Tag: cercetatori

  • Studiu: Efectul placebo este real, chiar şi atunci când pacienţii ştiu că tratamentul lor este fals

    Savanţii americani au descoperit că pacienţii care au primit analgezice false au continuat să beneficieze de efectul placebo şi după ce medicii le-au spus că pastilele respective nu erau autentice, potrivit dailymail.co.uk.

    Există însă un truc. Pentru a resimţi acele efecte pozitive, pacienţii trebuie să fi fost condiţionaţi mai întâi să creadă că tratamentul era real – şi să treacă suficient timp pentru ca această credinţă să dea roade.

    Voluntarii care au aflat că pastilele erau false după o singură şedinţă de terapie nu au resimţit efectul de calmare a durerilor. În schimb, pacienţii care au aflat acest lucru după patru şedinţe au continuat să resimtă efectele benefice.

    Pentru a-şi testa teoria, oamenii de ştiinţă au aplicat o sursă de căldură pe antebraţele celor 54 de voluntari – suficient pentru a-i face să resimtă senzaţia de durere puternică, dar fără a provoca arsuri la nivelul pielii.

    După ce sursa de căldură a generat la nivelul pielii voluntarilor o temperatură de 47,5 grade Celsius, cercetătorii au aplicat pe antebraţele lor un gel despre care s-a spus că ar conţine un analgezic.

    În realitate, gelul în cauză era o simplă vaselină care, alături de un colorant alimentar, fusese introdusă într-un recipient asemănător acelora din farmacii.

    Foto: Hepta

    Apoi, fără ca voluntarii să o ştie, medicii au oprit funcţionarea sursei de căldură, iar pacienţii au avut impresia că tratamentul funcţionează.

    Gelul le-a creat acestora din urmă iluzia că au primit un analgezic real, iar ei au fost rugaţi să citească instrucţiunile de utilizare ale unui analgezic real şi să spună dacă suferă de afecţiuni hepatice şi dacă au luat recent alte medicamente.

    Potrivit autorilor studiului, a fost nevoie de doar patru şedinţe de “terapie” pentru a antrena creierele pacienţilor să creadă că primesc semnale de atenuare a durerilor prin folosirea medicamentului fals.

    Studiul, realizat în colaborare cu cercetătorii de la Universitatea Maryland din oraşul Baltimore, a fost publicat în The Journal of Pain.

  • Planta care are gust de bacon şi e de doua ori mai sănătoasă decât varza kale

    Cercetătorii de la Universitatea “Oregon State” au patentat un nou tip de algă marina roşie ce are gust de bacon atunci când este gătită, scrie Business Insider.
    Acest tip de plantă este o formă de algă marină roşie, arată ca o salată, creşte foarte repede şi este de două ori mai sănătoasă decât varza kale.
     
    Companiile americane nu cresc alge roşii pentru consum, însă astfel de produse au fost consumate de oamenii din nordul Europei de secole. 
    “Chestia asta este destul de uimitoare. Când o găteşti are gust de bacon, nu de algă. Are o aromă destul de puternică”, spune Langdon, unul dintre cercetătorii de la Oregon State.
     
    Deşi încă nu există o cercetare de piaţa pentru un astfel de produs pentru piaţa de consum, echipa de cercetători este de parere ca veganii şi vegetarienii ar putea fi interesaţi.
    Langdon spune că el creşte 20-30 de kg de alge pe săptămână şi intenţionează să-şi triplească producţia.
  • Originea maladiei Parkinson, descoperită de cercetători

    Oamenii de ştiinţă francezi şi belgieni au descoperit originea maladiei Parkinson, care, până la acest studiu, nu putea fi explicată de cercetători.

    Această descoperire medicală majoră a fost anunţată miercuri. Autorii studiului au identificat în creier o serie de fibre care se fac vinovate de declanşarea maladiei Parkinson, o boală neurologică degenerativă, informează francetvinfo.fr.

    CUM A FOST DESCOPERITĂ ORIGINEA MALADIEI PARKINSON

  • Adevărul despre restaurantele all-you-can-eat. Cum te joci cu mintea clientului şi îl faci să plătească mai mult

    Ei au realizat experimentul la un restaurant italian din New York, oferind de-a lungul a două săptămâni două variante de masă: una de 8 dolari şi una de 4 dolari, dar având acelaşi conţinut. Cei care au plătit 8 dolari au dat note mai bune cu 11% decât cei care au plătit 4 dolari.

    “Oamenii îşi creează nişte aşteptări legate de gust în funcţie de preţul pe care îl plătesc, iar acest lucru se transformă într-o autosugestie la final”, notează David Just, profesor de economie şi management în cadrul Cornell Dyson. “Dacă nu costă mult, nu poate fi atât de bun. Oamenii ajung să regrete faptul că au ales varianta mai ieftină de bufet”.

