BusinessMagazin

Tag: calitate

  • Carastelec, investiţie de 5 milioane de euro într-o cramă de spumante premium româneşti

    Potrivit reprezentanţilor cramei, suma investită în proiectul lansat pe piaţa locală provine din fonduri europene, proprii şi credite bancare, în proporţie egală. Vinurile produse sunt comercializate doar în magazinele de specialitate şi HoReCa, restaurantele fiind cei mai mari generatori de vânzări. 

    „Volumul produs de Carastelec într-un an de recoltă, fără incidente naturale, este de 200.000 de sticle, preponderent vinuri petiante şi spumante, dar şi o gamă de vinuri liniştite, în ediţii limitate de maxim 3.500 de sticle pe sortiment. Focusul nostru, pe termen lung, este reprezentat de spumantele de calitate superioară. Astfel, pentru gama Carassia, ne-am propus să creştem volumul de la 25.000 de sticle îmbuteliate în prima ediţie, până la 50.000 de sticle. Acelaşi obiectiv îl ţintim şi cu vinurile petiante, vrem să dublăm în următorii doi ani volumul de sticle îmbuteliate”, declară Negele Enikő, Brand & Marketing Manager Crama Carastelec.

     În prezent, Crama Carastelec funcţionează cu un total de 19 angajaţi, dintre care 9 persoane sunt prezente pe plantaţie, patru în cramă, iar restul în vânzări şi administraţie.

    Conform datelor companiei, investiţia în Carastelec a fost gândită şi implementată special pentru producţia spumantelor obţinute prin metodă tradiţională, Carassia, gamă lansată pe piaţa din România în mai 2017 cu obiectivul de a deveni ambasadorul regiunii.

    „Carastelec este o cramă de spumante, a fost înfiinţată pentru gama de spumante Carassia. Atât alegerea locaţiei, a soiurilor tradiţionale folosite şi în zona Champagne, cât şi echiparea cramei au fost gândite pentru a produce spumant din recoltă proprie, întregul proces având loc în aceeaşi locaţie, de la presarea mustului, până la prima şi a doua fermentare, degorjare, remuaj, şi până la etichetare. Astfel, considerăm că investiţia totală de 5 milioane de euro a fost o investiţie pentru această gamă”,  explică Negele Enikő.

    Crama Carastelec a lansat gama Carassia cu obiectivul de a le oferi consumatorilor români o alternativă locală în oferta spumantelor internaţionale. Produsă exclusiv prin metoda tradiţională, cu o maturare îndelungată în sticlă, de minim 20 de luni, noua gamă conţine trei produse distincte: Carassia Blanc de Blancs Brut, Rosé Brut şi Classic Extra Brut.  

    Potrivit datelor OIV, consumul de vin spumant creşte pe plan internaţional, înregistrând în ultimii 10 ani o majorare de 30%, în timp ce producţia acestor vinuri a raportat un plus de 40% pe plan mondial. Prin comparaţie, producţia de vinuri liniştite a crescut cu doar 7% în acelaşi interval de timp. Astfel, susţin reprezentanţii companiei, există un trend vizibil ascendent consumului de  spumante.

    „Tendinţa este promiţătoare. Consumul vinurilor de calitate începe să crească, iar pentru că suntem o ţară receptivă la trenduri internaţionale, şi consumul spumantelor de calitate se va majora. Deşi românii sunt, în mod tradiţional, consumatori sezonieri de spumante – şi de vinuri îmbuteliate, în general – 70% din consum concentrându-se pe perioada Sărbătorilor, sau în jurul evenimentelor importante, am început să întâlnim din ce în ce mai des amatori de spumante la evenimente casual sau wine baruri”, conchide  Negele Enikő, Brand & Marketing Manager Crama Carastelec.

    Planul pe termen lung privind producţia Carassia vizează, după penetrarea pieţei din România şi Ungaria, exportul în alte ţări europene. 

  • Toyota a lansat noul Yaris

    Lansarea noului model Yaris are ca obiectiv creşterea atractivităţii acestui model în piaţă, precum şi consolidarea poziţiei mărcii Toyota în unul dintre cele mai importante segmente ale pieţei auto. În cadrul programului de dezvoltare a noului model au fost introduse peste 900 de noi componente, în urma unei investiţii de 90 de milioane euro. 

