BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • Au fost create ferestrele digitale care stochează energia solară şi pot oferi din energia lor şi celorlalte dispozitive

    Cercetătorii de la Institutul pentru Cercetare în Electronică şi Ştiinţe Aplicate din cadrul Universităţii din Maryland (SUA) au creat ferestre inovative care pot valorifica energia solară şi nu folosesc doar energia solară, ci poate stoca şi energie de la alte dispozitive.

    Tehnologia foloseşte o matrice polimerică cu micropicături de lichid de cristal şi un strat de siliciu amorf, la fel ca toate din Univers. Ulterior, acestea sunt poziţionate între două panouri de sticlă.

    Când acestea nu mai funcţionează, cristalul lichid difuzează lumina, făcând ca oglinda să devină opacă în momentul în care siliciul absoarbe energia solară, care va fi, după aceea, folosită pentru alimentarea în sine. Acest cristal lichid se ajustează în momentul în care acest mecanism începe să funcţioneze, permiţându-i luminii să treacă prin el.

    Atunci când acest mecanism funcţionează, fereastra rămâne opacă atunci când este privită din anumite unghiuri. Asta înseamnă că o parte din lumină încă este absorbită, iar fereastra este doar parţial încărcată, în acelaşi timp permiţându-i luminii să pătrundă prin ea, fiind maximizată absorbţia de energie a ferestrei şi eficienţa sa.

    Abilitatea de a face ca acest mecanism să funcţioneze şi de a fi oprit asigură faptul că cei care folosesc această fereastră au control absolut asupra acesteia nu doar în ceea ce priveşte temperatura, ci şi în domeniul confidenţialităţii, iar oprirea şi pornirea automată a acesteia este exclusă. În plus, adaptarea mecanismului de eficienţă a energiei poate revoluţiona multe dispozitive optometrice.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cea mai căutată meserie. Companiile angajează tineri pe salarii impresionante chiar înainte să termine şcoala

    În trecut, universităţile angajau cei mai buni experţi în inteligenţă artificială. De câţiva ani, însă, marii giganţi în domeniul tehnologic „fură” talente din departamentele de robotică şi machine learning (ramură a informaticii prin care computerul „învaţă” şi acţionează fără programare explicită), atât profesori, cât şi studenţi, ademenindu-i cu salarii foarte mari, similare cu cele ale sportivilor profesionişti.

    Firme precum Google, Facebook, Microsoft şi Baidu se întrec în extinderea activităţilor în domeniul inteligenţei artificiale şi doar anul trecut companiile au cheltuit aproximativ 8,5 miliarde de dolari în acest domeniu, de patru ori mai mult decât în 2010. În ultimul an, Uber a recrutat 40 din cei 140 de membri din personalul Centrului Naţional de Robotică şi Inginerie de la Universitatea Carnegie Mellon şi a înfiinţat o unitate de cercetare pentru maşini autonome. Situaţia a ţinut prima pagină a ziarelor, în contextul în care Uber promisese finanţarea centrului de cercetare al universităţii, anterior deciziei de a-i „fura” personalul. Şi alte firme sunt în goana după experţi AI, dar acţionează cu perdea.

    „Nu îi pot ţine în şcoală nici măcare pe studenţii din ultimul an”, spune Pedro Domingos, profesor la Universitatea din Washington, a cărui specializare este machine learning. „Companiile încearcă să-i angajeze chiar înainte de a absolvi”, spune Domingos, care a primit, la rândul său, diverse oferte de job de la companii. Iar cererea cea mai mare este pentru experţii în machine learning, domeniu folosit de companii în diverse activităţi, de la cele de bază –  filtrare spam, o mai bună targetare a reclamelor online -, până la idei avangardiste, precum viabilitatea maşinilor autonome. Companiile oferă cadrelor universitare, pe lângă salariile gigantice, posibilitatea de a-şi vedea ideile cucerind rapid piaţa. De asemenea, îi eliberează pe aceştia de grija asigurării granturilor cercetare, conform lui Andrew Ng, fost profesor la Stanford, actual executiv al departamentului de cercetare AI în cadrul companiei chineze Baidu.

