Tag: branduri

Mihaela Hoffman face parte din echipa de senior management a companiei Coca-Cola HBC România şi este, din luna martie 2016, marketing manager, înainte de acest rol având funcţia de trade marketing manager. Coca-Cola HBC, care este pe plan local cel mai mare îmbuteliator de băuturi răcoritoare, a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde de lei, în creştere cu 16% faţă de anul precedent, marcând astfel cel mai bun an din istoria de 25 de ani a companiei în România. Profitul net aferent anului trecut a fost de 243 de milioane de lei. Rezultatul din 2015 întrece chiar şi pe cel din 2008, când Coca-Cola a depăşit pentru prima dată în România pragul de 2 miliarde de lei afaceri.

Mihaela Hoffman s-a alăturat echipei Coca-Cola HBC România în 2011, în rolul de consumer activation manager, iar în iunie 2013 a fost promovată ca marketing manager beverages, făcând apoi tranziţia către trade marketing manager în aprilie 2014. În toate poziţiile pe care le-a ocupat în cadrul îmbuteliatorului Coca-Cola în România, Mihaela Hoffman a avut un rol de coordonare în echipa de marketing pentru toate lansările importante, inclusiv cea a Cappy Pulpy pe piaţa autohtonă. „Sunt o persoană dinamică şi energică, orientată către rezultate. Cred că pasiunea este esenţială în tot ceea ce întreprindem“, spune Mihaela Hoffman.

Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, ea a lucrat timp de zece ani în compania L’Oréal România, companie în care a deţinut diferite poziţii de management în marketing. Şi-a început cariera încă din timpul facutlăţii, într-o slujbă part-time, ca marketing coordinator la Mega Image, iar din 1998 până în 2000 a fost asistenta directorului general al Skoda Trading. Până să se angajeze la L’Oréal România, a lucrat în cadrul Synergie 2000 (2000-2001) şi Garnier Maybelline (2001-2004).

Mihaela Hoffman face parte din echipa de senior management a companiei Coca-Cola HBC România şi este, din luna martie 2016, marketing manager, înainte de acest rol având funcţia de trade marketing manager. Coca-Cola HBC, care este pe plan local cel mai mare îmbuteliator de băuturi răcoritoare, a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde de lei, în creştere cu 16% faţă de anul precedent, marcând astfel cel mai bun an din istoria de 25 de ani a companiei în România. Profitul net aferent anului trecut a fost de 243 de milioane de lei. Rezultatul din 2015 întrece chiar şi pe cel din 2008, când Coca-Cola a depăşit pentru prima dată în România pragul de 2 miliarde de lei afaceri.

Mihaela Hoffman s-a alăturat echipei Coca-Cola HBC România în 2011, în rolul de consumer activation manager, iar în iunie 2013 a fost promovată ca marketing manager beverages, făcând apoi tranziţia către trade marketing manager în aprilie 2014. În toate poziţiile pe care le-a ocupat în cadrul îmbuteliatorului Coca-Cola în România, Mihaela Hoffman a avut un rol de coordonare în echipa de marketing pentru toate lansările importante, inclusiv cea a Cappy Pulpy pe piaţa autohtonă. „Sunt o persoană dinamică şi energică, orientată către rezultate. Cred că pasiunea este esenţială în tot ceea ce întreprindem“, spune Mihaela Hoffman.

Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, ea a lucrat timp de zece ani în compania L’Oréal România, companie în care a deţinut diferite poziţii de management în marketing. Şi-a început cariera încă din timpul facutlăţii, într-o slujbă part-time, ca marketing coordinator la Mega Image, iar din 1998 până în 2000 a fost asistenta directorului general al Skoda Trading. Până să se angajeze la L’Oréal România, a lucrat în cadrul Synergie 2000 (2000-2001) şi Garnier Maybelline (2001-2004).

Conduce departamentul de logistică al producătorului de mobilă Lemet, departament care reuneşte 125 de oameni. Reţeaua de magazine Lem’s, în care este vândută mobila produsă de Lemet, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 279 de milioane de lei, în creştere cu 9,4% faţă de 2014; evoluţia este peste ritmul înregistrat de piaţă, plasat la 7,4% anul trecut.