    Unicul hibrid integral şi una dintre cele mai sigure maşini din segmentul său, echipat cu pachetul de siguranţă activă Toyota Safety Sense din standard, noul Yaris este o maşină care trebuie descoperită dincolo de aparenţe.

    Designul, calitatea, performanţele şi caracteristicile de siguranţă sunt aspecte importante în procesul de selecţie în vederea achiziţiei, constituind puncte principale de interes pentru noul model. Noul aspect al maşinii, cu modificări semnificative în părţile anterioară şi posterioară, a fost proiectat la studioul de design ED2 al companiei Toyota din sudul Franţei, iar modificările de design exterior oferă un plus de dinamism, în timp ce interiorul este mai modern şi mai rafinat.

    Noul Yaris este creat să răspundă solicitărilor şi preferinţelor unei baze extinse de clienţi, din ce în ce mai selectivi. Structura de echipare a fost păstrată, însă noile variante de echipare sunt mai bogate şi reprezintă un progres din punct de vedere estetic şi al calităţii materialelor. Noile echipări Bi-Tone includ, pe lângă aspectul distinctiv al exteriorului, şi un plus de culoare la interior.

    Modificările din habitaclu modernizează interiorul, în special prin utilizarea noilor culori, finisaje şi îmbunătăţiri aduse comenzilor şi instrumentelor de bord. Toate variantele de echipare, cu excepţia celei de bază, beneficiază acum de un ecran multi-informativ TFT color plasat în ansamblul ceasurilor de bord.

    Opţiunile de motorizare oferite clienţilor au fost suplimentate cu un nou motor de benzină de 1.5 litri, proiectat în vederea încadrării în noile norme de poluare Euro 6c, mai stringente, adresându-se consumului specific în condiţii reale. Noua unitate produce cu 10% mai multă putere şi cuplu decât generaţia anterioară de 1.33 litri şi reduce consumul cu până la 12%.

    Importanţa pe care marca Toyota o acordă siguranţei autovehiculelor sale se reflectă în faptul că noul model Yaris vine echipat standard cu pachetul de siguranţă activă Toyota Safety Sense, ce include: sistemul de siguranţă pre-impact cu funcţie de frânare autonomă de urgenţă, sistemul de comutare automată între faza lungă şi cea scurtă a farurilor, sistemul de avertizare la părăsirea benzii de rulare şi sistemul de asistenţă pentru marcaje rutiere*.

  • Kaufland România a înregistrat 9,6 miliarde lei cifră de afaceri în 2016

    Kaufland România are în prezent o reţea locală de 115 hipermarket-uri şi a încheiat anul 2016 cu un număr de 112 magazine. În cursul anului 2016, compania a investit peste 110 milioane euro în modernizarea şi extinderea reţelei, pentru a putea oferi românilor cea mai modernă experienţă de cumpărături.

    „Pentru noi, contează foarte mult rezultatul din spatele cifrelor, pentru că avem o misiune care pune în centru oamenii şi calitatea vieţii. De aceea, rezultatul este o veste bună că suntem o echipă puternică, împlinită, gata oricând să ajute şi că avem votul de încredere al clienţilor care ne arată că suntem alegerea numărul unu pentru ei”, declară Marco Hößl, Director General Kaufland România.

    Pe parcursul anului, Kaufland România a investit în proiecte pentru comunitatea locală peste 26 de milioane lei, cu 13% mai mult decât în 2015, oferind sprijin ce a venit în beneficiul a peste 700.000 de români – copii, adulţi sau vârstnici. În 2016, Kaufland a susţinut peste 200 de proiecte de CSR derulate împreună cu ONG-urile partenere, din domenii precum: cauze sociale, sănătate, educaţie, sport, protecţia mediului şi evenimente culturale.Printre programele dezvoltate de Kaufland anul trecut se numără: prima reţea publică de încărcare rapidă a maşinilor electrice (cu Renovatio), programul de certificare GLOBALG.A.P. a calităţii culturilor româneşti de legume-fructe, dar şi dezvoltarea de inovaţii pentru clienţi, precum lansarea primei aplicaţii mobile Scan & Pay din România.  