    Pe de altă parte, pe termen lung, educaţia ar putea suferi. Aflându-se în imposibilitatea de a oferi salarii competitive, universităţile se vor afla în situaţia de a pierde numeroşi experţi sau, într-un caz fericit, de a fi distraşi de la implicare în sala de curs din cauza angajamentelor part-time la firmele tech. Însă cea mai mare ameninţare la scară largă e aceea că, la un moment dat, o companie tech gigant va avea monopolul intelectual asupra cercetărilor în inteligenţa artificială. Prevenitv, mai mulţi decidenţi ai giganţilor tehnologici, precum Elon Musk de la Tesla, vor să investească miliarde de dolari într-o iniţiativă non-profit, Open AI. Organizaţia îşi propune creeze legătura dintre cercetările efectuate în universităţi şi nevoile reale ale companiilor în acest domeniu.

  • Chiar sunt românii antreprenori?

    Din discuţii, din conferinţe, poate din studii de cercetare, părerea generală este că românii au în ADN un spirit antreprenorial. Dacă ne uităm în realitatea din teren, probabil că vrem să fim antreprenenori. Vrem să fim antreprenori, să numărăm milioanele, dar fără să riscăm, fără să pierdem.

    Dacă s-ar putea ca ideea noastră, care este unică şi pe care nu vrem s-o împărtăşim cu nimeni, să nu ne-o fure, să fie transpusă în practică de alţii, fără transpiraţie şi doar din indicaţii, ar fi perfect. Ne-am da un premiu pentru antreprenoriat.

    Dacă vă uitaţi puţin în piaţă, în jurul vostru, noua generaţie vrea să fie antreprenoare, dar să şi lucreze în corporaţii sau la stat pentru a avea un salariu din care să trăiască. De fapt este o extensie a primilor oameni de afaceri care nu şi-au bazat începutul pe afacerile cu statul, pentru că acelea puteau fi făcute primele în anii ’90.

    Nu este nicio ruşine să faci afaceri cu statul, aşa cum este percepţia în România la ora actuală. Dacă ne uităm la marile corporaţii din lume, fie că sunt americane, fie că sunt europene, poate jumătate din businessul lor se bazează pe afaceri cu statele.

    În ultimii zece ani, s-a format în România o generaţie de corporatişti care au început să lucreze în multinaţionale la începutul anilor 2000 şi care acum, acumulând ceva experienţă, ar vrea să treacă de cealaltă parte a baricadei. Vreme de cel puţin 2-3 ani jonglează între corporaţie şi mica afacere pentru a vedea cum se descurcă. O parte dintre ei nu renunţă la jobul din multinaţională pentru businessul propriu, mai ales cei care sunt CEO, CFO, COO, director de vânzări, director de marketing sau director de IT.

    Realitatea actuală din economie este extrem de dură, iar salariul de câteva mii de euro care intră în cont lunar nu poate fi înlocuit atât de repede de facturile emise de propria companie. Există un decalaj de 180-270 de zile, timp în care şi ei au nevoie de bani. Când văd că nu vând nimic o lună, două, trei, mulţi se dezumflă şi îşi iau gândul de la a avea propria afacere.

    Toţi românii ar vrea să înceapă un business, dar să aibă contractele de vânzare gata semnate şi, dacă se poate, cu banii înainte. Cei mai mulţi se gândesc la importuri, să aducă marfă de afară şi să o vândă în România, mai puţin să facă producţie aici, pentru că acest lucru înseamnă echipamente, hale, credite, logistică, oameni – deci cheltuieli mari.