    Pentru a face profit, un restaurant AYCE trebuie să respecte aceleaşi reguli valabile în cadrul oricărui business: costurile de producţie şi funcţionare trebuie să fie mai mici decât încasările. Cu alte cuvinte, preţul alimentelor, utilităţilor şi al personalului trebuie să fie ţinute sub control. Costurile, mai notează studiul, sunt diferite în cazul unui restaurant de tip AYCE decât în cazul unui restaurant tradiţional. Numărul necesar de angajaţi este mai mic, deoarece clienţii se servesc singuri. Bucătarii au un meniu predefinit pe care îl realizează, astfel încât alimentele necesare sunt ştiute cu câteva zile înainte.

    Deşi în cazul AYCE nu există posibilitatea ca un client să trimită mâncarea înapoi la bucătărie, există alt tip de client, şi anume cel care vrea să mănânce peste limite.

     

  • Versiunea timpurie a “Mona Lisei”, descoperită în 1911, a aparţinut unui nobil englez

    Informaţiile au fost făcute publice în contextul în care lucrarea a fost expusă pentru prima dată în cadrul unei expoziţii din Singapore dedicată lucrării şi autorului său, Leonardo da Vinci. Expoziţia este organizată de o fundaţie elveţiană care susţine că “Mona Lisa timpurie” a fost pictată înainte de versiunea celebră a acestui portret feminin, care se află la muzeul Luvru din Paris, scrie Mediafax.

    “Credem că aceste noi descoperiri şi noile analize ştiinţifice care tocmai au fost efectuate lasă spaţiu pentru foarte puţină îndoială asupra faptului că tabloul este opera lui Leonardo”, a declarat David Feldman, vicepreşedinte al Mona Lisa Foundation din Zurich.

    “Vasta majoritate a experţilor fie sunt de acord cu noi, fie acceptă că teoria noastră are şanse foarte mari să fie adevărată”, a spus Feldman.

    Pictura prezintă o Lisa del Giacondo mai tânără, soţia unui negustor din Florenţa care este subiectul capodoperei expuse la Luvru şi care a ajuns în colecţia de artă a familie regale franceze în 1519, când Leonardo da Vinci a murit, în Franţa, conform Mediafax.

    Versiunea “timpurie” a picturii, despre a cărei existenţă apar menţiuni în mai multe relatări din secolul al XVI-lea, a ieşit la lumină la începutul secolului al XX-lea, când negustorul şi colecţionarul de artă britanic Hugh Blaker a descoperit-o în 1911 într-o casă din regiunea rurală a Angliei de sud-vest.

    Blaker, care a deţinut tabloul pentru mai mulţi ani şi a efectuat mai multe încercări nereuşite de a-l autentifica, nu a identificat niciodată casa sau proprietarii din 1911 ai operei.

    Într-un comunicat remis Reuters, o echipă de cercetători spune că au dat de urma unei lucrări intitulate “La Joconde”, împrumutată unei expoziţii de artă din oraşul Yeovil, din Anglia, în 1856, şi vândute unui negustor de argint doi ani mai târziu.

    Mergând înapoi în timp, cercetătorii spun că au găsit un document potrivit căruia un tânăr nobil din Somerset, James Marwood, a fost proprietarul unui tablou realizat de Leonardo intitulat “La Joconde” care a fost cumpărat probabil în timpul unei călătorii în Italia în jurul anilor 1780.

    Echipa a stabilit şi existenţa unei legături implicite cu o altă familie nobilă din Somerset care avea un interes profund în ce priveşte arta renascentistă şi care a locuit în casa Montacute, clădire care în prezent este o atracţie turistică majoră.

  • Un experiment social care te pune pe gânduri

    Cercetătorii au încercat să afle dacă oamenii care trec pe stradă vor ajuta un copil care are nevoie de ei. Răspunsul îl aflaţi în clipul de mai jos.

     

  • Cele trei categorii de persoane care impun rescrierea regulilor marketingului

    Seth Godin spunea undeva că ideea de bază a marketingului tradiţional, că cineva poate programa consumul cuiva, este depăşită. Promovarea online a eliminat limitările de spaţiu de emisie impuse televiziunilor sau radiourilor sau de amplasare din cazul publicaţiilor sau a publicităţii staradale.

    Dar în cazul internetului apare o limitare puternică, cea legată de atenţie. Este discutabil dacă prima pagină a ziarului sau a unei reviste poate fi înlocuită cu acelaşi succes de un link primit de la un prieten sau sugerat de Google. “Într-o lume de surferi trebuie să creezi cel mai bun val posibil. Adevărata revoluţie este să creezi valul şi nu doar să-l încaleci”, spune Godin.Principalul mediu pentru a creea valuri în acest moment este lumea reţelelor sociale, către care se îndreaptă atenţia mai tuturor marketerilor.
     

