BusinessMagazin

Tag: brand

  • De la lider de piaţă la un exit dureros. Cum a ajuns un lanţ de cosmetice prezent şi în România să închidă toate magazinele din una dintre cele mai performante economii europene

    Brandul de produse cosmetice Yves Rocher îşi închide magazinele din Olanda: toate cele şapte unităţi fizice se vor închide anul acesta, deşi platforma online şi comenzile prin poştă vor rămâne funcţionale, scrie retaildetail.eu.

    Cifra de afaceri a sucursalelor olandeze nu a crescut de zece ani. Numărul vizitatorilor scade, de asemenea. Annual, Yves Rocher generează în Olanda 12,6 milioane de euro în vânzări, din care 66% provin din comenzile prin poştă, 20% din magazinul online şi 14% din vânzările din magazinele fizice.

    Cea mai bună perioadă din activitatea pe piaţa olandeză a fost la sfârşitul anilor ’80, când lanţul avea 40 de magazine în ţară şi era lider de piaţă.

  • După ce a condus una dintre cele mai mari case de pariuri din România, acum îşi cumpără propria reţea de clinici medicale

    Şi-a început cariera dezvoltând primele supermarketuri din Vestul ţării alături de antreprenorul Florentin Banu, a pariat timp de cinci ani pe domeniul pariurilor sportive, iar acum vrea să dezvolte un lanţ de clinici care să încurajeze prevenţia cancerului în România. De altfel, acesta va fi ultimul rol de CEO din viaţa lui Vlad Ardeleanu, fiindcă – încă un deceniu în care să construiască business, spune el, este suficient.

    Primul interviu Business MAGAZIN cu Vlad Ardeleanu se întâmpla undeva în 2017, în Varşovia, într-un eveniment la care participa şi fotbalistul Jerzy Dudek, fostă vedetă a campionatului englez (portar al echipei Liverpool) şi fost goalkeeper al echipei naţionale a Poloniei. Sportivul devenise imaginea brandului Superbet pe piaţa respectivă, de unde grupul românesc începuse expansiunea în Europa Centrală şi de Est. În decembrie, l-am găsit pe Ardeleanu într-o ipostază total diferită: relaţionând cu personalul medical dintr-o clinică aflată pe Calea Giuleşti din Capitală şi explicând particularităţile celor mai noi echipamente RMN-CT din cadrul acesteia.

    „Am cumpărat cele două clinici  Imamed din Bucureşti pentru a porni de la ceva, şi am creat un brand total nou. Urmează să punem cele două branduri unul lângă celălalt în unitatea din Bucureşti de unde am plecat”, descrie Vlad Ardeleanu „piatra de temelie” din noua etapă a vieţii sale.

    După ce a părăsit grupul Superbet, undeva la începutul anului trecut, el a cumpărat lanţul de clinici de imagistică şi radiologie Imamed – fondate de un tânăr medic-antreprenor care a ieşit din business după Medtech tranzacţie.

    Cele două clinici din Bucureşti reprezintă punctul de plecare pentru dezvoltarea unui ecosistem de soluţii de la A la Z domeniul med-tech, pe care le-a gândit împreună cu medicul Gheorghe Iana, un reputat radiolog român, devenit între timp şi acţionar al clinicilor. Şi-au propus ca prin intermediul acestui ecosistem  – format dintr-o infrastructură de clinici şi prin tehnologie de ultimă generaţie – să ofere pacienţilor lor şansa de a identifica toate tipurile de cancer în stadiul I, dar şi evoluţia diferitelor tratamente disponibile în cazul pacienţilor.

    A aderat la acest obiectiv fondul de private equity Morphosis Capital, care a anunţat preluarea pachetului majoritar la Medima Health în septembrie anul trecut. Medima Health a devenit astfel prima investiţie din sectorul medical în portofoliul Morphosis Capital şi prima companie în care fondul deţine o participaţie majoritară.

    În prezent, reţeaua include două clinici de excelenţă în imagistică medicală şi radiologie în Bucureşti, în care au investit recent 3 milioane de euro pentru dotarea cu echipamente medicale RMN/CT de ultimă generaţie şi software specializat, iar pentru prima jumătate a lui 2021, compania ţinteşte expansiunea în Alba Iulia, Călăraşi, Sibiu şi Târgu-Mureş, unde vor construi clinici noi.

    Cum a ajuns însă Vlad Ardeleanu de la pariuri sportive, la nişa imagisticii şi radiologiei? Fostul director general al Superbet descrie fiecare pas care l-a adus în acest punct.

    După tranzacţia cu Blackstone (fond american de investiţii, printre cele mai mari din lume, care administrează active de peste 500 de miliarde de dolari, care a intrat în acţionariatul grupului Superbet, cel mai mare jucător de pe piaţa de pariuri sportive şi gaming din România în 2019, prin preluarea unui pachet minoritar de acţiuni, în urma unei investiţii de 175 de milioane de euro, potrivit ZF, n.red.), a devenit destul de clar pentru Superbet că obiectivele sunt de dezvoltare internaţională, spune Vlad Ardeleanu.

    „Practic, eu nu mai eram poziţia ideală pentru a face o expansiune internaţională – m-am ocupat de România, iar pentru ce îşi doreşte Blackstone, au creat o suprastructură de grup şi au adus oameni care au lucrat în Londra, Tel Aviv etc. – s-au axat pe o echipă internaţională tocmai pentru a grăbi expansiunea internaţională. Atunci, familia fondatoare, directorul operaţional din România împreună cu mine am decis să ne retragem. Augusta Dragić a preluat preşedinţia fundaţiei, Saša Dragić a devenit chairman, iar eu şi directorul operaţional am plecat. În prezent Superbet este mai bine cadrată pentru această etapă de dezvoltare internaţională pe care o au ei de făcut. Superbet se axează acum pe depunerea de dosare de licenţiere în Statele Unite, iar echipa internaţională vorbeşte pe limba lor. În România lucrurile sunt stabile, oarecum mandatul meu s-a terminat în mod natural.”

    Chiar dacă iniţial voia să îşi ia o perioadă de vacanţă între cele două mandate, în scurt timp lui Vlad Ardeleanu  i-a venit ideea dezvoltării noului business.

    „Mi-am dat seama că în viitor, scanarea corpului nostru va fi un retail, va fi ceva de proximitate, clinica ta de familie, împinsă în inima cartierului şi te vei duce să îţi faci analizele în astfel de locuri ca o rutină. Problema noastră este că noi tratăm boala, noi nu prevenim nimic.”