    Oricine spune că ar vrea să devină antreprenor nu îşi pune problema investiţiilor din bani proprii, ci din banii băncilor. Dacă aceştia nu sunt, băncile sunt de vină că nu susţin oamenii de afaceri, că nu susţin investiţiile etc.

    Nimeni nu vrea să piardă şi de aceea toţi se gândesc că afacerile trebuie făcute cu banii altora, pentru că aşa au auzit că fac Ţiriac şi ceilalţi oameni de afaceri care sunt milionari. Mai există categoria consultanţilor, care a câştigat teren, în special în timp de criză. Toată lumea are sfaturi, idei, Power-point-uri pentru cei care sunt în business. Dar nimeni nu vrea să treacă şi pe partea de execuţie, să pună în aplicare ceea ce predică. Asta nu înseamnă că firmele din România nu au nevoie de consultanţi, de o privire din afară a businessului, dar sunt prea mulţi consultanţi faţă de câte afaceri sunt pe piaţă.

    Există un deficit foarte mare de antreprenori în România, de aceea piaţa începe să se polarizeze. Sunt multe afaceri mici, făcute lucrând în corporaţii sau la stat, pe de o parte, iar la polul opus sunt afacerile mari şi multinaţionalele. Nu există mijlocul, ca în Italia, Spania sau Germania.

    Conform datelor BNR, foarte puţine companii din cele mici reuşesc să treacă în timp în categoria firmelor mijlocii sau mari, cu cifre de afaceri de peste un milion de euro.

    Băncile resimt din plin acest lucru, pentru că nu au cui să dea credite. Multinaţionalele şi companiile româneşti mari care au trecut prin criză nu prea mai vor să investească şi să se extindă, preferând să-şi consolideze poziţia. Din spate nu vine nimeni, iar economia românească se confruntă cu acest lucru.

    A ne descurca, a avea creativitate, a găsi soluţii „on the spot“ nu înseamnă a fi şi antreprenor, a lăsa totul pentru un business care nu ştii cum va merge, de unde vei plăti banii pentru angajaţi sau pentru echipamente sau pentru plata impozitelor şi taxelor la stat.

    Toată lumea vrea să găsească o idee genială, care să se transforme în bani instantaneu. Toţi se uită la milionarii americani care ies pe bandă rulantă, fără să analizeze cum au ajuns ei acolo.

    Până să ajungă la iPod, iPhone, iPad, Steve Jobs s-a confruntat cu falimentul unor alte idei. Cel care este acum în spatele Uber, Travis Kalanick, chiar are la activ vreo două falimente. Donald Trump, cel care a câştigat alegerile prezidenţiale din Statele Unite, are în carnet câteva eşecuri şi câteva găuri lăsate băncilor şi creditorilor.

    Câţi dintre voi, care spuneţi că aţi vrea să fiţi antreprenori şi că simţiţi acest lucru, aţi fi dispuşi să pierdeţi şi să o luaţi de la capăt a doua zi, fără să aveţi nicio idee de unde vă veţi plăti angajaţii sau furnizorii? Este un coşmar acest lucru.

    Când laşi tot ce ai fără să ştii ce va fi mâine, atunci ai un spirit antreprenorial, despre care numai tu ştii sigur că va învinge, când toţi ceilalţi din jur văd în tine numai un „loser“. Nu mulţi români sunt pregătiţi de acest lucru.

  • Ecuaţie inversată: dezvoltare în România şi suport în SUA

    Adobe Primetime Authentication, dezvoltat exclusiv în campusul din Bucureşti, este un produs pentru care românii au creat softul şi pentru care americanii sunt cei care oferă servicii de suport. Ce planuri de viitor are firma povesteşte Cris Radu, care a preluat recent poziţia de site leader Adobe în România.

