“Sunt, în principal, blocaje ale alimentării de la depozitele centrale, care sunt aşezate, în general, în jurul Bucureştiului. Mai sunt blocate, de asemenea, şi o parte dintre importuri”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Delia Nica, vicepreşedintele AMRCR.
Ea a adăugat că cele mai mari probleme sunt la livrările de fructe, legume, carne şi produse din carne.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Transat, costa in macelarii intre 10 si 20 de lei kilogramul. Afacerea merge ca pe roate, uneori chiar din portbagajul masinilor. In comuna Calugareni din judetul Giurgiu porcii pleaca catre clienti la preturi cuprinse intre 10 si 12 lei pe kilogram.
Ca sa aveti sarbatori cu adevarat tihnite, nu uitati ca imediat dupa sacrificare este obligatoriu sa aduceti la testare o bucata de carne de 50 de grame. Analiza pentru Trichinella Spiralis dureaza 15 minute si costa 8 lei.
Mai mult pe stirileprotv.ro.
Semn al modernităţii, supermarketurile unde se poate găsi carne tăiată frumos şi ambalată, numai bună de preparat, au un dezavantaj pe care tot mai multă lume îl sesizează, şi anume acela că nu se poate găsi o gamă suficient de variată de carne, scrie the New York Times. De aceea, în ultima vreme s-au înmulţit în SUA micile măcelării, pentru clienţii care doresc ce nu pot găsi la supermarket.
O măcelărie are, în plus, şi avantajul că îi poate sfătui pe cei veniţi să cumpere ceva, oferind chiar şi sugestii de mâncăruri pe care clienţii le-ar putea găti în funcţie de bugetul disponibil, lucru apreciat de cei ce au rămas cu venituri subţiate de criză. Unii dintre măcelari sunt şcoliţi în Franţa, unde au învăţat să obţină bucăţi suculente de carne din părţi ale animalelor pe care nu le-ar fi folosit anterior. Pe de altă parte, cei care nu caută neapărat materia primă potrivită pentru friptură pot găsi la măcelar şi oase cu măduvă ori rinichi de porc, cu condiţia să comande din timp să li se aducă la magazin.
Există chiar şi restaurante care şi-au deschis măcelărie proprie, de unde clienţii cărora le-a plăcut un fel de mâncare în local pot cumpăra cele necesare preparării acasă. Unele măcelării nu se limitează doar la comercializarea produselor lor, ci ţin şi cursuri pentru bucătari şi clienţi, pe care îi învaţă cum să tranşeze carnea. Altele funcţionează online, alimentate de cate un angrosist de carne, care oferă însă şi consultanţă telefonică, pentru ca toţi care vor să cumpere să ştie foarte bine ce să aleagă atunci când pun produse în coşul virtual.
Comisarii au prelevat probe din carnea comercializată sub denumirea de carne de vită şi pentru care exista suspiciunea că ar fi fost carne de cal. Analizele de laborator au arătat ca 86% dintre probele prelevate au confirmat faptul că se comercializa carne de cal în loc de carne de vită, informează ANPC.
Cu această ocazie, comisarii au oprit de la comercializare, în vederea confiscării, circa 1.000 kg de carne de cal şi au aplicat amenzi în valoare de 25.000 de lei. Documentele de control vor fi înaintate organelor de urmărire penală pentru aplicarea prevederilor legale.
“Mă adresez consumatorilor, ca ori de câte ori au suspiciuni asupra securităţii şi a calităţii produselor oferite la comercializare, să sesizeze Comisariatele judeţene pentru protecţia consumatorilor şi cel al Municipiului Bucureşti”, a comentat Constantin Cerbulescu, preşedintele ANPC.
Controlul a fost făcut cu sprijinul reprezentanţilor Direcţiei de Investigare a Fraudelor Sector 2 Bucureşti.
Imaginea de pe panou reprezinta un pachet de tigari, cu un cap
de mort desenat in loc de marca si din care ies cativa carnaciori,
cu avertismentul aferent “Hotdogii va pot ruina sanatatea”. Panoul
a fost platit de asociatia nonprofit Comitetul Doctorilor pentru o
Medicina Responsabila (Physicians Committee for Responsible
Medicine – PCRM), care isi promoveaza astfel proiectul de lupta
contra cancerului, Cancer Project.