    „Eram în drum spre ieşirea din Bucureşti, iar în zona parcului Tineretului, am văzut pe un colţ de stradă scris «RMN Tineretului». Mi-am amintit  de un moment din trecut în care eram într-o vizită de supermarketuri şi am văzut stânga-dreapta pe faţada supermarketurilor reclamele la pariuri sportive. Am început să mă întreb atunci «Ce se întâmplă cu pariurile sportive în România???»”. Atunci realizase pentru prima dată că pariurile reprezintă un trend imens şi s-a gândit „if you can’t beat it, join it”.

    De asemenea, la fel ca în trecut, când începuse să dezvolte supermarketurile Artima în zona de Vest a ţării alături de antreprenorul Florentin Banu, şi-a dorit şi acum să construiască pe o idee de business care să aducă ceva oamenilor, la fel cum s-a întâmplat atunci când a început să dezvolte acele prime supermarketuri.

    „Mi-aduc aminte când am deschis primul supermarket din Reşiţa şi ne gândeam cât de mult bine facem oamenilor – în 2001, dacă voiai să cumperi comerţ modern în Reşiţa, te duceai la staţia de benzină. Doar de acolo puteai să cumperi o pungă de bomboane pentru copii.”

    Iar când i-a adus pe cei de la o bancă să îi finanţeze, ei au exclamat: „Cum să facem noi alimentare la Reşiţa?”. „Era destul de prestigios businessul Artima – făceam ceva pentru dezvoltarea economică a României, eram primii români care făceau acest lucru – eu şi Florentin Banu.”

    Acum însă, elementul declanşator al „rotiţelor” care s-au învârtit până la noul business a fost acea clinică de imagistică de la colţul străzii:
    „Mi-am dat seama că în viitor, scanarea corpului nostru va fi un retail, va fi ceva de proximitate, clinica ta de familie, împinsă în inima cartierului şi te vei duce să îţi faci analizele în astfel de locuri ca o rutină. Problema noastră este că noi tratăm boala, noi nu prevenim nimic”.

    El aminteşte că din 8.000 de euro, valoarea PIB/capita în România, noi punem 500 de euro deoparte pentru sănătate. „Ţara noastră este ultima la investiţiile şi cheltuielile per capita în sănătate din Europa, pe ultimul loc la maşinile de RMN, pe ultimul loc la CT, pe ultimul loc la PET-CT, singurul lucru la care nu este pe ultimul loc în acest domeniu este la numărul paturilor de spital. Acesta se află undeva la media europeană – numărul paturilor de îngrijire de zi, este un loc destul de bun pentru România, dar cu excepţia acestui indicator, stăm prost.”

    Vlad Ardeleanu crede că lucrurile se vor schimba – poate nu în viitorul apropiat, nu în următorii cinci ani, dar mai târziu, lucrurile vor fi diferite: „Sper ca în a doua decadă de acum încolo lucrurile să fie schimbate înspre zona de prevenţie. Aceasta este mai degrabă ideea prin care noi vrem să facem mult bine. Sunt mulţi care tratează, dar economiile pentru societate, pentru sistemul medical şi calitatea vieţii pe care poţi să o construieşti se fac prin prevenţie. Lupta împotriva cancerului începe înainte să fii bolnav, nu începe niciodată în momentul în care eşti bolnav. Oamenii care descoperă în general că au o tumoră fac această descoperire sub forma unui şoc – toţi sunt supraşocaţi de asta”.

    Punând cap la cap toate aceste lucruri, a ajuns la concluzia că oamenii vor fi din ce în ce mai atenţi la sănătatea lor şi nu vor mai aştepta să treacă prin aceste şocuri – să te duci la spital şi oricând  să poţi constata  că ai o tumoră în corp şi că viaţa ţi s-a dat în mod radical peste cap – vor exista soluţii pentru a preveni un astfel de şoc. Prin Medima Health şi-a propus să facă paşi în această direcţie.

    „Nu va mai fi un alt proiect după Medima Health în care eu să fiu CEO-ul – aceasta este o predicţie – probabil voi face altceva din viaţa mea după asta.”

    „Eram la o întâlnire de seară şi am aflat că dacă vreau să construiesc ceva în acest sens există o singură persoană cu care trebuie să vorbesc – Gheorghe Iana, figura centrală a radiologiei din România.”

    A reuşit să se întâlnească cu el, iar medicul i-a spus că s-a săturat să facă clinici de RMN-CT (construise astfel de clinici deja), dar i-a propus un proiect mai complex, inovator, care are posibilitatea de a scala şi de a rămâne un reper în sistemul medical din România.

    A venit astfel ideea de a se orienta pe conceptul PET-CT. „Prevenţia este ceva care se va dezvolta în ani, pâna una alta, hai să facem ceva pe zona de oncologie – noi şi pe oamenii care sunt deja bolnavi nu reuşim să îi diagnosticăm cum trebuie şi suntem pe ultimul loc în Europa fiindcă nu avem acest pas esenţial în diagnosticul oncologic care se numeşte PET-CT”, i-a spus medicul.

    Ce este această tehnologie? Vlad Ardeleanu explică, pentru cei mai puţin familiarizaţi cu domeniul, cum, teoretic orice pacient oncologic care face chimio sau radioterapie trebuie să facă PET-CT. „Doar această tehnologie oferă precizia necesară în citirea a cât de mult se modifică leziunea şi dacă există şi altundeva în organism. Atunci, această analiză practic explică dacă un tratament de chimioterapie este performant sau nu – dacă trebuie schimbat tratamentul sau nu”, explică CEO-ul Medima Health.

    Pe de altă parte, lucrurile nu sunt atât de clare când vine vorba despre PET-CT în România: „Trebuie să ai certitudinea că substanţa aceea care ţi se injectează în corp este de calitate, nici sistemul medical nu a încurajat dezvoltarea acestei analize – nu a existat niciun interes foarte mare din partea furnizorilor în zona asta şi astfel am identificat nişa aceasta, iar profesorul Iana a sugerat să facem ceva în această direcţie: facem un lanţ de clinici de RMN-CT pe zona asta şi peste punem acest strat de PET-CT”.

    De aici au pornit la drum împreună, iar în momentul în care au înţeles direcţia acestuia, au înţeles şi că au nevoie de un fond de investiţii pentru că echipamentele care includ tehnologii atât de performante presupun costuri de milioane de euro, iar randamentele se calculează pe 5-10, chiar 15 ani. „Am găsit deschidere la mulţi, dar am rezonat cel mai bine cu echipa de la Morphosis Capital, ei şi-au asumat concentrarea aceasta pe sănătate şi am făcut deal-ul într-un timp destul de scurt, în contextul în care 2020 a fost şi un an pandemic – am început în aprilie şi am terminat în august; am cumpărat aceste două clinici de la Imamed şi am demarat  şantierele în Călăraşi, Alba, Sibiu.”