    „O dată cu tendinţa globală din IT către cloud şi SAAS, Adobe a dezvoltat divizii specializate în servicii de acest tip: Digital Marketing şi Digital Media. Echipele de ingineri din campusul Adobe din Bucureşti s-au dovedit a fi foarte performante în această zonă, motiv pentru care au preluat dezvoltarea unor produse importante, precum Primetime, Audience Manager, Adobe Analytics sau Experience Manager, Business Catalyst“, explică această evoluţie Cris Radu, care a preluat anul acesta conducerea filialei locale.

    El îi succede lui Alexandru Costin, unul dintre fondatorii Interakt Online, achiziţionată în urmă cu zece ani de Adobe şi transformată într-un centru de cercetare şi dezvoltare. Cu două luni înainte ca Adobe să împlinească 10 ani de existenţă pe plan local, Alexandru Costin a plecat la sediul central din SUA al gigantului software. Din 2006 până în prezent echipa din ţară s-a mărit, filiala locală ajungând să fie cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare din zona EMEA al companiei.

    Mai mult, compania a anunţat că se va extinde şi mai mult, anul acesta căutând să angajeze aproximativ 50 de oameni, ajungând astfel la 500 de angajaţi; circa 85% dintre aceştia ocupă poziţii tehnice de dezvoltare şi cercetare. Compania caută specialişti în zona de cloud şi big data, în special pentru produsele Marketing Cloud şi Creative Cloud. „Poziţiile de seniori sunt mai greu de ocupat faţă de cele de juniori. Cu cât vrei mai multă experienţă, cu atât e mai greu de găsit persoana potrivită. Pentru produsele la care lucăm, e foarte important să găsim oameni care să poată gestiona din punct de vedere tehnic proiecte de dimensiuni mari.

    În medie, vedem 30 candidaţi înainte de a ocupa o poziţie deschisă la noi, ceea ce poate dura 2-3 luni sau mai mult“, decrie Radu procesul de recrutare într-o piaţă unde cererea este în continuă creştere. În domeniul IT, lipsa de programatori a devenit celebră iar companiile, în lupta lor pentru atragerea talentelor pun la bătaie pachete salariale atractive, traininguri, asigurare medicală şi alte beneficii. Adobe nu face notă discordantă în acest peisaj; pe lângă cele menţionate oferă şi pachete de acţiuni, iar un programator junior, în primii trei ani de activitate, poate avea un salariu de începeput care pleacă de la 1.000 euro net. Pentru un programator senior, cu peste 5-7 ani experienţă, suma trece „de dublul celei pentru un junior“.

    Răzvan Rada, general manager în cadrul HeadHunting IT, spunea anterior că „au fost încurajate investiţiile în IT prin facilităţi fiscale (de exemplu, scutirea impozitului pe venit în cazul programatorilor şi ajutoarele de stat date marilor firme IT – n.red.), au venit mari jucători pe piaţă, dar niciuna dintre aceste măsuri nu s-a corelat cu numărul de absolvenţi disponibili în piaţă“. Recent, şi Alexandru Lăpuşan, cofondator şi CEO al Zitec, spunea pe marginea aceluiaşi subiect: „Oamenii din IT de acum sunt răsfăţaţi, sunt plătiţi cu de cinci ori salariul mediu. O duc foarte bine, mai ales cei care trăiesc în oraşe ca Bucureşti sau Cluj. Au casă, maşină, familie, îşi permit şcoli private, când sunt seniori primesc sume bune; întrebarea este dacă rămân competitivi“.