  • La fel de importantă cu E=mc2! Iată formula matematică a fericirii

    Cercetătorii britanici (care alţii!?), de la University College London spun că au ajuns la o formulă de reprezentare matematică a fericirii – de fapt a unui moment de fericire – şi au publicat respectiva formulă în Proceedings of the National Academy of Sciences. În cuvinte, formula se traduce astfel: fericirea creşte în momentul în care câştigăm iar aşteptările noastre sunt reduse; reversul medaliei este că nivelul de fericire se reduce în timp.

    Aţi înţeles deja, poate, că britanicii nu au măsurat întreg nivelul de statisfacţie a individului, ci mai degrabă clipa de mulţumire iscată de un câştig, un premiu. Dar au ajuns la o serie de concluzii interesante, care ar trebui ştiute.Cercetătorii au “măsurat” minţile a 26 de subiecţi angrenaţi într-un joc de noroc; participanţii au notat pe o scală de la 1 la 10 nivelul lor de fericire, iar datele au fost coroborate cu activitatea cerebrală şi cu istoricul participării şi cu succesele respectivilor, şi au ajuns la formula de mai sus.

    Cercetătorii au descoperit că nu suma totală de bani câştigată în joc a oferit cele mai intense momente de fericire. Formula încorporează “factorul uitare”, care spune că fericirea obţinută dintr-un anume căştig se diminuează pe măsura trecerii timpului, aşa că după zece noi etape de joc nivelul fericirii din experienţa iniţială este zero. Formula mai spune că fericirea creşte când lucrurile merg mai bine decât estimam iniţial – de exemplu un premiu 0 lire duce la scăderea nivelului de fericire dacă alternativa era un câştig de 2 lire, dar acelaşi premiu de 0 lire creşte nivelul de fericire dacă alternativa era o pierdere de 2 lire.

    În baza formulei, cercetătorii au fost în măsură să prezică nivelul general de satisfacţie a mai mult de 18.000 de oameni care jucau un joc similar pe smartphone, ceea ce este un rezultat onorabil: poţi prezice, în baza cercetării creierelor a 26 de oameni cum se vor comporta 18.000.
    Până în prezent nivelul de fericire era măsurat cu ajutorul unui chestionar, un proces subiectiv şi imprecis. Dar studiul britanicilor arată că există şi o modalitate matematică de a cuantifica fericirea, ceea ce ar introduce factorul precizie în cunoaşterea minţii umane.

    Studiul este disponibil la www.pnas.org

  • A învăţat meserie de la o româncă, iar acum are pe mână zece miliarde de dolari

    Directorul de cercetare al Novartis, companie care are pe mână anual un buget de 10 miliarde de dolari, povesteşte cum a învăţat să facă studiile clinice de la o cercetătoare româncă şi explică de ce ultimii ani au adus atât de puţine medicamente noi pe piaţă.

    În Basel, un mic oraş elveţian aflat la graniţa cu Franţa şi Germania, se află inima industriei farmaceutice mondiale, locul unde se cheltuiesc miliarde de dolari pentru descoperirea de noi pastile şi unde un american este de doi ani şi jumătate creierul din spatele unora dintre cele mai bine vândute medicamente.

    Medicul Tim Wright a fost numit în 2011 în poziţia de global head of development în cadrul Novartis, cel mai mare producător de medicamente din lume, care realizează vânzări de 60 de miliarde de dolari şi investeşte în cercetare şi dezvoltare 10 mld. dolari anual.

    Este unul dintre oamenii cheie în dezvoltarea mondială de noi medicamente, iar povestea sa este legată de o româncă, de la care a învăţat să facă studiile clinice (testele finale care validează acţiunea unui medicament înainte de a fi pus pe piaţă). Preferă să nu divulge numele româncei, însă este de părere că cercetătorii români au la fel de multe şanse ca şi alţii să descopere noi medicamente şi să colaboreze cu producătorii farmaceutici pentru a descoperi noi pastile.

    „Cred că mediul academic poată să aibă idei care să fie transpuse în noi produse prin colaborarea cu industria de medicamente (…) Cu siguranţă există speranţe pentru ca cercetătorii din România sau din alte state să vină cu idei care să fie puse în aplicare. Avem colaborări cu multe state din întreaga lume, atât colaborări clinice, cât şi colaborări de cercetare de bază. (…) Nu avem motive să excludem pe nimeni. Dacă cineva are o idee bună şi ne poate furniza cunoştinţe despre biologia umană sau deschide noi căi, atunci suntem deschişi să colaborăm“, spune Tim Wright.