Susan Levin, directorul departamentului de educatie pentru
alimentatie sanatoasa in cadrul PCRM, sustine ca “un hotdog va
poate trimite la moarte prematura”, intrucat “carnea procesata de
genul mezelurilor folosite la prepararea unui hotdog poate creste
riscul de diabet, boli de inima si diverse tipuri de cancer”, in
special cancer colorectal si de prostata. “La fel ca tigarile,
hotdogii ar trebui sa fie vanduti cu etichete de avertisment care
sa-i ajute pe fanii curselor auto si pe ceilalti consumatori sa
inteleaga riscurile de sanatate la care se expun”, afirma Levin pe
site-ul PCRM.
Neil Barnard, seful Cancer Project, i-a si dat in judecata pe
marii producatori de mezeluri, intre care Oscar Mayer si Hebrew
National, insistand ca produsele lor sa fie vandute numai cu
etichete de avertizare, la fel cum sunt vandute tigarile.
Anul trecut, cu ocazia curselor organizate pe circuitul de la
Indianapolis s-au vandut la standurile din apropierea pistei peste
1,1 milioane de hotdogi. Conform Institutului American pentru
Cercetari in domeniul Cancerului, o simpla portie de 50 de grame de
carne procesata (adica atat cat se gaseste intr-un hotdog),
consumata zilnic, creste in medie cu 21% riscul de cancer
colorectal. Anual, din cauza cancerului colorectal mor circa 53.000
de americani, dintr-un total de circa 143.000 diagnosticati cu
aceasta afectiune.
Producatorii de mezeluri au reactionat imediat la ideea panoului
publicitar. “Este o acuzatie absurda”, a declarat pentru CBS News
Janet Riley, presedinta Consiliului National al Producatorilor de
Hotdog si Mezeluri. “A incerca sa faci legatura intre un produs
alimentar cu valoare nutritiva clara si un produs precum tigarile,
care nu are nicio astfel de calitate, este provocator si
alarmist.”
De aici poti cumpara, alaturi de vinuri exclusiviste si
branzeturi frantuzesti, specialitati de carne precum vita Aubrac,
ce provine de la vite crescute pe muntele Aubrac situat la o
altitudine de peste 1000 m, hranite cu cereale si iarba, vita
Limousine, cea mai savuroasa carne frantuzeasca dar si pui De
Bresse si de Patis, considerati cei mai buni pui din lume, crescuti
cu cereale si ceaiuri pentru digestie.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Fragedo a trecut printr-un proces de rebranding realizat de Brandient, care a creat conceptul de “Well Made in Romania”, ca o reafirmare a calitatii premium a produselor Transavia, dar si a angajamentului facut de producator in fata tuturor consumatorilor si partenerilor.
“Suntem in primul esalon al companiilor cu un sistem performant integrat de crestere, procesare si comercializare a carnii de pui din Europa”, declara Ioan Popa, director general Transavia. Compania a inregistrat anul trecut o cifra de afacedri de peste 100 de milioane de euro, in crestere fata de 2009 (95,7 milioane de euro).
Piata romaneasca a carnii de pui si a preparatelor este dominata de firme cu capital autohton, intre care se numara si Unicarm, Aldis Calarasi, Agricola Bacau, Marex Braila si Cris-Tim.
Fragedo a trecut printr-un proces de rebranding realizat de Brandient, care a creat conceptul de “Well Made in Romania”, ca o reafirmare a calitatii premium a produselor Transavia, dar si a angajamentului facut de producator in fata tuturor consumatorilor si partenerilor.
“Suntem in primul esalon al companiilor cu un sistem performant integrat de crestere, procesare si comercializare a carnii de pui din Europa”, declara Ioan Popa, director general Transavia. Compania a inregistrat anul trecut o cifra de afacedri de peste 100 de milioane de euro, in crestere fata de 2009 (95,7 milioane de euro).
Piata romaneasca a carnii de pui si a preparatelor este dominata de firme cu capital autohton, intre care se numara si Unicarm, Aldis Calarasi, Agricola Bacau, Marex Braila si Cris-Tim.
OUALE
Ouale proaspete au coaja cu aspect rugos, porii fiind vizibili, iar
cele vechi au coaja lucioasa, uneori cu pete, porii nefiind
vizibili.
Ouale proaspete prezinta albusul de culoare alba spre roz-deschis,
iar galbenusul de culoare galben deschis pana la rosiatic, sferic,
asezat central, separat de albus. La ouale vechi dispare separarea
dintre albus si galbenus, galbenusul devine mobil cu forma
neregulata, uneori fixandu-se de partea interna a cojii; pot fi
observate pe fata interna a cojii, pete de culoare inchisa, produse
de diferite mucegaiuri sau bacterii.