    Suma atrasă de la Morphosis Capital este confidenţială, însă fondul face de obicei investiţii cuprinse între 5 şi 10 milioane de euro, iar valoarea direcţionată înspre Medima este cuprinsă şi aceasta în acest interval. „Am venit şi noi cu contribuţia noastră, la care se adaugă finanţările bancare. Ideea este destul de generoasă din perspectiva oportunităţii de piaţă pentru toţi stakeholderii noştri, încercăm să facem şi un leasing financiar cu o mare companie de leasing din afara ţării, care să susţină partea de echipamente, aşadar din punct de vedere financiar există susţinere bună a proiectului.”

    Achiziţia celor două clinici Imamed din Bucureşti reprezintă infrastructura pe care au construit partea de head office, însă restul clinicilor vor fi construite de la zero.

     „Restul clinicilor vor fi construite în regim Greenfield fiindcă noi lucrăm doar cu echipamente noi; pe zona de clinici existente suntem deschişi la partea de M&A, dar acestea reprezintă o oportunitate, nu o strategie de business, în speţă fiindcă vrem întotdeauna să mergem  pe echipamente noi şi să ni le alegem noi.”

    Nu doar echipamentele sunt esenţiale însă în acest domeniu, ci şi software-ul cu ajutorul cărora funcţionează acestea. Echipamentele de PET-CT şi RMN sunt atât de bune pe cât sofware-ul care rulează pe ele este de bun, explică Vlad Ardeleanu. „Acest software face zoom, ţinteşte imaginile, le recompune, le aşază, există diverse soluţii, iar investiţiile în software sunt la fel de importante ca şi investiţiile în hardware”.

    Unul dintre motivele pentru care românii nu sunt suficient de mult orientaţi pe prevenţie atunci când vine vorba despre sănătate ţine şi de costurile analizelor de acest tip. Or, Vlad Ardeleanu spune că prin Medima Health ţinteşte şi democratizarea serviciilor medicale de acest tip, la fel cum s-a întâmplat în trecut cu supermarketurile, dar şi mai târziu, pe piaţa pariurilor sportive. „Am democratizat accesul populaţiei la un serviciu modern de vânzare a mâncării. La Superbet a fost tot un business de discount – succesul la Superbet a fost adus de faptul că a avut cele mai bune cote, cel mai bun produs, the best value for money you can get – acelaşi lucru mi-l doresc şi la Medima. Scopul meu este de a democratiza accesul la tratament de valoare pentru pacienţii din România, de a lărgi spectrul pentru ca mai mulţi oameni să îşi permită să îşi ducă tratamentele mai departe, dar mergând şi mai departe de asta, să deschidem uşa larg în zona de prevenţie oncologică – să creăm o piaţă din asta. Nu avem în acest moment o piaţă pentru că nu există soluţia medicală pusă bine la punct şi într-adevăr vorbim despre o soluţie scumpă.”

    Spre exemplu, cea mai avansată soluţie de prevenţie, potrivit studiilor pe care ei le-au făcut, există în America şi costă aproximativ 1.000 de dolari pe an – necesarul pentru o scanare a corpului care să cuprindă 15-20 de organe.

    „Am democratizat accesul populaţiei la un serviciu modern de vânzare a mâncării. La Superbet a fost tot un business de discount – succesul la Superbet a fost adus de faptul că a avut cele mai bune cote, cel mai bun produs, the best value for money you can get – acelaşi lucru mi-l doresc şi la Medima. Scopul meu este de a democratiza accesul la tratament de valoare pentru pacienţii din România.”

    „Noi vom încerca să aducem soluţia aceasta în România undeva la 500 de euro, pe bază de abonament. Acesta va fi obiectivul pentru care noi luptăm, care să spunem că este un alt capitol de dezvoltare. Apoi avem capitolul de PET-CT – axat pe diagnostic, dar nu şi pe prevenţie. Prevenţia se face în RMN-uri de trei Tesla, care sunt nişte RMN-uri mult mai rapide şi duble ca putere faţă de RMN-ul pe care îl avem aici (în cadrul clinicilor din Bucureşti n.red) şi care reuşeşte să scaneze într-o perioadă destul de rapidă – în jur de o oră – între 15 şi 20 de organe.”

    Soluţia de prevenţie cea mai performantă nu există în prezent nu doar în România, ci nici la nivelul Europei. „Această soluţie există în prezent doar în America, a fost aprobată recent de către FDA şi implică funcţionarea unor algoritmi de reţele neuronale care sunt de fapt un asistent fără de care medicul radiolog nu reuşeşte să acopere o scanare completă a unui corp. Medicul nu poata analiza sute de imagini, este nevoie de un algoritm de inteligenţă artificială care să reducă câmpul tău vizual şi să le indice dintre sutele de imagini, pe cele câteva la care medicul să se uite. Este ca ca un fel de asistent inteligent care vine şi ajută medicul radiolog să înlăture cele 80% din imagini care sunt normale, de cele 20% unde este nevoie de atenţia lui.”

    Vlad Ardeleanu mai spune că a realizat că radiologia şi mai ales radiologia de înaltă performanţă este ramura medicinei care se poziţionează la intersecţia între medicină şi tehnologie, fiind cea mai apropiată ramură medicală de tehnologie. „Practic, noi culegem date din corpul pacientului, iar cele mai multe date din corpul pacientului sunt legate de imagistică – imaginile sunt de fapt date, iar algoritmii de inteligenţă artificială au nevoie de multe date. Practic, furnizăm datele pe care stau algoritmii de inteligenţă artificială.”

    Astfel, tehnologia reprezintă un alt pilon de dezvoltare pentru Medima Health. „Vrem să creăm o infrastructură software peste care să putem să aducem toţi aceşti algoritmi care sunt dezvoltaţi acum în diverse părţi ale lumii şi să îi concentrăm pe infrastructura pe care noi o vom dezvolta în ţară, de maşini foarte performante care vor face scanări în diverse locuri şi se vor interpreta într-o bază centrală de date dotată cu cele mai noi modele de algoritmi de inteligenţă artificială. Scopul din final este de a avea toţi algoritmii necesari pentru a putea face un full body scan de adevărată putere astfel încât să aibă sens ca cineva să vină la tine, să plătească un abonament de 500 de euro pe an, să aibă 20 de organe scanate în fiecare an şi apoi să existe un raport referitor la modul în care evoluează organismul de la an la an pentru a identifica dacă tumorile care există în corp sunt maligne sau benigne. Misiunea Medima Health este de a identifica orice cancer în pacienţii noştri în stadiul I – în care ai o tumoră, care este sub un centimetru – în acel moment 90% din acele cancere sunt tratabile, fără să ţi se modifice calitatea vieţii.”