Licenţiat în Ştiinţă Militară, Costin Ionescu şi-a început cariera ca ofiţer în armata română şi a participat la misiuni de menţinere a păcii. A renunţat însă la cariera militară şi s-a angajat la Lemet, mai întâi în cadrul departamentului de producţie, apoi timp de 12 ani a condus departamentul tehnic şi de investiţii. În 2013 a preluat conducerea departamentului de logistică, care reuneşte 125 de oameni. În 1999, îşi aminteşte Costin Ionescu, pe vremea când era „proaspăt învăţăcel la Lemet“, lucra în departamentul de producţie şi a plecat să discute detaliile contractului de achiziţie de cherestea, la o firmă din Piteşti.

„Eram îmbrăcat elegant, aveam un buchet de flori în mână pentru doamna director cu care trebuia să negociez termenul de plată; am fost întrebat amănunte despre producţie, ce cantitate urmează să achiziţionăm, viziune pentru următorul an… Atunci am plecat abătut, pentru că am înţeles că nu ştiu suficient, şi mi-am zis: «Dacă nu mă pun pe învăţat, mai bine mă las». De atunci a început cu adevărat pregătirea mea: am studiat, am mers la cursuri, am obţinut competenţele necesare. Cine nu se loveşte de probleme în viaţă nu este pregătit pentru un mare război!“, spune absolventul Academiei Militare. Formarea academică, precizează el, l-a ajutat enorm: „Acolo am învăţat cum să ies din situaţiile limită, cum să mă repliez şi cum să contraatac cu argumente mult mai solide. Imediat după absolvire am părăsit sistemul militar.“

Conduce departamentul de logistică al producătorului de mobilă Lemet, departament care reuneşte 125 de oameni. Reţeaua de magazine Lem’s, în care este vândută mobila produsă de Lemet, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 279 de milioane de lei, în creştere cu 9,4% faţă de 2014; evoluţia este peste ritmul înregistrat de piaţă, plasat la 7,4% anul trecut.

Licenţiat în Ştiinţă Militară, Costin Ionescu şi-a început cariera ca ofiţer în armata română şi a participat la misiuni de menţinere a păcii. A renunţat însă la cariera militară şi s-a angajat la Lemet, mai întâi în cadrul departamentului de producţie, apoi timp de 12 ani a condus departamentul tehnic şi de investiţii. În 2013 a preluat conducerea departamentului de logistică, care reuneşte 125 de oameni. În 1999, îşi aminteşte Costin Ionescu, pe vremea când era „proaspăt învăţăcel la Lemet“, lucra în departamentul de producţie şi a plecat să discute detaliile contractului de achiziţie de cherestea, la o firmă din Piteşti.

„Eram îmbrăcat elegant, aveam un buchet de flori în mână pentru doamna director cu care trebuia să negociez termenul de plată; am fost întrebat amănunte despre producţie, ce cantitate urmează să achiziţionăm, viziune pentru următorul an… Atunci am plecat abătut, pentru că am înţeles că nu ştiu suficient, şi mi-am zis: «Dacă nu mă pun pe învăţat, mai bine mă las». De atunci a început cu adevărat pregătirea mea: am studiat, am mers la cursuri, am obţinut competenţele necesare. Cine nu se loveşte de probleme în viaţă nu este pregătit pentru un mare război!“, spune absolventul Academiei Militare. Formarea academică, precizează el, l-a ajutat enorm: „Acolo am învăţat cum să ies din situaţiile limită, cum să mă repliez şi cum să contraatac cu argumente mult mai solide. Imediat după absolvire am părăsit sistemul militar.“