    Tot în 2016, Kaufland România a anunţat creşterea salariului minim al lucrătorilor comerciali la suma de 2000 lei brut cu tichete de masă – ceea ce reprezintă cu 60% mai mult decât salariul minim în România  – şi a acordat o zi în plus de concediu de odihnă tuturor angajaţilor.Salariul mediu brut al unui lucrător comercial în companie este în prezent 2.164 lei brut la care se adaugă şi tichetele de masă. În plus, pe măsură ce câştigă vechime, angajaţii obţin progresiv mai multe zile de concediu de odihnă suplimentare, putând ajunge până la 27 de zile.

    Kaufland a intrat pe piaţa din România din anul 2005, având o politică de achiziţii axată pe sortiment regional şi colaborări cu producători locali. În prezent, Kaufland România se numără printre puţinii retaileri cu peste 50% sortiment local şi derulează programe extinse de susţinere a producătorilor români, colaborări prin care contribuie la dezvoltarea sectorului agro şi susţinerea economiei locale.    

  • Cum a ajuns un rege să fie pilot pe avioanele de pasageri. Şi tu te-ai putea afla într-un avion pilotat de el

    Regele Olandei, Willem-Alexander, a dezvăluit public într-un interviu acordat ziarului De Telegraaf, că pilotează în secret aeronavele companiei KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În ultimii 21 de ani, regele Olandei a zburat în calitate de copilot de două ori pe lună cu KLM. Willem-Alexander a păstrat discreţia de fiecare dată când a fost la bordul aeronavelor. „Avantajul de a fi copilot constă în faptul că nu este nevoie să-mi spun numele. Întotdeauna când le urez pasagerilor un zbor plăcut alături de noi, menţionez doar numele căpitanului şi al echipajul. Deci nu trebuie să mă prezint.” a declarat regele. Întrucât prezenţa regelui nu va fi anunţată niciodată, pasagerii nu vor fi notificaţi când membrul familiei regale se va află la bord.

    Suveranul olandez a precizat că se antrenează în prezent pentru a pilota aeronavele Boeing 737 din flota KLM. Regele va continua să zboare de două ori pe lună în calitate de copilot, la fel cum obişnuia în timp ce pilota avioanele de dimensiuni mai mici, Fokker 70. Acesta alege de obicei zborurile scurte, ca să poată reveni rapid în Olanda în caz de urgenţă.

    Compania KLM a fost fondată în anul 1919, fiind astfel cea mai veche linie aeriană care şi-a păstrat numele original. În 2004, Air France şi KLM au format alianţă Air France KLM. Din această aliantă a rezultat cel mai puternic grup aviatic european, bazat pe două brand-uri şi hub-uri puternice-aeroportul Schiphol din Amsterdam şi aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Păstrand identitatea celor 2 companii, grupul se concentrează pe 3 aspecte esenţiale: transportul pasagerilor, mentenanţa aeronavelor şi transportul de marfă.   

    Air France şi KLM sunt companii membre ale alianţei globale SkyTeam, care numără 20 membri şi care oferă pasagerilor din intreagă lume acces la o reţea globală de peste 17.300 de zboruri către 1.062 de destinaţii din 177 de tări.

  • Cum a ajuns un rege să fie pilot pe avioanele de pasageri. Şi tu te-ai putea afla într-un avion pilotat de el

    Regele Olandei, Willem-Alexander, a dezvăluit public într-un interviu acordat ziarului De Telegraaf, că pilotează în secret aeronavele companiei KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În ultimii 21 de ani, regele Olandei a zburat în calitate de copilot de două ori pe lună cu KLM. Willem-Alexander a păstrat discreţia de fiecare dată când a fost la bordul aeronavelor. „Avantajul de a fi copilot constă în faptul că nu este nevoie să-mi spun numele. Întotdeauna când le urez pasagerilor un zbor plăcut alături de noi, menţionez doar numele căpitanului şi al echipajul. Deci nu trebuie să mă prezint.” a declarat regele. Întrucât prezenţa regelui nu va fi anunţată niciodată, pasagerii nu vor fi notificaţi când membrul familiei regale se va află la bord.