    Directorul general al Medima Health consideră astfel că datorită tehnologiei care există astăzi în lume şi cu înţelegerea pe care el o are în prezent, ştie că poate să ofere în curând un răspuns mai amplu la întrebarea – „Ce pot să fac ca să mă asigur că nu am cancer?”, pe care o adresează şi el de altfel medicului său de familie. „La  Medima Health, probabil că îmi va mai lua un an – un an şi jumătate ca să am acest serviciu pus la punct, într-o reţea bine consolidată la nivelul ţării. Asta înseamnă că pe lângă partea noastră de diagnostic care este esenţială pentru oamenii care se confruntă deja cu această boală şi care reprezintă practic fundamentul actual al sistemului nostru de sănătate, voi reuşi să deschid un capitol nou şi anume – capitolul de prevenţie oncologică bazat pe maşini noi, pe inteligenţă artificială aprobată de Agenţia Naţională a Medicamentului. Ceea ce îmi dă mie mari speranţe este că pe lângă tehnologia actuală, nici nu putem noi să ne gândim la dezvoltările care vor apărea peste cinci ani. Ritmul de îmbunătăţire a acestor algoritmi, al reţelelor neuronale vor învăţa singure, este exponenţial. Vom apăsa pe un buton, vom face update acestor reţele neuronale, iar impactul va fi imediat – în următorii 3-7 ani vom vorbi despre lucruri pe care nu ni le putem imagina astăzi. Ceea ce este esenţial este ca noi să avem datele – adică cineva sau ceva să se asigure că citeşte ce avem noi în organism şi nu lasă să se dezvolte ceva ce nu este în regulă în interiorul organismului.”

    Când vor reuşi însă să realizeze aceste obiective?

    „Eu estimez că serviciile de prevenţie full body scan le vom începe peste doi ani. Vrem să avem totul într-un singur loc, să ştii că mergi o dată pe an la un control complex, într-o singură zi.”

    Ţinând cont de specificul industriei şi de necesarul de timp pentru a construi – şi la propriu, şi la figurat, în acest domeniu, Vlad Ardeleanu crede că „Voi sta cel puţin cinci ani în acest domeniu – ce se făcea în domeniul supermarketurilor în cinci ani, aici se va face în opt ani – aşadar cam acesta este orizontul de timp pe care l-am pus deoparte, între cinci şi opt ani pentru rezultate palpabile în zona aceasta”.

    Ce urmează după Medima Health?

    „Nu va mai fi un alt proiect după Medima Health în care eu să fiu CEO-ul – aceasta este o predicţie – probabil voi face altceva din viaţa mea după asta. Un proiect de viitor la care mă gândesc destul de serios este să fac un Podcast – un videopodcast. Plec de la ideea că în viaţa mea, de la 25 de ani, până acum, la 45, am muncit la viteză maximă pentru a construi business. Asta mi-a plăcut şi îmi face plăcere să fac şi acum. Dar mai fac asta 8-10 ani de zile maximum, este suficient timp din viaţa mea dedicat pentru a construi business – apoi îmi doresc să fac complet altceva.” De-a lungul timpului, Vlad Ardeleanu a realizat că ceea ce îi face placere să facă este să stea de vorbă cu oameni inteligenţi, de unde ideea dezvoltării unui proiect în acest sens. „Îmi doresc să am conversaţii pe teme care nu sunt triviale – nu sunt teme de cancan – ci teme care au un substrat mai profund, mai ştiinţific, inovator, chiar filosofic – Ce este conştiinţa omului? Cum funcţionează mintea omului? Este un proiect pe care ştiu că îl voi face.”

    Povesteşte şi că s-a întâlnit recent cu un prieten de la facultate cu care nu se întâlnise de 15 ani, care i-a spus – uite, eu ţin minte ce ţi-ai propus şi ai bifat tot, astfel că crede că este ceva în subconştientul său care îşi programează anumite etape din viaţă. Poate datorită şahului pe care l-a practicat atât de mult timp.

    „Mi-am dat seama că în frugalitatea mediului de afaceri eu sunt tot timpul pe fugă, tot timpul cu cifre, tot timpul să negociez ceva, este un modus vivendi care îţi aduce satisfacţii. O companie şi mare, şi mică, se conduce cam la fel – registrul este cam acelaşi, dar detaliile diferă. Poate aş face şi alte lucruri în viaţa aceasta, nu doar lucrurile care ţin de executiv într-un business. Or întâlnirile, conversaţiile cu oameni inteligenţi în tihnă sunt parte din lucrurile pe care mi-ar plăcea să le fac. Eu sufăr că din cauza faptului că nu am timp nu reuşesc să construiesc relaţii cu oameni care au informaţii şi din alte domenii. Nu am timpul fizic să îmi construiesc astfel de relaţii, de conversaţii, atunci asta sunt sigur că voi face la un moment dat fără să am un obiectiv de a scoate la un moment dat profit, un randament sau orice altă formă materială dintr-un astfel de proiect. Este un proiect care să mă facă şi pe mine mai puţin ignorant faţă de realitatea care mă înconjoară, dar care să şi dea ceva societăţii, lucruri valoroase oamenilor care sunt interesaţi de ele.”

     

    Carte de vizită

    Originar din Timişoara, Vlad Ardeleanu a urmat liceul „Grigore Moisil“ şi a absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii de Vest, în 1998. Imediat după absolvire, s-a angajat la Ministerul de Finanţe, ca Inspector Fiscal.

    A renunţat însă la munca în minister după ce a aflat de intenţia lui Florentin Banu (care anterior vânduse către Nestlé brandul de napolitane Joe) de a construi un lanţ de supermarketuri. A făcut echipă cu acesta şi au dezvoltat împreună lanţul de supermarketuri Artima. Afacerea a început în 2000, a crescut rapid, iar în 2005 a fost cumpărată de fondul de investiţii Enterprise Investors şi, doi ani mai târziu, a fost vândută către Carrefour.

    Ulterior, Vlad Ardeleanu a decis să schimbe domeniul în care activa, din dorinţa de a-şi dezvolta o carieră internaţională, şi a preluat rolul de director general al firmei Ozone Laboratories din Polonia, parte a grupului A&D Pharma.