Ouale trebuie sa fie marcate cu un numar distinctiv, cod identic cu
cel al exploatatiei (pe ou sau pe unitatea de ambalaj). Marcajul
trebuie sa fie lizibil si sa aiba o inaltime de cel putin 2
mm.
CARNEA DE MIEL
Diferenta intre carnea de miel si carnea de caine: comparativ cu
oaia, carcasa de caine are configuratia corpului si a regiunilor
musculare mai lungi; carcasa de oaie este mai scurta si mai
grosolana, iar la capra carcasa este mai supla, mai alungita, iar
coastele mai lungi. La carcasa de oaie, grasimea (seul) se depune
si subcutanat, avand un miros caracteristic care se accentueaza la
fierbere.
La oaie, numarul de vertebre sacrale este de 5, iar la caine este
de 3, osul sacrum la oaie este lung, iar la caine foarte scurt,
aproape patrat, fata interioara concava. Din punct de vedere
organoleptic, carnea de caine are culoare rosie-inchis si un miros
caracteristic, neplacut; fibra musculara este fina si cu
consistenta moale, grasimea este alb cenusie, uleioasa si nu se
intareste dupa racire.
VINUL VARSAT
Vanzarea vinului de masa in vrac trebuie sa se faca in spatii
comerciale care sa indeplineasca conditiile de igiena
corespunzatoare, sa aiba sistem de ventilatie, sistem de alimentare
si de canalizare.
Vasele din care se comercializeaza cu amanuntul vinul de masa in
vrac vor fi etichetate vizibil si lizibil pentru cumparator, iar in
sistemul de etichetare vor fi cuprinse minimum urmatoarele
indicatii: categoria de calitate – vin de masa; tipul de vin dat de
continutul in zahar: sec, demisec, demidulce, dulce; culoarea
vinului: alb, rosu sau rose; anul de productie; furnizorul; numarul
autorizatiei acordate pentru spatiul de comercializare.
PRODUSELE TRADITIONALE
Produsul traditional trebuie sa fie obtinut din materii prime
traditionale, sa prezinte o compozitie traditionala sau un mod de
productie care reflecta un procedeu tehnologic de productie
traditional si sa prezinte atestatul de produs traditional eliberat
de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Eticheta produsului traditional trebuie sa contina urmatoarele
mentiuni: numele si adresa producatorului; denumirea produsului
(conform cu atestatul obtinut); produs “traditional”; metoda de
productie traditionala; greutatea neta; ingredientele, in ordinea
descrescatoare a cantitatii din reteta; conditii de pastrare; data
fabricatiei si termenul de valabilitate; alergenii continuti.
PESTELE
La pestele proaspat, ochii sunt proeminenti sau la nivelul
orbitelor, cu corneea transparenta sau usor mata, iar la cel
alterat sunt infundati in orbite, cu corneea complet mata. La
pestele proaspat branhiile sunt rosii, cu nuante caracteristice
speciei, fara miros, cu operculi (placile osoase care acopera
deschiderea branhiilor) elastici si bine lipiti de branhii, la cel
alterat branhiile sunt de culoare murdara, acoperite cu mucus
abundant, cu miros de putrefactie, operculii indepartati de
branhii.
Pielea si solzii la pestele proaspat sunt de culoare naturala
lucioasa sau putin mata, solzii sunt bine prinsi in piele. La
pestele alterat, suprafata pielii este acoperita cu mucus urat
mirositor, solzii intunecati ce se desprind cu usurinta.
Musculatura la pestele proaspat este tare, elastica, nu se formeaza
amprenta la apasare, bine legata de oase, de culoare cenusie, alba
sau usor roz, in functie de specie. La pestele alterat musculatura
este moale, amprentele formate nu mai revin la normal, se desprinde
usor, culoare cenusie murdara. Viscerele la pestele proaspat sunt
bine individualizate cu miros specific, fara lichid in cavitate, la
pestele alterat viscerele hidrolizate, cu miros de alterat, lichid
tulbure in cavitate, urat mirositor.
Prefectura citeaza si recomandarile Directiei de Sanatate Publica a
Municipiului Bucuresti pentru cetateni:
– sa consume numai carne care a fost cumparata din reteaua de
magazine publice;
– sa nu consume carne din taieri clandestine, ambulante;
– sa nu consume carne insuficient tratata termic;
– sa nu foloseasca oua de rata/gasca la prepararea cremelor, a
prajiturilor, a maionezei;
– sa nu uite sa se spele bine pe maini cu sapun inainte de a
prepara alimentele;
– sa pastreze la frigider alimentele usor alterabile: carnea,
pestele, ouale, maioneza, cremele;
– sa nu pastreze alimentele preparate langa cele nepreparate (carne
cruda langa cea preparata, mezeluri, preparate traditionale din
carne de miel);
– sa nu cumpere bauturi alcoolice traditionale (vin, tuica) de la
comerciantii ambulanti.