    El lucrează de zece ani în cadrul Novartis, compania care s-a impus pe prima poziţie în topul producătorilor farma în funcţie de vânzări şi care are în portofoliu produse precum Glivec (din domeniul oncologiei, cu vânzări de aproape 5 mld. dolari), Diovan (cardiovascular, vânzări de 3,5 mld. dolari), Lucentis (oftalmologie, vânzări de 2,3 mld. dolari).
    Tim Wright explică faptul că pentru a aduce un nou produs pe piaţă este nevoie de cel puţin 11-14 ani şi de investiţii medii de 4,6 mld. dolari. În aceste condiţii, care ar fi şansa unei ţări cum este România să descopere noi produse în domeniu?

    „Când ne uităm la parcursul unei noi molecule, totul începe cu cercetare academică, iar o parte a acesteia se face în interiorul companiei, dar cea mai mare parte se face în afară.“ Şeful pe dezvoltare de la Novartis explică faptul că există colaborări permanente între instituţiile academice şi companie, iar oamenii din domeniul dezvoltării de la Novartis citesc lucrările ştiinţifice publicate de cercetătorii din toată lumea.

    „Avem abilitatea să lucrăm cu ei şi să preluăm un eseu pe care aceştia îl dezvoltă în laborator şi ne uităm în arhivă pentru a vedea dacă putem identifica elemente care să-i ajute în cercetare. Astfel am putea ajunge la colaborări, la drepturi de proprietate intelectuală, la înţelegeri cu universitatea pentru a achiziţiona aceste noi descoperiri.“
    Spre exemplu, din laboratoarele Novartis ar putea să iasă 33 de noi molecule (produse) până în 2018, alte 29 vor avea noi indicaţii (pe lângă bolile în care sunt folosite în prezent vor putea să fie tratate şi altele cu aceste produse), în timp ce alte două medicamente vor avea două noi formule.

    „Dacă cineva ia o descoperire şi o duce mai departe, asta necesită o investiţie majoră. Dacă ai o idee extraordinară şi sunt investitori dispuşi să o ducă mai departe, atunci poţi trece la nivelul următor (…). Complexitatea dezvoltării unui nou medicament stă mai mult în a face o cantitate mică care să fie testată iniţial pe animale şi apoi pe oameni.“

    În laboratoarele de cercetare ale marilor companii au fost descoperite tot mai puţine produse, astfel că majoritatea producătorilor au preferat să-şi crească afacerile prin intermediul fuziunilor şi achiziţiilor. Tim Wright spune că lucrurile se vor schimba, fiind doar un ciclu normal în etapa de cercetare-dezvoltare în industria farma.

    „Cred că ne apropiem de o fază de întinerire şi cred că această tendinţă va fi generată de o înţelegere mai bună a bolilor şi a genomului uman. Dacă ne uităm înapoi la ultimii zece ani cu siguranţă a fost o etapă în care numărul de molecule a fost în scădere sau în stagnare, dar în ultimul an, dacă analizăm aprobările (de punere pe piaţă – n.red.), vedem o inversare a acestui fenomen. Este însă dificil de spus dacă este sustenabil sau dacă va continua în următorul deceniu“, explică Wright.

    Unul din domeniile în care sunt aşteptate noi medicamente pe piaţă este cel oncologic, lucru explicat de directorul de dezvoltare al Novartis prin faptul că înţelegerea mutaţiilor care determină această boală este mult mai mare decât în cazul afecţiunilor nononcologice. Pe lângă produsele pentru cancer, de la Basel, un oraş cu numai 200.000 de locuitori, unde pe lângă Novartis îşi are sediul şi Roche, un alt gigant din industria farma, cu afaceri de peste 50 mld. dolari, sunt aşteptate noi terapii în domeniul cardiovascular, pulmonar sau a diabetului.

  • Un grup de cercetători a descoperit un desen ascuns într-un tablou de Picasso – GALERIE FOTO

    Desenul, reprezentând un om cu barbă, pare să fi fost intenţionat ascuns sub pictura “Camera albastră”, realizată de Picasso în 1901, relatează Business Insider.

    Experţii constataseră încă din 1954 că tabloul are o serie de particularităţi neregăsite în alte opere ale lui Picasso, însă până acum nu era evident ce se ascunde în spatele “Camerei albastre”. Desenul prezintă un om cu barbă, de origine necunoscută, ce ţine o umbrelă.

    Nu este prima descoperire de acest fel: în “Femeie călcând”, cercetătorii au găsit ascuns desenul unui bărbat cu mustaţă. Tabloul este semnat de acelaşi Pablo Picasso.

     

    UN GRUP DE CERCETĂTORI A DESCOPERIT UN DESEN ASCUNS ÎNTR-UN TABLOU DE PICASSO – GALERIE FOTO