    S-a întors apoi la Carrefour, mai întâi ca director general al diviziei Carrefour Property (2009-2011), iar apoi ca director comercial şi de retail, funcţie pe care a ocupat-o până în septembrie 2015, când a intrat în domeniul jocurilor de noroc. A deţinut iniţial rolul de General Manager al BetArena, parte a grupului Superbet Holding România, de unde a evoluat în rolul de general manager al Superbet Holding România, cea mai mare companie de pariuri sportive de pe piaţa locală.

  • Tot mai multe afaceri sunt construite de tinerii din România într-un domeniu vechi, dar cu idei şi influenţe moderne

    Puţine lucruri pot da aceeaşi încredere de sine pe care o dă o pereche confortabilă de pantofi. Cu tocuri cui sau cu talpă dreaptă şi comodă, încălţămintea perfectă e un accesoriu pentru reuşită. Antreprenorii români au intrat şi pe această nişă cu afaceri de la zero în ultimii ani şi au dat naştere unor branduri autohtone, numai bune de pus în picioare. Luisa Fiore, 5th Element sau Joyas sunt numai câteva exemple de businessuri întemeiate în România, care au fost prezentate de-a lungul timpului în cadrul proiectului ZF Afaceri de la zero.

    1. Luisa Fiore

    Luiza Roată, IT-ist de meserie, a plecat din compania în care lucra în urmă cu aproape patru ani şi a pornit de la zero o afacere proprie în producţia de încălţăminte pentru femei. Sub brandul Luisa Fiore, ea face astăzi pantofi într-un atelier din zona Berceni din Bucureşti. „Ideea a apărut dintr-o necesitate, după ce în urmă cu câţiva ani nu găseam pantofi pentru nunta mea. Aşa că am lăsat cariera de corporatistă şi am început să produc de la zero încălţăminte elegantă de damă”, povestea Luiza Roată la emisiunea ZF Afaceri de la zero.

    A învăţat cum se face încălţămintea uitându-se pe YouTube şi în general de pe internet. A primit o finanţare de 44.000 de euro prin programul Start-Up Nation, apoi a început să caute un spaţiu pentru producţie, utilajele necesare, a început să facă angajări şi să creeze modele. Astăzi, încălţămintea Luisa Fiore se găseşte pe platforma eMag, putând fi de asemenea comandată direct de pe site-ul brandului.

    Realizarea unei perechi de pantofi durează 24 de ore din momentul în care se primeşte comanda. Procesul de producţie constă în crearea unui tipar, după care bucăţelele de piele se subţiază, se cos, se asamblează faţa de piele, se trage pe calapod şi se lipeşte talpa, după cum explică Luiza Roată. Materiile prime şi materialele sunt achiziţionate în principal din Italia, dar o mică parte vine şi de la tăbăcării din România, cu precădere din Braşov. Media este de 300-400 de pantofi produşi pe lună, existând şi posibilitatea de a crea încălţăminte la comandă, personalizată după cerinţele clientelor.

     

    2. The 5th Element

    În adolescenţă, Wilhelmina Tambac combina texturi şi culori. De la a fi atentă la felul în care se îmbracă şi se încalţă ea însăşi, Wilhelmina Tambac a trecut la a le da sfaturi – solicitate sau nu – prietenelor ei. Iar de aici până la o afacere cu pantofi şi genţi nu a mai fost decât un pas… de fapt, mai mulţi, făcuţi în încălţămintea potrivită. L-a cooptat în afacere pe Daniel Ştefan şi în 2013 au pus împreună bazele The 5th Element. Numele brandului a fost o constatare a formei pe care o ia un pantof cu toc aşezat cu vârful în jos şi tocul către dreapta, acesta devenind, de altfel, şi logoul mărcii. În atelierul tinerei, clientele au un întreg catalog din care pot alege tipul de piele pe care îl preferă pentru pantofii, sandalele, balerinii sau ghetele pe care urmează să le poarte, de la piele clasică la piele întoarsă, lăcuită, cu aspect de şarpe, în nuanţe sidefii sau cu reflexii colorate. De designul pantofilor şi al genţilor se ocupă chiar Wilhelmina Tambac, care le şi consiliază pe cumpărătoarele din showroom şi din spaţiul virtual, în vreme ce colegul ei, Daniel Ştefan, se ocupă de administrarea afacerii şi este implicat direct în producţie. Pentru ca încălţămintea şi genţile The 5th Element să fie exact aşa cum le imaginează ea pe hârtie, lucrează mai mulţi angajaţi din câteva ateliere de producţie din Capitală, cu care antreprenorii au parteneriate. Atelierele prelucrează manual produsul final, folosind designul, calapoadele şi pieile furnizate de The 5th Element şi aduse preponderent din Italia.

     

    3. PaPrezzo

    Pasiunea pentru încălţăminte a fost cea care i-a făcut pe fraţii Andrei şi Mircea Rusu să investească 12.000 de euro în brandul de pantofi PaPrezzo, a căror producţie are loc într-un atelier din Cluj-Napoca. „Suntem axaţi pe încălţămintea pentru bărbaţi – pantofi, loafers, sneakers, botine, cizme. Ne place să acordăm timpul necesar fiecărui client, astfel că majoritatea perechilor sunt unicat”, povestea Andrei Rusu. Produsele PaPrezzo ajung în toate regiunile din ţară, dar şi la nivel internaţional. Materia primă vine de la furnizori din ţară şi reprezintă una dintre provocările din business, fiind greu de procurat. Publicul-ţintă? Bărbaţii care participă la evenimente precum nunţi, conferinţe, dar şi cei care vor să se încalţe casual la birou.

     

    4. Bianca Georgescu

    Numele Biancăi Georgescu s-a transformat într-un brand în urmă cu cinci ani, după ce a decis să-şi ducă lucrarea de licenţă la rang de business. A absolvit Facultatea de Artă din Bucureşti, secţia Design, şi-a făcut ucenicia în mai multe ateliere de încălţăminte din Bucureşti, apoi şi-a înfiinţat propriul atelier de design şi producţie de încălţăminte. În 2015, de ziua ei de naştere, sora Biancăi i-a oferit cadou un site cu numele ei. Şi aşa s-a născut brandul. În primul an de master a hotărât să plece într-un schimb de experienţă în Italia, cu Erasmus, unde a făcut practică în cadrul unei fabrici de încălţăminte destinată spectacolelor de teatru. Acolo a învăţat mult, a adunat noi informaţii, a ajuns să creeze produse cu tehnici noi. Tot acolo, tânăra a învăţat şi cât este de important să alegi corect materia primă, furnizorii. În prezent, ea foloseşte în atelier materie primă adusă din Italia, în mare parte, însă colaborează şi cu un furnizor din Braşov. Clienţii pot cumpăra încălţăminte sub brandul Bianca Georgescu atât de pe site-ul companiei, cât şi de pe site-urile de profil colaboratoare, dar pot veni să-şi aleagă modelul, materialele şi măsura în atelierul firmei. Produsele pot fi create atât după un anumit model dintr-o colecţie, cât şi după preferinţele clientului.

