentru comunitatea din Ploieşti, potrivit lui Păscuţiu. ”În România, la fel ca în alte ţări, Saint-Gobain umăreşte să fie lider al pieţelor de habitat“, descrie el planurile pe termen lung ale companiei.

    Totodată, observă că specificul local este important pentru companie, Saint-Gobain operând pe fiecare piaţă în parte pentru a identifica cele mai potrivite soluţii care să răspundă nevoilor în creştere privind eficienţa energetică a clădirilor noi sau pentru renovarea celor existente. ”Pentru 2018 şi anii următori, vedem un potenţial mare de creştere. Ţinând cont de evoluţia constantă înregistrată de grupul Saint-Gobain în ultimii ani, estimăm că rezultatele din 2018 vor continua pe aceeaşi linie ascendentă.“ Directorul general este optimist şi în ceea ce priveşte evoluţia pieţei materialelor de construcţii în continuare. Potrivit celor mai recente cifre citate de Păscuţiu, piaţa totală a materialelor pentru izolaţii din România este estimată la peste 130 de milioane de euro, fiind cea mai mare piaţă din regiunea Europei de Sud-Est. În ultimul trimestru al anului trecut, cererea de piaţă a crescut semnificativ, spune el, fiind determinată mai ales de creşterea segmentelor rezidenţial şi industrial. ”Apreciem că piaţa produselor pentru construcţii evoluează spre clădiri mai eficiente energetic şi o calitate mai mare a soluţiilor şi materialelor de construcţii utilizate“, descrie Păscuţiu evoluţia pieţei.

    În ceea ce priveşte provocările pieţei pe care activează, directorul general al Saint-Gobain Construction Products spune că una dintre acestea se leagă de  implementarea pe piaţă a standardelor şi reglementărilor privind calitatea produselor şi a soluţiilor pentru construcţii. ”Performanţa în construcţii este dată de sistem în integralitatea sa şi nu de componentele separate“, explică el. O altă provocare sesizată de Păscuţiu se referă la capacitatea soluţiilor şi produselor existente pe piaţă de a răspunde nevoilor globale prezente şi viitoare, precum schimbările climatice, protecţia mediului inconjurător şi eficienţa energetică. Grupul Saint-Gobain este activ pe piaţa din România pe mai multe segmente de piaţă, de la sticlă la rigips, şi operează zece unităţi de producţie în şapte situri industriale situate în Brăneşti, Călăraşi, Ploieşti, Satu Mare, Tulcea, Turda şi Suceava. În total francezii au 800 de salariaţi; în afara fabricii din Ploieşti, francezii au anunţat anul trecut o investiţie de circa 5,5 milioane de euro pentru modernizarea fabricii pe care o are în comuna Stroieşti, din judeţul Suceava. În segmentul producţiei de vată minerală, şi danezii de la Rockwool au anunţat, potrivit ZF, că investesc într-o fabrică similară, tot în judeţul Prahova. Investiţia lor ajunge la 50 de milioane de euro.

  • 98% dintre afacerile din România au un termen mediu de încasare a facturilor de peste 150 de zile

    Conform statisticilor, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt faţă de furnizori este de 55%, iar media gradului de îndatorare al companiilor cu cifra de afaceri de până la cinci milioane de euro este de 75%. În România, firmele cu o cifră de afaceri de până la 5 milioane de euro reprezintă peste 98% din totalul afacerilor şi însumează 26% din cifra de afaceri totală a companiilor.

    De asemenea, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt din totalul datoriilor a crescut cu circa 15% în ultimii ani, de la 58% în 2008 la 73% în 2015. Sectoarele de activitate cele mai afectate de întârzierea de plată şi de termenul de încasare mai mare de 120 de zile sunt: construcţii, distribuţie, agricultură, transporturi, metalurgie, servicii prestate întreprinderilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ZebraPay devine SelfPay şi aşteaptă o majorare a cifrei de afaceri cu cel puţin 70% în 2018

    Noua identitate a companiei poziţionează SelfPay (selfpay.ro) ca lider al pieţei de terminale de tip self-service prin transformarea conceptului de terminale de plată în staţii de plată, prin care clienţii din 750 de localităţi din ţară pot face plăţile pentru peste 100 de servicii regionale, naţionale şi internaţionale. 