    În cazul industriei de IT, unde criza de specialişti este adâncă iar salariile ajung la mii de euro pentru angajaţi cu doar câţiva ani de experienţă, companiile cer deja de câţiva ani creşterea cifrelor de şcolarizare, pentru a avea un bazin de recrutare mai mare. La rândul lor, reprezentanţii universităţilor care pregătesc IT-şti susţin că, în condiţiile actuale, o creştere a capacităţii de şcolarizare ar putea conduce la o scădere a calităţii pregătirii studenţilor, un risc pe care nu sunt dispuşi să şi-l asume. „În prezent există o criză majoră de ingineri pe piaţa forţei de muncă. Foarte important este că pentru angajatori a început să conteze şi facultatea absolvită de candidaţi. Piaţa s-a readaptat şi universităţile puternice, mari, au avut de câştigat; tinerii care au venit la ele au venit cu dorinţa de a se pregăti în domenii care au căutare, cum este cel al ingineriei“, spune Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Anual, facultăţile de informatică livrează câte circa 7.000 de absolvenţi pe piaţa muncii, însă nevoia actuală este cel puţin de două ori mai mare. Dacă cifrele de şcolarizare pentru locurile de la aceste facultăţi s-ar dubla, în trei ani piaţa s-ar putea stabiliza.

    „Se simte acest dezechilibru între cerere şi ofertă. Există o concurenţă foarte puternică între marile companii, care se luptă să atragă cei mai buni candidaţi. Însă există joburi şi joburi în IT. Nu e acelaşi lucru să faci suport pentru un proiect dezvoltat de alţii sau să fii tu cel care dezvoltă soluţii folosite la nivel global“, precizează şeful Adobe România. Tot el completează că angajaţii care lucrează în cadrul firmei, spre deosebire de o mare parte din industria IT de pe plan local, nu fac outsourcing, ci dezvoltă soluţii pentru jucători la nivel global.

    Un exemplu pentru care românii au creat softul şi pentru care americanii sunt cei care oferă servicii de suport este Adobe Primetime Authentication, dezvoltat exclusiv în campusul din Bucureşti, care permite creatorilor de conţinut să-şi transmită şi să monetizeze conţinutul pe dispozitive diverse. Potrivit lui Cris Radu, în Statele Unite, soluţia de autentificare Primetime Authentication (Pass) are o cotă de piaţă de 98% şi este integrată de canale TV majore precum CNN, NBC sau ESPN. Prin acest program, utilizatorii pot avea acces indiferent de device la canalul TV. Un eveniment important transmis de NBC prin Primetime Authentication a fost olimpiada de la Rio; potrivit şefului Adobe, pe perioada acestui eveniment au fost peste 300 milioane de streamuri video (transmiteri live) către 23 de milioane de utilizatori online, ceea ce reprezintă o creştere de trafic de 350% faţă de olimpiada de la Londra.

    Compania a înregistrat venituri de 75,9 milioane de lei în 2014, apoi a sărit peste 100 de milioane în 2015, ajungând la 116,3 milioane de lei, iar Cris Radu spune că „pentru 2016 anticipăm o depăşire a veniturilor din 2015“.

    Pragul de zece ani este unul important în existenţa filialei din România. Întrebat cum vede compania peste alţi zece ani, noul şef al Adobe România spune că „este greu să fac o predicţie pe 10 ani în industria IT. Este posibil ca rolul de inginer software să fie redefinit complet în acest interval. Adobe are o vechime de peste 30 de ani în industrie şi în acest timp s-a reinventat major de patru ori, de la printing la digital publishing la web şi acum la cloud. Posibil să o facă din nou în 10 ani de acum încolo“.

  • China depăşeşte faza de copiere a produselor şi se axează pe inovaţia ştiinţifică

    China se concentrează pe inovaţia ştiinţifică, trecând de la faza de copiere a unor produse şi componente la etapa de căutare a noilor cunoştinţe, cheltuielile ţării pentru dezvoltare şi cercetare reprezentând 2% din PIB, potrivit Quartz.

    Guvernul chinez dezvoltă sisteme de inovare în ţară, investind în aproape 100 de parcuri tehnologice şi ştiinţifice, universităţi şi instituţii de cercetare guvernamentală, care le oferă sprijin noilor întreprinderi. În 2013, guvernul chinez şi mediul de afaceri au investit aproximativ 190 de milioane de dolari în cercetare-dezvoltare, cifră care reprezintă aproape 40% din investiţiile anuale de cercetare-dezvoltare din SUA.