     

    5. Joyas

    Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob se aflau în Bali, în urmă cu patru ani, când au răsărit primele idei din spatele Joyas, un brand de încălţăminte pentru femei fabricată în Bucureşti. Cele două antreprenoare sunt cumnate şi împărtăşesc nu doar relaţia de rudenie, ci şi pasiunea pentru încălţăminte şi spiritul antreprenorial. Încălţămintea este lucrată manual, pe comandă, în propriul atelier, situat în sectorul 4 din Capitală, din piele premium importată din Italia. Comenzile online internaţionale predomină din Austria, Spania, Italia şi Marea Britanie. Tocmai de aceea, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au demarat o colaborare cu Amazon, pentru a-şi prezenta şi expune produsele spre vânzare. Investiţia iniţială a celor două fondatoare a ajuns la câteva zeci de mii de euro pentru achiziţionarea utilajelor şi a materiei prime. Ulterior, au produs tiparele şi primele modele de încălţăminte în viziunea personală.

     

    Pionieri într-o piaţă cu tradiţie

    Pe o piaţă în care România este recunoscută internaţional ca un producător important de încălţăminte premium, micii antreprenori au pariat, de cele mai multe ori, pe produse cu preţuri peste medie, de multe ori unicat. Cum materia primă este, de cele mai multe ori, pielea, businessurile s-au orientat şi către produse adiacente, cum sunt genţile.

    Potrivit celor mai recente date, România produce haine, fibre textile şi încălţări în valoare de
    22 mld. lei (4,4 mld. euro) anual, adică echivalentul a 2% din PIB, industria având o pondere similară (circa 1,3-1,4%) în totalul cifrei de afaceri a mediului de bussiness local în 2019. În 2019, când mai multe fabrici locale s-au închis şi relocat în ţări considerate mai ieftine, industria a pierdut 700 de milioane de lei din cifra de afaceri.

    Oficial, fără a se lua în calcul munca la negru, în domeniu lucrează 175.000 de croitorese, cusătorese şi cizmari care pun eticheta de „Made in Romania” pe haine şi pantofi ce poartă mărci precum Zara, H&M, Moncler sau Burberry. Aproape 4% din salariaţii din România lucrează în această industrie care utilizează în mod intens forţa de muncă, unele fabrici având chiar şi peste 1.000 de salariaţi. Începând din anii ’90, România a devenit treptat unul dintre principalii croitori şi cizmari ai Europei. Poziţia geografică favorabilă, expertiza istorică şi mai ales salariile mici au pus piaţa locală pe harta marilor branduri internaţionale când vine vorba de producţie.

    Puteţi citi poveştile integrale ale tuturor acestor afaceri pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Povestea tinerei care a transformat un obicei vechi de sute de ani, la care mulţi au renunţat, într-o afacere modernă şi profitabilă

    Ţesutul la război este, fără nicio urmă de îndoială, o îndeletnicire mai degrabă de ieri decât de azi, mai degrabă a bunicilor şi străbunicilor decât a generaţiilor mai noi. Simona Gonciulea este însă, excepţia. Dintotdeauna a admirat munca femeilor de la ţară care ţeseau preşuri, covoare, broderii, ii şi chiar costume populare şi aveau, totodată, timp şi pentru casă şi familie. Aşa că, atunci când viaţa i-a dat o pauză, a intrat şi ea în această provocare. Şi aşa a apărut Sigo.

    În primul concediu de creştere a copilului am încercat lucrul de mână şi am continuat în al doilea concediu. Am simţit atunci nevoia de a face ceva creativ, motivant în acelaşi timp, stând mai mult acasă cu copiii. Aşadar, începutul a fost unul concentrat pe o nevoie a mea mai mult decât pe nevoia unor potenţiali clienţi. În această perioadă de început am avut parte de susţinerea soţului, lucru care a contat foarte mult”, povesteşte Simona Gonciulea. Nefiind constrânsă în vreun fel, a avut suficient timp să-şi testeze ideile şi să acumuleze cât mai multe cunoştinţe. Aşa se face că cei patru ani în care a fost în concediu de creştere a copiilor au ajutat-o să-şi schiţeze ideea unui business. „Transformarea unui meşteşug în business este destul de dificilă din multe perspective, pentru că depinde de mulţi factori.”

    Unul din ei este productivitatea, aşa că, atunci când a simţit că nu mai poate face faţă singură, s-a gândit să încheie colaborări. Iar după ce a văzut că amatorii de articole handmade nu sunt deloc puţini, a proiectat câteva produse şi a început să le producă în ritm constant, indiferent că era vorba de genţi, rucsacuri sau încălţăminte. Apoi a înfiinţat o firmă şi a început treaba. „Brandul Sigo este reprezentat de mine. Sunt absolventă a Academiei de Studii Economice şi am activat în domeniul economic puţin peste şase ani, până la naşterea primului copil.”

    Odată cu primul copil, s-a născut şi ideea de afacere. Investiţiile de câteva mii de euro nu au fost foarte mari, însă mai valoros a fost timpul dedicat acumulării de cunoştinţe, finalizării şi comercializării produselor. A cumpărat întâi un război de ţesut, în următorul an a mai luat unul, iar acum are patru astfel de războaie la îndemână. „În aceşti ani m-am concentrat pe validarea produselor, astfel că partea financiară nu a fost o ţintă pentru mine. În cadrul firmei regăsiţi un singur angajat, adică eu. Totuşi, în realizarea produselor am implicat mai multe persoane, având colaborări atât la nivelul Bucureştiului, cât şi în ţară. Apreciez că acest model poate fi extins. Am desluşit singură întregul proces, de la aţă la produs finit, şi acum văd câteva oportunităţi de dezvoltare.”