Din noiembrie 2014, Alexandru Stânean asigură interimatul funcţiei de director general al procesatorului de PVC Teraplast.  Compania va acorda pentru prima dată dividende de la listarea din 2008, în valoare totală de peste 7,9 milioane lei, dividendul brut/acţiune propus fiind de 0,021 lei; se vor distribui şi 50 acţiuni noi la fiecare 100 acţiuni deţinute de fiecare acţionar. Licenţiat al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Alexandru Stânean a absolvit un master în comerţ exterior şi în prezent urmează cursurile de executive MBA ale Universităţii Hull din Marea Britanie.  În 2007 a fost ales administrator în consiliul de administraţie al Teraplast, iar din 2010 a ocupat funcţiile de director general adjunct, director general şi preşedinte al subsidiarei Plastsistem, director general adjunct al Teraplast şi administrator al subsidiarei Teraglass. Cel mai dificil moment din cariera lui Stânean, povesteşte el, a fost în 2011, când, la puţină vreme după ce a fost desemnat la conducerea executivă a Plastsistem, a fost convocat de către principalul furnizor de materii prime la o întâlnire în cadrul căreia erau anunţaţi că vor fi sista livrările din cauza comportamentului de plată de la acel moment.

„Aveam 28 de ani şi trebuia să construiesc în faţa unui colos din industria chimică un lucru care se obţine greu şi anume credibilitatea companiei pe care o conduceam. Plastsistem era în acel moment o companie 100% românească, lovită greu de criză, cu o experienţă de doar doi ani în industria de panouri termoizolante. M-am dus la întâlnire cu un plan deosebit de ambiţios. Aveam nevoie de o creştere de 30% a vânzărilor ca să generăm banii pe care i-am pierdut în piaţă, cu clienţi intraţi în insolvenţă. Aveam însă nevoie şi de suportul furnizorilor, în sensul să ne menţină sau chiar să ne majoreze limitele de credit, pentru a realiza obiectivele de creştere.“ Alternativa ar fi fost să reducă drastic activitatea şi să facă economii pentru a trece peste perioada respectivă; la final de an vânzările erau cu 40% mai mari, iar compania a ajuns între primii trei jucători din piaţa de panouri termoizolante.

Pe termen lung, spune Stânean, i-ar plăcea să lucreze tot în afaceri cu capital românesc; crede cu tărie în modelele locale de business şi se declară convins că doar având afaceri autohtone ţara poate creşte sustenabil. „Până acum nu m-am gândit la antreprenoriat şi asta pentru că în toate companiile în care am lucrat au fost foarte multe proiecte interesante, care s-au întâmplat într-o perioadă scurtă şi destul de dificilă din punct de vedere economic. Nu am avut timpul necesar să mă implic în proiecte adiacente. Nu exclud însă antreprenoriatul, iar agricultura mi se pare un domeniu cu potenţial.“

„Aş putea să spun că 75% sunt avocat şi 25% sunt om de vin, dar, ca avocat, ajut foarte mult şi partea de vinuri“, descria Andreea Micu într-un interviu acordat Business Magazin modul în care îşi împarte timpul între profesie şi dezvoltarea afacerii AVINCIS, formată din crama şi vinurile cu acelaşi nume, cât şi din activităţile turistice de pe domeniul viticol Vila Dobruşa din Drăgăşani.

Avocat specializat în domeniile proprietate intelectuală, drept comercial şi de arbitraj internaţional, Andreea Micu s-a ocupat încă din 2007 – an ce a coincis cu lansarea proiectului AVINCIS şi cu încheierea studiilor la Facultatea de Drept – de afacerea lansată de părinţii săi, Valeriu şi Cristiana Stoica, fondatorii casei de avocatură Stoica & Asociaţii. „Este un spaţiu de vis, în care facem vin, dar în care ne regăsim şi pe noi înşine“, descrie Micu domeniul Vila Dobruşa. Familia Stoica a lansat pe piaţă primele vinuri AVINCIS în 2011, pe baza recoltei din 2010, axându-se pe segmentul premium.