    Autorii articolului din publicaţia Quartz au identificat trei etape ale dezvoltării Chinei. Prima implică trecerea de la copierea componentelor la realizarea unui produs adecvat unui scop. Urmează etapa care vizează atingerea standardelor mondiale şi trecerea de la căutarea de noi resurse la căutarea de noi cunoştinţe.

    Citiţi mai multe pe â

  • Cât va costa un plin la prima reţea de ”benzinării” electrice din România

    „Din prima jumătate a anului trecut am început să fim activi în partea de mobilitate electrică. Ne-am uitat la ce se întâmplă în Vest şi cre­dem că acesta va fi un domeniu care va lua am­ploare“, spune Alexandru Teodorescu, unul dintre acţionarii grupului Renovatio, firma care se află în spatele dezvoltării reţelei Renovatio e-charge.

    Renovatio este unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte de energie verde din România, activitatea companiei în acest sector suprapunându-se chiar cu perioada de boom a pieţei.

    Cât va costa un plin la prima reţea de ”benzinării” electrice din România 

  • Ţara cu cele mai multe sărbători legale. Angajaţii mai câştigă echivalentul unui concediu

    Soluţia pentru a avea angajaţi mulţumiţi este să le dai cât mai multe zile libere, arată un studiu publicat recent de compania de cercetare Mercer LLC. Aceştia au realizat o analiză pentru a afla care sunt statele care oferă cele mai multe zile libere, respectiv sărbători legale.

    Columbia are cele mai multe sărbători legale, astfel că angajaţii beneficiază, pe lângă zilele de concediu contractuale, de încă 18 zile nelucrătoare. La polul opus se află Mexic, cu doar 7 zile nelucrătoare pe an.

    În clasamentul realizat de cei de la Mercer urmează India, tot cu 18 zile, Liban, Thailanda şi Coreea de Sud, cu 16 zile fiecare. Din punct de vedere geografic, regiunea Asia-Pacific se află în fruntea clasamentului, iar America de Nord pe ultimul loc.

    În Europa, ţara cu cele mai multe sărbători legale este Finlanda, cu 15, urmată de Turcia, Malta, Rusia şi Spania (toate câte 14). România se află la mijlocul clasamentului, cu 12 sărbători legale.

  • Cele trei chimicale care transformă carnea într-o otravă cancerigenă

    Mâncarea procesată poate creşte riscul apariţiei cancerului intestinal. Agenţia pentru Cercetare a Cancerului, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, afirmă că 50 de grame de carne procesată pe zi pot creşte riscul apariţiei cancerului intestinal cu 18%.

    Există trei agenţi principali din carnea procesată care provoacă cancerul: fierul, care se află în mod natural în carne; nitrozaminele, care se formează atunci când carnea este procesată; MelQx şi PhIP, chimicale care se formează în timpul gătirii. 

    Fierul se găseşte în toate tipurile de carne, acesta este absorbit cu uşurinţă de organism, fiind o parte importantă din dieta oamenilor. O cantitate excesivă poate creşte riscul apariţiei cancerului, deoarece fierul acţionează ca un catalizator pentru formarea radicalilor liberi. 

    Nitrozaminele apar doar atunci când carnea conţine nitriţi sau săruri cu nitriţi. Mâncarea care conţine cele mai multe nitrozamine este cea afumată, cea proaspătă sau fructele de mare. Alimentele care conţin cantităţi moderate sunt grânele, lactatele, uleiurile, băuturile şi vinul, ceea ce înseamnă că oamenii sunt expuşi constant la aceste chimicale.

    Deşi MelQx şi PhlP se formează în timpul gătirii, concentraţia de chimicale este diferită în funcţie de metoda de gătire şi de cât de bine este gătită carnea.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cele trei chimicale care transformă carnea într-o otravă cancerigenă

    Mâncarea procesată poate creşte riscul apariţiei cancerului intestinal. Agenţia pentru Cercetare a Cancerului, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, afirmă că 50 de grame de carne procesată pe zi pot creşte riscul apariţiei cancerului intestinal cu 18%.