    Procesul de rebranding implică înlocuirea tuturor elementelor de identitate vizuală cu brandul SelfPay şi lansarea staţiilor de plată.

    “Businessul nostru a trecut la nivelul următor, aşa că am simţit nevoia de schimbare pentru a ne diferenţia mai clar faţă de competiţie.  Noua identitate de brand, adăugarea de servicii noi şi conceptul de «staţie de plată», mult mai uşor de identificat în rândul clienţilor noştri, ne determină să anticipăm în 2018 o creştere de cel puţin 70% a cifrei de afaceri şi a numărului de tranzacţii comparativ cu anul trecut”, a declarat Adrian Badea, CEO al SelfPay.

    7,5 milioane de tranzacţii au fost operate prin terminalele de plată ZebraPay în 2017

    Cifra de afaceri înregistrată a crescut cu 26,7% în anul 2017 în comparaţie cu anul precedent şi a atins nivelul de 66,3 milioane de lei. Avansul raportat anul trecut de SelfPay are la bază creşterea reţelei de terminale adăugarea de servicii noi şi creşterea semnificativă a serviciilor de plăţi facturi. 

    În anul 2017, compania a procesat plăţi în valoare de 653,3 milioane lei, înregistrând o creştere de 33% faţă de anul precedent. Numărul de tranzacţii procesate anul trecut a crescut cu 19%, de la 6,3 milioane în 2016, la 7,5 milioane în 2017.

    Reţeaua SelfPay cuprinde 3.000 de staţii de plată, amplasate în peste 750 de localităţi din ţară. Compania pune la dispoziţia clienţilor mai mult de 100 servicii, printre care se numără plăţi facturi, rovinietă, rate credit, plăţi întreţinere, reîncărcare eletronică, plăţi online, e-money, donaţii, bilete de tren şi bilete la spectacole.

    Echipa de management a SelfPay estimează pentru 2018 o creştere a sumelor procesate cu 80% şi un avans al cifrei de afaceri de 70% faţă de 2017. 
     

  • Grupul Lagardere vinde posturile de radio europene, inclusiv din România, pentru 73 milioane de euro

    Posturile de radio, care au obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 56 de milioane de euro în 2017, sunt cumpărate de grupul Czech Media Invest, lider pe piaţa media din Cehia, potrivit comunicatului transmis de Lagardere.

    “Operaţiunea este prima dintr-o serie de cedări de active viitoare ale Lagardère Active, în cadrul procesului de reorganizare strategică anunţat de Arnaud Lagardère pe 8 martie 2018”, se precizează în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Lagardere vinde posturile de radio europene, inclusiv din România, pentru 73 milioane de euro

    Posturile de radio, care au obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 56 de milioane de euro în 2017, sunt cumpărate de grupul Czech Media Invest, lider pe piaţa media din Cehia, potrivit comunicatului transmis de Lagardere.

    “Operaţiunea este prima dintr-o serie de cedări de active viitoare ale Lagardère Active, în cadrul procesului de reorganizare strategică anunţat de Arnaud Lagardère pe 8 martie 2018”, se precizează în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Farmec a ajuns anul trecut la afaceri de 45,8 milioane de euro

    Pentru 2018, a fost stabilit un program investiţional de peste 11 milioane lei (2.4 milioane de euro), mare parte din aceasta fiind alocată proceselor de retehnologizare şi modernizare a producţiei, dar şi dezvoltării reţelei magazinelor de brand, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, potrivit reprezentanţilor companiei.