    Preţurile articolelor care ies din războaiele Simonei Gonciulea sunt cuprinse între 100 şi 300 de lei. Îi sunt clienţi oameni din categorii diferite, dar cu un lucru în comun: ataşamentul de tradiţie şi de lucrul de mână, dorinţa de a ieşi din tiparul marilor branduri. Cei mai frecvenţi cumpărători sunt femeile cu vârste între 25 şi 50 de ani, care aleg în special online-ul când vine vorba de plasarea comenzilor. De altfel, majoritatea vânzărilor au loc în online şi, deşi înainte de pandemie era o ţintă identificarea unor forme de colaborare cu magazine fizice, Simona Gonciulea spune acum că va reevalua ideea atunci când situaţia va permite. Totuşi, anul trecut a fost prezentă cu brandul Sigo într-un magazin fizic şi a fost foarte bine. Tot anul trecut a pariat şi pe alte idei.

    „În 2020, pe fondul schimbărilor influenţate de pandemie, am adus în atenţia admiratorilor preşul tradiţional ţesut la război. Practic, dacă multe produse se realizau din material ţesut (care, ca formă primară, este un preş), acum m-am rezumat doar la preş. Am prins valul de emoţie creat de lockdown în jurul afacerilor româneşti şi m-am axat pe fabricarea de preşuri din materiale reciclabile.” De altfel, preşurile se asociază numai bine cu aspectul modern al locuinţelor, spune antreprenoarea, astfel că una din ţintele din 2021 este găsirea căii potrivite pentru a le introduce în designul interior al locuinţelor. „În acelaşi timp, voi continua producerea celorlalte tipuri de articole – genţi, rucsacuri, borsete, încălţăminte. Mai sunt şi alte variante, însă sunt în fază incipientă acum”, spune Simona Gonciulea.

    Preţurile articolelor care ies din războaiele Simonei Gonciulea sunt cuprinse între 100 şi 300 de lei

     

    Cinci idei de afaceri de la zero 

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Chefs of Romania – platformă care aduce bucătarul acasă (Bucureşti)

    Fondator: Alex Rada

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Wooden Lamp – atelier de lustre din lemn (Miroslava, jud. Iaşi)

    Fondatori: Mara şi Alexandru Bălţătescu

    Investiţie iniţială: 35.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020 (august-noiembrie): 60.000 de lei (12.200 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Home Kineto – cabinet de kinetoterapie (Popeşti-Leordeni)

    Fondator: Cosmin Ciocîrlan

    Investiţii: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 12.000 de euro

    Prezenţă: Popeşti-Leordeni, online

    Corinne Chocolat – atelier de ciocolată fără zahăr (Bucureşti)

    Fondatoare: Corina Ifrim Drăgulinescu

    Investiţie iniţială: 40.000-45.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 170.000 de lei (aproape 35.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Miere cu drag – brand de miere (jud. Olt)

    Fondatori: Anca şi Lucian Ciutacu

    Investiţii: peste 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a construit o stewardesă o afacere deosebită. „Fostul loc de muncă mi-a oferit oportunitatea să văd atâtea pro­duse noi din străinătate care la noi nu erau“

    ♦ În cinci ani vreau să ajung la o cifră de afaceri de un milion de euro.

    Carolina Aldea, fostă însoţitoare de zbor, a creat brandul Marabou Boutique pentru a aduce şi în România acceso­riile pe care le vedea în ţările în care călătorea. „Cred că fostul loc de muncă m-a ajutat să-mi descopăr această pasiune şi mi-a oferit oportunitatea să văd atâtea pro­duse noi din străinătate care la noi nu erau“, spune Carolina Aldea.

    Ea şi-a dat seama că exista un gol în piaţa acce­­soriilor din România atunci când priete­nele sale îşi doreau produsele pe care ea le avea, aşa că a început să importe accesorii şi pălării din ţări precum China, Turcia, Spania, Anglia.

    „Am început în 2017, la început im­por­tam bijuterii, gablonţuri, apoi ochelari de soa­re cu pietre şi pălării de plajă. De aproxi­ma­tiv un an, am observat că clientele vor pro­du­se personalizate, pe care am decis să le fa­cem noi integral, am făcut şi nişte cursuri, ate­liere la Londra. Am găsit şi furnizori noi de la care aduc materiale, avem şi un atelier, un­de încercăm să facem noi toate produsele. Acum producem la comandă pălării şi acce­so­rii, dar încă mai avem produse pe care le-am comandat mai de mult. Pentru produ­se­le noastre există alt preţ şi un timp de livra­re mai mare, dar şi alte materiale. Pălăriile fă­cute de noi ajung până la 500 lei, iar cele pe care le mai avem din import sunt aproximativ 150-200 lei“, povesteşte Carolina Aldea.

    Pe lângă acest atelier şi magazinul online, Carolina Aldea spune că îşi doreşte să deschidă şi un magazin fizic şi un showroom în Bucureşti deoarece clientele au nevoie să probeze produsele pe care le comandă.

    Până acum, Marabou Boutique a vândut lunar până la 400 de pălării în sezonul vacanţelor, iar fosta însoţitoare de zbor spune că a observat că pălăriile sunt purtate din ce în ce mai mult şi se gândeşte să se axeze doar pe acest tip de produse.

     „Primim multe comenzi de acce­so­rii pentru a fi purtate la evenimente, spe­răm ca în toamnă să se poată organiza mai multe. Vrem să adăugăm şi produse pentru bărbaţi“.

    Carolina Aldea, fostă însoţitoare de zbor, a creat brandul Marabou Boutique pentru a aduce şi în România acceso­riile pe care le vedea în ţările în care călătorea.

    Carolina Aldea povesteşte că ea s-a ocu­pat de întregul business de la început, fiind de me­serie inginer, site-ul este făcut de ea, dar acum colaborează cu o agenţie de marketing care o ajută cu reclamele din online şi cu un grafician pentru bannere. 

    Pandemia a fost pentru Marabou Boutique o oportunitate de dezvoltare, pen­tru că magazinele erau închise, majoritatea persoanelor îşi căutau accesorii în online.

    „În 2019, cifra de afaceri a Marabou Boutique a fost de 35.000 de euro, iar în 2020, pen­tru că magazinele au fost închise, iar noi eram deja prezenţi în online, cifra de afaceri a crescut la 70.000 de euro.  Până acum, am avut o marjă de profit de 30-40% care proba­bil că va scădea atunci când vom avea angajaţi şi un magazin fizic“, spune antreprenoarea.

    În cinci ani, Carolina Aldea îşi doreşte ca brandul ei să fie prezent în centre comerciale, iar obiectivul principal pentru următorii cinci ani este să ajungă la o cifră de afaceri de un milion de euro care, spune ea, este realizabilă deşi necesită multă muncă şi multe sacrificii.

    livia.gheorghe@zf.ro

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

  • Cum să transformi o idee venită în vacanţă într-o afacere profitabilă. Două tinere au reuşit şi acum vând în toată lumea

    Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob se aflau în Bali, în urmă cu patru ani, când au răsărit primele idei din spatele Joyas, un brand de încălţăminte  pentru femei fabricată în Bucureşti. Cele două antreprenoare sunt cumnate şi împărtăşesc nu doar relaţia de rudenie, ci şi pasiunea pentru încălţăminte şi spiritul antreprenorial.