    Există trei agenţi principali din carnea procesată care provoacă cancerul: fierul, care se află în mod natural în carne; nitrozaminele, care se formează atunci când carnea este procesată; MelQx şi PhIP, chimicale care se formează în timpul gătirii. 

    Fierul se găseşte în toate tipurile de carne, acesta este absorbit cu uşurinţă de organism, fiind o parte importantă din dieta oamenilor. O cantitate excesivă poate creşte riscul apariţiei cancerului, deoarece fierul acţionează ca un catalizator pentru formarea radicalilor liberi. 

    Nitrozaminele apar doar atunci când carnea conţine nitriţi sau săruri cu nitriţi. Mâncarea care conţine cele mai multe nitrozamine este cea afumată, cea proaspătă sau fructele de mare. Alimentele care conţin cantităţi moderate sunt grânele, lactatele, uleiurile, băuturile şi vinul, ceea ce înseamnă că oamenii sunt expuşi constant la aceste chimicale.

    Deşi MelQx şi PhlP se formează în timpul gătirii, concentraţia de chimicale este diferită în funcţie de metoda de gătire şi de cât de bine este gătită carnea.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Reţetă pentru inteligenţa artificială: bani din Irlanda, know-how din România

    Compania de tehnologie Everseen a fost fondată în 2008 de antreprenorul irlandez Alan O’Herlihy. Misiunea sa este una destul de complicată: el lucrează cu cinci retaileri internaţionali din top 10 pentru a suprima pierderile de 40 de miliarde de dolari înregistrate de comercianţi la punctele de vânzare.

    Everseen este specializată în Deep Learning şi Machine Vision, adică sisteme de operare bazate pe conceptul de încercare şi eroare (trial & error); cu alte cuvinte, sistemul este atenţionat de către utilizator atunci când face o greşeală şi reţine acest lucru, oferind astfel răspunsul corect la următoarea interogare. Am putea spune că e un sistem care „cât trăieşte, învaţă“.

    Mai exact, Everseen utilizează analiza video şi inteligenţa artificială (IA) pentru a reduce cu până la 90% omisiunile care intervin la scanare în punctul de vânzare. Cuantumul acestor pierderi este 40 de miliarde de dolari anual, conform Centrului de Cercetare în Retail.

    „Retailerii se confruntă cu pierderi la punctul de vânzare de zeci de miliarde de dolari anual. Acestea, cauzate de produsele nescanate, nu au impact doar asupra profitului, ci creează şi probleme în lanţul de aprovizionare, ducând la epuizarea stocului.

    Omisiunile care intervin în procesul de scanare pot fi intenţionate sau nu şi pot fi generate de către clienţi, angajaţi prin erori operaţionale sau prin nerespectarea fluxului operaţional“, explică Joshua Bamfield de la Centrul de Cercetare în Retail. „În acest moment, retailerii suferă pierderi uriaşe prin intermediul POS-urilor şi cel mai probabil  nu îşi dau seama ce se întâmplă, cum le pot combate şi cât de gravă este această problemă.“

    Astfel, compania recurge la inteligenţa artificială şi alte tehnologii de ultimă generaţie pentru a detecta toate tipurile de activităţi ilicite de la punctul de vânzare. TV-ul cu circuit închis şi fluxurile de date de la punctul de vânzare electronic sunt încărcate în unitatea de colectare a datelor, care are tehnologie dedicată încorporată. Punctul de vânzare electronic este conectat în permanenţă la sistemul de supraveghere amplasat strategic pentru a monitoriza activitatea întregului punct de vânzare şi a detecta potenţialele nereguli operaţionale.