    Suveranul olandez a precizat că se antrenează în prezent pentru a pilota aeronavele Boeing 737 din flota KLM. Regele va continua să zboare de două ori pe lună în calitate de copilot, la fel cum obişnuia în timp ce pilota avioanele de dimensiuni mai mici, Fokker 70. Acesta alege de obicei zborurile scurte, ca să poată reveni rapid în Olanda în caz de urgenţă.

    Compania KLM a fost fondată în anul 1919, fiind astfel cea mai veche linie aeriană care şi-a păstrat numele original. În 2004, Air France şi KLM au format alianţă Air France KLM. Din această aliantă a rezultat cel mai puternic grup aviatic european, bazat pe două brand-uri şi hub-uri puternice-aeroportul Schiphol din Amsterdam şi aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Păstrand identitatea celor 2 companii, grupul se concentrează pe 3 aspecte esenţiale: transportul pasagerilor, mentenanţa aeronavelor şi transportul de marfă.   

    Air France şi KLM sunt companii membre ale alianţei globale SkyTeam, care numără 20 membri şi care oferă pasagerilor din intreagă lume acces la o reţea globală de peste 17.300 de zboruri către 1.062 de destinaţii din 177 de tări.

  • Cum a ajuns un rege să fie pilot pe avioanele de pasageri. Şi tu te-ai putea afla într-un avion pilotat de el

    Regele Olandei, Willem-Alexander, a dezvăluit public într-un interviu acordat ziarului De Telegraaf, că pilotează în secret aeronavele companiei KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În ultimii 21 de ani, regele Olandei a zburat în calitate de copilot de două ori pe lună cu KLM. Willem-Alexander a păstrat discreţia de fiecare dată când a fost la bordul aeronavelor. „Avantajul de a fi copilot constă în faptul că nu este nevoie să-mi spun numele. Întotdeauna când le urez pasagerilor un zbor plăcut alături de noi, menţionez doar numele căpitanului şi al echipajul. Deci nu trebuie să mă prezint.” a declarat regele. Întrucât prezenţa regelui nu va fi anunţată niciodată, pasagerii nu vor fi notificaţi când membrul familiei regale se va află la bord.

    Suveranul olandez a precizat că se antrenează în prezent pentru a pilota aeronavele Boeing 737 din flota KLM. Regele va continua să zboare de două ori pe lună în calitate de copilot, la fel cum obişnuia în timp ce pilota avioanele de dimensiuni mai mici, Fokker 70. Acesta alege de obicei zborurile scurte, ca să poată reveni rapid în Olanda în caz de urgenţă.

    Compania KLM a fost fondată în anul 1919, fiind astfel cea mai veche linie aeriană care şi-a păstrat numele original. În 2004, Air France şi KLM au format alianţă Air France KLM. Din această aliantă a rezultat cel mai puternic grup aviatic european, bazat pe două brand-uri şi hub-uri puternice-aeroportul Schiphol din Amsterdam şi aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Păstrand identitatea celor 2 companii, grupul se concentrează pe 3 aspecte esenţiale: transportul pasagerilor, mentenanţa aeronavelor şi transportul de marfă.   

    Air France şi KLM sunt companii membre ale alianţei globale SkyTeam, care numără 20 membri şi care oferă pasagerilor din intreagă lume acces la o reţea globală de peste 17.300 de zboruri către 1.062 de destinaţii din 177 de tări.

  • Abordare bespoke în implementarea de ERP

    Serra Software este un furnizor de servicii IT ce are ca obiecte de activitate principale implementarea soluţiilor de tip Enterprise Resource Planning (ERP) şi, mai nou, a soluţiilor de business intelligence.