In fiecare zi, un roman mananca 170 de grame de carne. Un calcul
simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul National de
Statistica si Asociatia Romana a Carnii, indica un consum de 60 de
kilograme anual pe cap de locuitor, fata de media Uniunii Europene
de 90 de kilograme. Datele INS privind consumul de carne si
preparate din carne arata ca doar un sfert din carnea consumata
provine din productia proprie si numai doua treimi provin din
comert.
Cel mai mare autoconsum se inregistreaza la oua, unde populatia
cumpara mai putin de jumatate din cantitatea totala. Pe locul
secund ca pondere a autoconsumului se situeaza legumele, respectiv
35% din cantitatea medie consumata. Din 9,3 kilograme de legume
consumate lunar de o persoana, aproape 3,3 kilograme sunt produse
in gospodarii pentru consum propriu. Cetatenii beau in medie 6,1
litri de lapte pe luna, dintre care doar putin peste patru litri
sunt cumparati, iar doi litri provin din gospodarie. Ponderi mai
reduse ale autoconsumului, sub 20%, se inregistreaza la paine si
produsele zaharoase, precum si la apa minerala si bauturile
nealcoolice.
Revenind la carne, dintre cele 60 de kilograme per capita
mancate anual, jumatate reprezinta produse pe baza de carne de
porc. 15-17 kilograme inseamna produse din pasare, iar restul
bovine si ovine. Totodata, carnea pe care o mancam e fabricata in
Romania in proportii de circa trei sferturi, potrivit asociatiilor
din domeniu. Mihai Visan, directorul executiv al Asociatiei Romane
a Carnii, explica pentru BUSINESS Magazin ca, de regula, consumul
de carne de porc este specific batranului continent, in timp ce in
Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasarea si vita sunt
preponderent mancate de cetateni: “E o chestiune de traditie, in
primul rand, iar faptul ca mai bine de jumatate din carnea
consumata de europeni provine din sortimentul porc tine de
obisnuinta”.
Sorin Minea, presedintele Patronatului Romalimenta, confirma
preferinta pentru traditionalul Ghita si sustine ipoteza modelului
cultural european: “Cu exceptia tarilor musulmane, unde predomina
consumul de oaie, Europa mananca preponderent porc”. Minea vede
carnea de pasare ca un tip mai nou introdus si mai ieftin, insa in
favoarea porcului punctele albe vin de la gustul mai bun, dar si de
la calitatea nutritiva superioara. O carne mai tanara care creste
foarte repede, spune Minea, nu e la fel de buna calitativ cu cea a
unui animal matur: “Colagen si colesterol exista in toate tipurile
de carne, iar faptul ca porcul e considerat mai nesanatos e cat se
poate de fals. E o chestiune de imagine”. Majoritatea
procesatorilor de carne de porc sunt nationali, insa cei din lapte
sau pasare nu. Asa se face ca laptele e promovat ca aliment extrem
de sanatos, puiul la fel, iar acum cativa ani chiar si margarina
era socotita benefica, explica Minea, subliniind ca directiile in
ce priveste mancarea sunt construite artificial, in functie de un
criteriu simplu: “cine plateste”.
Totusi, chestiunea tipului de animal cumparat trece in plan
secund, cat timp consumul de carne este relativ scazut, atat fata
de media UE, cat si comparativ cu marii consumatori de produse de
origine animala, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor
ajunge la 90-95 de kilograme, cu jumatate peste Romania. “Faptul ca
romanii au ajuns sa manance tot mai rar carne nu are de-a face cu o
gandire dietetica, ci dimpotriva, se leaga de saracie”, declara
directorul ARC. In ultima vreme, scumpirea carburantilor si rata
inflatiei si-au pus amprenta si asupra preturilor la produsele din
carne. Asa se face ca, doar in prima luna a anului 2011, clientii
au gasit la raft porc, pui, vita sau pasare mai scumpe in medie cu
15%. Fireste, preturile vor mai creste, iar majorarile corelate cu
puterea scazuta de cumparare a cetatenilor, cauzata de reducerile
de pensii si salarii, vor descuraja consumul in continuare, sustin
producatorii.