    „Businessul Farmec a crescut constat, pe fondul expansiunii susţinute şi dezvoltării portofoliului propriu, în conformitate cu ultimele tendinţe din domeniul cosmetic, dar adaptate pieţei locale. An de an, am atins noi ţinte de dezvoltare, care ne-au reconfirmat statutul de lider local al acestui sector. Suntem primul şi singurul producător român de cosmetice care dispune de o reţea proprie de magazine de brand şi, după dublarea numărului de spaţii în 2017 (de la 11 la 21 de centre naţionale), ne propunem să deschidem alte 10 magazine în 2018, în toată ţara. Bazându-ne pe un plan sănătos de investiţii şi pe un model propriu de business, anul 2017 a fost unul curajos din punct de vedere strategic, fiind anul în care am lansat primele game pe 2 segmente de piaţă noi pentru Farmec – cosmeticele de lux şi cosmetica decorativă”, a declarat Mircea Turdean, Director General Farmec.

    Creşterea cu  peste 9% a Farmec din 2017 s-a datorat mai multor factori: modernizarea şi extinderea portofoliului, pătrunderea pe noi segmente de piaţă, dar şi evoluţia semnificativă atât a reţelei magazinelor de brand Farmec şi Gerovital, cât şi a platformei online.

    Vânzările din magazinul online s-au ridicat la peste 7.1 milioane lei (1.5 milioane Euro), în creştere cu circa 23% faţă de anul 2016. Dezvoltarea zonei de e-commerce a fost asigurată de strategia de marketing digital, care a vizat o serie de modificări comerciale şi de funcţionalitate, dar şi extinderea ofertei produselor disponibile.

    Traficul de clienţi din centrele comerciale fizice şi magazinul online s-a aflat, de asemenea, pe un trend ascendent. Cu un total de peste 120.000 de vizitatori ai magazinelor de brand în 2017, valoarea medie a bonului de cumpărături a fost dublată anul trecut. În ceea ce priveşte platforma online, a fost înregistrată o medie de 5.000-6.500 de clienţi lunari, iar valoarea medie a coşului de cumpărături a fost de 150 de lei (32 Euro).

    Farmec S.A. Cluj-Napoca este cel mai mare producător de cosmetice cu capital 100% românesc. Compania comercializează produsele din portofoliu în aproximativ 30 ţări.

    În martie 2018, reţeaua de magazine de brand deţinute de Farmec cuprindea 8 magazine Farmec, amplasate în Cluj-Napoca, Arad, Braşov, Sibiu, Târgu-Mureş şi Timişoara şi 13 magazine Gerovital care se găsesc în Cluj-Napoca, Bucureşti (3 magazine), Constanţa, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Suceava, Iaşi, Piatra Neamţ, Galaţi şi Râmnicu Vâlcea.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Andreea Stănescu, vicepresident Emea delivery Stefanini

    „Imaginea este, în primul rând, efectul unui comportament de zi cu zi în relaţia cu partenerii, angajaţii, cu managementul companiei, al celui din viaţa personală totodată. Imaginea mai este, desigur, şi efectul acţiunilor şi prezenţei în societate şi în mediul de business”, spune Andreea Stănescu. Ea supervizează livrarea operaţiunilor de suport IT – service desk şi infrastructură – ale Stefanini în Europa, prin centrele de servicii ale companiei din România, Polonia, Belgia şi Republica Moldova, precum şi echipele de field support din regiune.

    Compania şi-a continuat creşterea şi în 2017, la nivel regional cifra de afaceri majorându-se cu 12%. De asemenea, numărul de angajaţi din România s-a mărit cu 19%. În 2016, compania a avut o cifră de afaceri de peste 157 milioane de lei şi peste 1.330 de angajaţi pe plan local, potrivit informaţiilor Ministerului de Finanţe.

    Despre contrucţia imaginii, Andreea Ştefănescu spune: „Strategia mea este de a fi eu însămi în ceea ce fac, de a fi autentică şi de a acţiona într-un mod care mă reprezintă. Desigur, asta presupune şi o aliniere între valorile personale şi cele ale organizaţiei pe care o reprezint, şi de aceea e o alegere personală de a reprezenta organizaţii sau grupuri în care cred cu adevărat”.

  • La doar 25 de ani a transformat un singur hotel într-un imperiu de 19 miliarde de dolari

    Conrad Nicholson Hilton s-a născut pe 25 decembrie 1887, în San Antonio, New Mexico. Numele de Hilton vine de la ferma Hilton din Kløfta, Norvegia, unde s-a născut tatăl său.