    Călin Vlad a înfiinţat compania în ianuarie 2011 alături de alţi patru parteneri, devenind furnizor şi implementator al soluţiei ERP SoftOne. |n 2014, Serra Software a fuzionat cu Aliat, companie braşoveană cu profil similar, iar antreprenorul spune că astfel ”am preluat atât angajaţii, cât şi contractele, proiectele şi astfel ne-am deschis şi un punct de lucru la Braşov“.

    |n prezent, compania are 22 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a depăşit, cu puţin, pragul de 400.000 de euro. ”Pentru noi a fost un test, această perioadă de cinci ani de zile, să vedem dacă viziunea noastră ar funcţiona“, spune Vlad, care apoi a detaliat viziunea companiei ce se leagă de calitatea serviciilor, implementarea corectă şi utilizarea programelor ERP la potenţial maxim. ”Majoritatea beneficiarilor unui program ERP îl utilizează doar în proporţie de circa 30%, din păcate. Clienţii noştri folosesc peste 80% din funcţia sistemului ERP. Căutăm să integrăm toate departamentele, dar şi să eliminăm alte soluţii“, spune el.

    Serra Software nu dezvoltă aplicaţii proprii, ci se ocupă doar de implementarea şi customizarea programului SoftOne, iar clienţii ţintiţi sunt companiile cu cifră de afaceri anuale între 6 şi 500 milioane de euro, potrivit lui Vlad. |n prezent, compania are în jur de 50 de clienţi, cu un număr mediu de 26 de utilizatori per proiect. ”Costurile serviciilor noastre sunt cuprinse între 2.000 şi 80.000 de euro pe an. Majoritatea contractelor sunt între 4.000 şi 30.000 de euro, sume ce includ costurile de mentenanţă şi licenţiere. Clienţii provin din domeniul serviciilor, distribuţiei, producţiei.“ Majoritatea contractelor sunt pe termen lung, de minimum doi ani.

    Pentru anul în curs, Călin Vlad urmăreşte o creştere a portofoliului de clienţi cu 10-30%; ba chiar crede că ar putea avea o creştere şi mai mare, dar aceasta nu poate fi susţinută din cauza lipsei de resurse umane. ”Un consultant bun pentru implementarea unui sistem ERP îl formezi în trei ani. Căutăm zilnic. De un an şi jumătate avem două interviuri pe zi. Chiar dacă găseşti pe cineva care are calităţile tehnice necesare, acesta nu deţine abilităţile soft“, spune Vlad. Tot el adaugă că ”dacă nu ai răbdarea, tactul, diplomaţia necesară, atunci nu vei putea reuşi în acest business. Jobul ăsta de consultant nu-l poţi face decât dacă chiar îţi place, altfel este extrem de stresant“.

    Companiile mici de IT duc o luptă grea cu multinaţionalele pentru recrutarea celor mai buni oameni care să le ajute să crească, iar cu asta s-a confruntat şi Serra Software. ”Avem mari dificultăţi în a angaja oameni. De obicei, vizăm studenţi de la Cibernetică. |n şase ani am crescut doi. E greu să-i ţinem. 80% din costurile noastre sunt cu resursa umană“, mărturiseşte managerul companiei Serra Software. Totuşi Călin Vlad nu vrea doar tineri pentru echipa sa, ci caută oameni cu experienţă, deoarece acest job e greu de făcut ”la 25 de ani. Poţi să fii foarte isteţ, dar trebuie să te duci, de pildă, la un client cu o cifră de afaceri de zeci de milioane de euro şi să-i spui ce să facă“. Pentru 2017 caută să-şi mărească echipa de consultanţi cu şase sau şapte oameni, deşi ar putea angaja şi mai mulţi, deoarece piaţa cere. ”Astăzi volumul de muncă ar fi de 300% faţă de ceea ce putem să facem. Cererea e foarte mare. Plecând de la acest calcul, ar fi foarte OK să triplez numărul de consultanţi şi am avea ce să facem.“

    Managerul Serra Software este de părere că nimeni nu are răbdarea necesară să formeze consultanţi ”care să ţină foarte mult la calitatea serviciilor de implementare şi postimplementare“. Iar cei buni lucrează pentru multinaţionale cu sediu în România, apoi ”pleacă pe proiecte în afara ţării“.

    Compania fondată de Vlad a pornit într-o perioadă când oamenii de afaceri căutau modalităţi de a-şi reduce costurile, în plină criză. Cine îşi cumpăra ERP atunci? ”Firmele sănătoase şi-au luat ERP şi, culmea, toţi clienţii noştri au avut o creştere a cifrei de afaceri. Implementarea reuşită a unui ERP contribuie la aceasta, pentru că la momentul respectiv toţi aveau nevoie de cotă de piaţă şi atunci trebuia să ia din clienţii altora. Atunci când au avut un suport care să le permită să ia deciziile potrivite, au făcut-o“, este de părere Vlad.