    Soluţia Everseen are o singură unitate de colectare a datelor conectată la sistemul de supraveghere, punctul de vânzare şi la internet, permiţând astfel companiei să identifice cu precizie când, unde şi de ce a avut loc o anume activitate. O înregistrare video a incidentului poate fi transmisă angajaţilor companiei în timp real. „Majoritatea retailerilor pur şi simplu nu ştiu de unde provin aceste pierderi. Din această cauză, acţionează orbeşte – încearcă să prevină pierderile în necunoştinţă de cauză“, remarcă Alan O’Herlihy. Înţelegând ce anume generează aceste pierderi şi cum le pot preveni, retailerii îşi vor putea mări profitul cu 5-15%.

    Cum a ajuns însă un antreprenor din Irlanda să deschidă un centru de cercetare în România? „L-am întâlnit pe Bogdan, actualul nostru chief technical officer, la Dublin City University unde îşi finaliza doctoratul. L-am angajat şi am fost realmente impresionat de el. Bogdan a devenit propriul nostru «McGyver»“, povesteşte Alan O’Herlihy. „Întotdeauna vorbea foarte frumos despre profesorii săi de la Universitatea Politehnică, unde şi-a realizat studiile de licenţă şi masterat în Inginerie Electronică. Acest lucru ne-a determinat să alegem Timişoara pentru înfiinţarea noului nostru centru de Cercetare şi Dezvoltare.“

    El nu se vrea să dezvăluie suma investită până acum în centrul din vestul României, dar spune că în baza oportunităţilor de dezvoltare pe care le-a observat în ultimul an, intenţionează să dubleze numărul de angajaţi de la 30 la 60 în următoarele 12 luni. La nivel global, compania are în prezent 180 de angajaţi.

    Experienţa companiei Everseen, cu sedii atât în Irlanda (Blackpool) cât şi în România, reprezintă un mix de tehnologie şi retail. Compania beneficiază de expertiză în inteligenţa artificială şi tehnologii Machine Vision, datorită oamenilor de ştiinţă, majoritatea români, care fac parte din echipa de management. Printre aceştia se numără Dr. Bogdan Ciubotaru, ocupând funcţia de chief technology officer, care recunoaşte că „la început pare imposibil de realizat, cel puţin din punct de vedere al implementării în zona comercială“. Cu toate acestea, spune el, tehnologia Everseen este foarte eficientă în hipermarketuri şi supermarketuri mari, iar în România acest segment de retail este în plină expansiune.“

    Investiţiile din zona de IA sunt destul de rare în România, iar Bogdan Ciubotaru crede că o accelerare a procesului de atragere a investiţiilor ar fi benefică pentru majoritatea companiilor locale: „Sunt absolut convins că inteligenţa artificială este pe punctul de a deveni un instrument-cheie pentru foarte multe tipuri de business. Cu siguranţă zona de R&D din România este un teritoriu neexplorat, în cea mai mare parte, dar România are un potenţial creativ extraordinar. Mai multe investiţii în R&D ar oferi rapid companiilor locale mai multe oportunităţi de câştig şi cu siguranţă unele noi“.

    Everseen a primit fonduri pentru investiţii de la organizaţia guvernamentală Enterprise Ireland, şi, cel mai recent, de la investitorul de capital cu afaceri de miliarde de dolari MARCOL Group.

    „Finanţarea pe care am obţinut-o de curând de la MARCOL Group ne permite să ne extindem şi să ne dezvoltăm echipa. Românii sunt binecunoscuţi în comunitatea internaţională IT pentru abilităţile lor, cunoştinţele în materie de tehnologie de ultimă generaţie şi pentru creativitate, acesta fiind unul din principalele motive pentru care ne-am stabilit unul din sedii la Timişoara în urmă cu şase ani. La ora actuală, căutăm mai mulţi specialişti în tehnologie şi suntem pregătiţi să le oferim un mediu propice dezvoltării profesionale şi personale“, mai spune Alan O’Herlihy.