Domeniul Dobruşa, pe care se află crama, a aparţinut iniţial stră-străbunicilor săi. În 1927, aceştia au achiziţionat terenul pe care se afla un conac construit în 1905 în stil neoromânesc, inspirat de construcţiile brâncoveneşti, unde şi-au petrecut ulterior verile. Au început să planteze şi vie, regiunea, cunoscută acum drept „Toscana României“, fiind renumită încă din perioada respectivă pentru vinurile produse. Crama reprezintă o investiţie formată din fonduri proprii. „Investiţia a fost foarte mare, nu am apelat la fonduri europene, le-am luat în considerare, pentru anumite porţiuni, dar ne-am dat seama că un investitor care îşi pune propriii lui bani este un investitor liber.“

Familia Stoica a lansat pe piaţă primele vinuri AVINCIS în 2011, pe baza recoltei din 2010, axându-se pe segmentul premium, unul nu foarte dezvoltat în România.  De la o producţie iniţială de 10.000 de sticle, au evoluat treptat spre o producţie anuală de circa 130.000 de sticle anul trecut, rezultate ale celor 40 de hectare cultivate cu viţă de vie.

Este responsabil de activitatea departamentului retail, coordonând activitatea a 89 de oameni din cadrul Strauss România, companie care a raportat în prima jumătate a anului trecut un avans de aproape 27% al vânzărilor în lei, până la 126 milioane de lei.

Absolvent al Facultăţii de Management din cadrul ASE, Eugen Ghinea are şi un doctorat în economie, obţinut în 2006 în cadrul aceleiaşi instituţii. Şi-a început cariera în FMCG şi a rămas fidel acestui domeniu, „întrucât dinamica şi viteza cu care se desfăşoară activităţile mă ţin tot timpul angrenat. Mi-au plăcut întotdeauna cifrele şi perspectiva pe care ţi-o dau asupra opiniilor şi am crescut în carieră de la poziţia de marketing research analyst la European Drinks, trecând apoi în domeniul competitiv al berii la un jucător multinaţional – Heineken -, unde am evoluat de la demand planner la distributors development manager“. Experienţa l-a ajutat şi în specificul pieţei de cafea, unde a înfiinţat departamentul sales suport & development, pentru a îmbunătăţi procesele de business precum şi sistemul de măsurare a performanţelor pentru întreg departamentul de vânzări. „Strauss se numără printre puţinele companii unde analiza datelor şi a performanţelor proceselor se realizează automatizat.“ Din 2011 coordonează şi departamentul de trade marketing, iar ulterior a preluat responsabilitatea întregului departament de retail.

Cel mai dificil moment din cariera sa este legat de schimbarea radicală a proceselor de business în canalul retail, pentru care a fost nevoie deopotrivă de timp, dar şi să câştige încrederea colegilor din companie. „Prin implementarea cu succes a fiecărui subproces am câştigat susţinerea lor. Asta a dus la înlocuirea muncii manuale din rapoarte Excel cu o platformă integrată de sisteme şi fluxuri informaţionale ce oferă flexibilitate, autonomie şi, în final, punerea în aplicare rapid a deciziilor de business.“ În aceeaşi linie de idei, Eugen Ghinea consideră drept cea mai mare reuşită din cariera sa implementarea unui nou sistem de procese şi indicatori de performanţă, cu aport în activitatea companiei, care din 2010 înregistrează, an de an, creşteri.

Pe termen lung, îşi doreşte să rămână tot în domeniul bunurilor de larg consum, cu responsabilităţi mai mari, şi să îşi dezvolte şi abilităţile de mentoring.

Alexandru Slăvilă este responabil de toate echipele de concepţie şi proiectare (proces, proiectare structură, tehnologie de realizare, concepţie suprafeţe şi programe pentru maşini unelte controlate numeric) a ştanţelor şi matriţelor de ambutisare utilizate în realizarea pricipalelor piese de caroserie ale maşinilor Dacia, Renault şi Nissan. Acestea sunt formate din 65 de colaboratori, ingineri conceptori, proiectanţi şi şefi de compartimente.

Alexandru Slăvilă a debutat în mediul universitar ca asistent-cercetător la universităţile tehnice din Piteşti şi Belfort (Franţa). Cariera sa în cadrul grupului Renault a început în 2007, mai întâi ca proiectant, apoi ca responsabil de echipă proces ambutisare, iar din 2011 este responsabil de toate activităţile de concepţie şi proiectare din Matriţe Dacia. În 2006 a obţinut titlul de doctor în inginerie mecanică la UTBM (Université de Technologie Belfort-Montbéliard) Franţa, iar în cadrul grupului Renault a urmat un complex program de formare profesională şi dezvoltare managerială.