    Hilton a urmat Goss Military Academy, colegiul St. Michael’s, colegiul de agricultură şi arte mecanice Mexico şi a fost membru în frăţia internaţională Tau Kappa Epsilon. În timpul primului război mondial a servit doi ani în Armata Statelor Unite.
    Încă din adolescenţă, Hilton a dat dovadă de bune abilităţi antreprenoriale, în timp ce lucra în magazinul tatălui său din Socorro County, New Mexico, transformat parţial într-un hotel cu zece camere.

    În 1919, la 25 de ani, cu gândul de a deveni bancher, a plecat în Texas, să cumpere o bancă. În schimb, s-a decis să achiziţioneze hotelul Mobley, cu 40 de camere, din Cisco. Deoarece noua afacere a avut succes, a continuat să cumpere şi să construiască hoteluri în tot Texasul. Primul hotel care i-a purtat numele a fost Dallas Hilton, deschis în 1925, iar prima unitate construită în afara Texasului a fost inaugurată în 1939, în Albuquerque, New Mexico, cunoscută astăzi ca Hotel Andaluz. În timpul Marii Crize, Hilton aproape a fost forţat să falimenteze după ce a pierdut câteva dintre hotelurile pe care le deţinea. În cele din urmă însă, a redobândit controlul asupra celor opt unităţi rămase.

    De-a lungul deceniilor următoare, s-a extins în regiunea vestică, spre California, şi în est, spre Chicago şi New York. Şi-a încoronat achiziţiile cu cel mai mare hotel din lume, Stevens Hotel din Chicago, redenumit Conrad Hilton, precum şi cu legendarul Waldorf-Astoria din New York.

    În 1946, investitorul american a pus bazele corporaţiei Hilton Hotels, iar în 1948 a fondat Hilton International Company. Între anii 1950 şi 1960, expansiunea mondială a companiei Hitlon, primul lanţ hotelier din lume, a facilitat atât turismul american, cât şi afacerile corporaţiilor americane din afara graniţelor. A fost şi prima companie de profil care a stabilit un anumit standard mondial pentru serviciile oferite în hotelurile sale.

    Ulterior, Hilton a preluat compania de credit Carte Blanche şi un procent din compania americană Crystal Sugar Company, precum şi din alte întreprinderi.

    În 1954, în hotelul Caribe Hilton din Puerto Rico a fost creat, de către Ramon Monchito Marrero, cocktailul care avea să devină celebrul Piña Colada. În 1958 Hilton şi-a publicat autobiografia, intitulată Be My Guest (Fii invitatul meu).
    O serie de universităţi i-au acordat antreprenorului diplome de onoare, printre care se numără Universitatea din Detroit şi Universitatea Sofia din Tokio. Hilton a avut trei soţii: Mary Adelaide Barron, actriţa Zsa Zsa Gabor şi Mary Frances Kelly, cu ultima fiind căsătorit până la moartea sa. Din prima căsnicie a avut trei fii: Conrad Nicholson Nicky Hilton Jr., William Barron Hilton şi Eric Michael Hilton, iar din cea de-a doua, o fiică – Constance Francesca Hilton.

    Hilton a murit din cauze naturale pe 3 ianuarie 1979, la 91 de ani. Moştenirea a împărţit-o între rude, fiica şi nepoţii săi, iar cea mai mare parte din acţiunile lanţului hotelier au fost lăsate fundaţiei Conrad N. Hilton, înfiinţată în 1944. În urma unei înţelegeri, fiului său, Barron Hilton, care îşi petrecuse cea mai mare parte a carierei ajutând la construirea lanţului hotelier, i-au revenit 4 milioane de acţiuni în cadrul companiei.

    În prezent, Hilton Hotels Corporation numără în jur de 570 de hoteluri răspândite la nivel mondial (fiind incluse şi proprietăţi temporare), peste 856.000 de camere şi aproape 170.000 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut s-a ridicat la 18,7 miliarde de dolari.