    Cifra de afaceri a companiei în 2016 a depăşit 400.000 de euro, faţă de 380.000 de euro în 2015. Apogeul companiei, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, a fost în 2014, când s-a unit cu Aliat, iar veniturile cumulate au ajuns la 1,2 milioane de euro.

    Călin Vlad spune că dezvoltarea firmei s-a făcut pas cu pas, s-au concentrat doar pe clienţii pe care-i aveau şi nu au căutat să aducă alţii noi; ”până în 2016 nu am avut niciun om de marketing sau vânzări. Fundaţia afacerii am făcut-o în şase ani“. Pentru 2017 îşi propune o creştere agresivă şi vizează depăşirea milionului de euro, ţintă pe care ”nici nu o consider îndrăzneaţă. Sunt foarte mulţi clienţi care încă nu folosesc un sistem ERP. Mulţi ani nu trebuie să-ţi pui problema că piaţa este saturată şi trebuie să furi din clienţii altora“.

    Care este costul pe care-l presupune implementarea unui astfel de sistem, în cât timp îţi recuperezi investiţia şi ce beneficii are? ”Dacă le-ai spune clienţilor direct că au nevoie de 30.000 euro anual pentru ERP, s-ar speria. Trebuie să se obişnuiască cu ideea că un ERP este ca o maşină care le aduce beneficii, dar trebuie să-i bagi combustibilul necesar. |n general, îţi acoperi investiţia cam într-un an“, este de părere managerul companiei Serra Software. Cât despre beneficii, el spune că programul de ERP al SoftOne se poate customiza după placul clientului, astfel încât să răspundă cât se poate de concret nevoilor acestuia. ”Am avut implementări care au condus la dezvoltarea unor module care nu existau în ERP. De exemplu, am dezvoltat un modul pentru departamentul juridic dintr-o companie“, spune el.

    |n prezent, ERP-ul aduce venitul majoritar: 60% din încasări se datorează serviciilor de implementare şi postimplementare, iar restul se realizează din licenţe SoftOne; dar Călin Vlad se aşteaptă ca în viitorul imediat departamentul de business intelligence să aibă o dezvoltare accelerată: ”În următorii trei ani trebuie să ajungă la o pondere de 50% din veniturile noastre“.

  • 10 maşini diesel pentru 2017. Alege-o pe cea care ţi se potriveşte, raport preţ-calitate

    Economia de combustibil şi performanţele sunt principalele calităţi care au crescut notorietatea motoarele diesel.

    Printre avantaje menţionăm că puterea motorului diesel este egală cu varianta pe benzină, un cuplu mare obţinut la o turaţie scăzută, un grad scăzut de plouare şi un consum scăzut de combustibil. De asemenea scumpirea accentuată a petrolului a asigurat practic supremaţia mototorizărilor Diesel în Europa, unde restricţiile de noxe nu sunt la fel de drastice ca peste ocean.

    IATĂ AICI CELE MAI BUNE 10 OFERTE DIESEL RAPORT CALITATE-PREŢ

  • Hun Lee este noul preşedinte Samsung Electronics România

    Joseph Kim, preşedinte Samsung Electronics România în ultimii patru ani, îşi continuă cariera în cadrul companiei în calitate de preşedinte al Samsung Electronics Polonia.

    Hun Lee s-a alăturat echipei Samsung Electronics în anul 2002, în funcţia de Marketing Manager la sediul central din Coreea. După 10 ani de activitate în domeniul marketingului în cadrul companiei, Hun a devenit director al diviziei europene de Visual Display (2013-2014) şi, ulterior, preşedinte al Samsung Electronics Cehia (2015-2017).

    Hun Lee s-a născut în anul 1971. Acesta a studiat ştiinţele politice şi diplomaţia la Universitatea Yonsei din Coreea şi deţine o diplomă de MBA în marketing şi strategie, la Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii Duke din SUA; el este căsătorit şi are două fiice.

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.