Anul trecut a contribuit la lansarea noilor modele Renault (Megane 4, Kadjar, Espace şi Talisman) prin coordonarea concepţiei şi proiectării unor ştanţe şi matriţe care produc acum piese de caroserie.

Matriţe Dacia este singurul centru de proiectare şi fabricare a matriţelor din cadrul Grupului Renault; întins pe o suprafaţă de 17.000 metri pătraţi, în Piteşti (Argeş), acesta a fost complet modernizat, începând din anul 2007, cu investiţii în valoare de 25 de milioane de euro. Centrul este specializat în conceperea şi realizarea utilajelor de ambutisare a reperelor de caroserie de mari dimensiuni. La conceperea unui nou vehicul, Grupul Renault aplică principiile ingineriei simultane, context în care Matriţe Dacia contribuie prin verificarea şi îmbunătăţirea fezabilităţii pieselor ambutisate. Prin activitatea de fabricaţie matriţe din România, Dacia este singurul furnizor intern de utilaje de ambutisare al Grupului Renault, pentru aproape toate proiectele din lume. Uzine ale Renault şi Nissan din România, Maroc, India, Turcia, Slovenia, Argentina, Brazilia, Franţa, Spania şi Rusia au fost dotate sau sunt în curs de a fi dotate cu utilaje concepute la Matriţe Dacia.

Pe termen lung, Alexandru Slăvilă se vede într-un loc unde îşi poate continua dezvoltarea profesională, astfel încât să-şi poată pune în valoare aptitudinile şi experienţa acumulată.

Este direct responsabil de strategia de piaţă a producătorului de lactate, coordonând activitatea a 13 oameni. Lucrează de aproape 18 de ani în industria lactatelor, din care 16 la FrieslandCampina, şi spune că „această companie, parte a unei cooperative deţinute de fermieri olandezi, este cel mai important reper din carierea mea profesională. În urmă cu 16 ani, am pus bazele marketingului, la nivel local, pentru FrieslandCampina şi am format o echipă naţională de marketing, alături de care am reuşit să integrăm în portofoliul companiei brandurile internaţionale, alături de cele locale. În acest proces, am reuşit să transformăm Napolact, dintr-o marcă locală, aşa cum era în 2006, într-unul dintre cele mai importante branduri la nivel naţional. „Între 2010 şi 2012 a condus pentru FrieslandCampina operaţiunile de marketing şi new business din Ungaria.

Cele mai grele momente din carieră sunt asociate cu perioada de recesiune economică; începând cu 2009, consumul a înregistrat o scădere semnificativă. „Am fost nevoiţi, de-a lungul acestui interval, să luăm o serii de decizii dificile. Cu toţii am avut de învăţat după aceste momente; cred că fiecare dintre noi şi-a redefinit o parte din modul de a fi şi de a acţiona.“

Răzvan Orbulescu consideră că felul în care a evoluat brandul Napolact este cea mai mare reuşită a sa. „Am văzut acum 10 ani nevoia românilor de a reveni la valorile tradiţionale şi am pornit de la valorile acestui brand de tradiţie, construind game de produse care oferă oamenilor beneficii reale: transparenţă, simplitate, puritate. Nu este puţin lucru să transformi o marcă locală, aşa cum era Napolact în 2006, într-un brand naţional premium. Suntem în al treilea an în care creştem în volum cu aproape 15%, iar în ultimii cinci ani am adus de două ori mai mulţi consumatori la brandul Napolact. Planul nostru e să facem din Napolact brandul nr. 1 al industriei de lactate.“

Răzvan Orbulescu este absolvent al Facultăţii de Management, din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, şi al unui master în analiză şi evaluarea afacerilor la Universitatea de Vest din Timişoara; a urmat şi o specializare în management la International Institute for Management Development, Lausanne, Elveţia.