    Fără cunoştinţe în domeniu, cu studii economice şi de limbi străine, devotamentul şi pasiunea pentru această ramură a producţiei de încălţăminte ne-au transformat, la un an de la realizarea primului tipar, în antreprenori în confecţionarea încălţămintei din piele, odată cu cunoaşterea tuturor proceselor şi a etapelor de producţie”, spun cele două fondatoare Joyas.

    Cu brandul lor, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au făcut în 2019 afaceri de peste jumătate de milion de lei –
    521.000 de lei mai exact. Încălţămintea este lucrată manual, pe comandă, în propriul atelier, situat în sectorul 4 din Capitală, din piele premium importată din Italia.

    „Alegerea de a nu lucra cu stocuri a venit pe parcurs, din mărturisirile clientelor cu diverse probleme, care nu îşi găsesc în magazine produse care să le fie pe plac şi cu care să aibă confort sporit. Cererea, în mare măsură, vine din partea clientelor din România şi majoritatea expediţiilor se fac pe teritoriul ţării, însă observăm o uşoară creştere şi în extern, în fiecare an”, spun antreprenoarele.

    Comenzile online internaţionale predomină din Austria, Spania, Italia şi Marea Britanie. Tocmai de aceea, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au demarat o colaborare cu Amazon, pentru a-şi prezenta şi expune produsele spre vânzare.

    Investiţia iniţială a celor două fondatoare a ajuns la câteva zeci de mii de euro pentru achiziţionarea utilajelor şi a materiei prime. Ulterior, au produs tiparele şi primele modele de încălţăminte în viziunea personală.

    „Cifra de afaceri pe 2019 a fost satisfăcătoare. Pentru susţinerea unui brand şi creşterea sa, în primii ani, promovarea şi expunerea la nivel naţional sunt esenţiale, astfel că toate veniturile firmei au fost direcţionate în acest sens. În momentul de faţă, atelierul Joyas are în subordine 15 angajaţi.”

    După un an 2020 al provocărilor şi al schimbărilor, echipa Joyas priveşte cu optimism către 2021 şi şi-a propus să creeze noi modele pentru clientele din România şi din afara ţării.

    Cu brandul lor, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au făcut în 2019 afaceri de peste jumătate de milion de lei – 521.000 de lei mai exact.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Magic Mint – atelier de pictură pe textile şi accesorii (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Dumitru

    Cifră de afaceri în 2020: 13.000 de lei (2.700 de euro)

    Prezenţă: online

    Colorazon – magazin online cu jocuri educative de tip board game pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Andra Păduraru

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: online

    Chef Sosin – atelier de producţie de sosuri, muştaruri, dulceţuri (Jilava)

    Fondator: Sebastian Sosin

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: băcănii, online

    Nood Food – laborator cu produse fără zahăr şi fără carne (Bucureşti)

    Fondatori: Cristina Pârlitu şi Răzvan Clapa

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 48.000 de euro

    Prezenţă: zona Domenii din Bucureşti, livrări în Bucureşti şi împrejurimi

    La Troia – pizzerie (Călăraşi)

    Fondator: Cătălin Mihaiu

    Investiţie iniţială: 45.000 de euro

    Vânzări: 100.000 de lei pe lună, în medie (peste 20.000 de euro)

    Prezenţă: Călăraşi şi împrejurimi


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.


     

  • Afaceri de la zero. Filofteia şi Ioana Matei, mamă şi fiică, realizează lunar peste 1.000 de produse cosmetice naturale sub brandul Jovis, iar ambiţia lor este să ajungă în toată Europa

    Un hobby transformat în busi­ness printr-o colaborare de pes­te un deceniu între Filofteia şi Ioana Matei, ma­mă şi fiică. Aşa începe po­vestea Jovis, un brand de cosmetice naturale fabricat într-un atelier din Constanţa în urma unei investiţii totale de 30.000 de euro.

    „Eram studentă în anul întâi la Ecologie şi Protecţia Mediului şi eram interesată de tot ce înseamnă produse eco, bio, în special de produse cosmetice şi de îngrijire a tenului“, povesteşte Ioana Matei, ecolog în prezent şi creator al brandului Jovis. Interesul Ioanei Matei s-a transformat rapid în primele în­cer­cări de a produce acasă, în bucătărie, primele măşti, balsamuri de buze, unguente, cu in­gre­diente naturale cumpărate din magazine de tip plafar. „Era hobbyul meu şi pentru că aveam nevoie de un loc al meu în care să vorbesc în voie pe tema asta, mi-am făcut un blog – Jovis Homemade Beauty – folosind numele Jovis care era pe atunci (în 2009 – n. red.) nickname-ul meu din mediul online“.

    Blogul a adus în jurul Ioanei Matei o comunitate de oameni interesaţi de produse fabricate din ingrediente naturale, iar în paralel tânăra studentă a realizat şi prima sa vân­zare. „Am făcut zece bu­căţi de bal­sam de buze şi le-am vândut pe toate cole­ge­lor de la facultate, cu 5 lei bucata. Au fost primii mei 50 de lei câştigaţi“.

    În 2010, Ioana Matei a des­co­perit univer­sul să­pu­nului na­tural, a creat împreună cu ma­ma sa prima reţetă şi de atunci nu s-au mai oprit. „Noi facem săpun prin metoda la rece de­oarece ingredien­te­le nu sunt fierte sau în­călzite, astfel că îşi păstrează pro­prie­tăţile. Am început să fa­cem totul manual, în bucătărie“, îşi aminteşte Ioana Matei, care adau­gă că pentru a ajunge la spaţiul de producţie de astăzi investiţiile au venit treptat şi s-au ridicat la 30.000 de euro.

    Primele vânzări au venit în urma partici­pării brandului Jovis la târguri din Constanţa, iar astăzi 80% din volume vin din magazinul online propriu, iar restul din parteneriate cu distribuitori din toată ţara.

    „Colaborăm cu magazine mici, care sunt tot aşa pe profilul nostru, cu magazine de pro­duse cosmetic naturale. Produsele Jovis mai sunt prezente în magazinele zero waste sau zero plastic, un segment care s-a dez­vol­tat în ultimii doi ani, în magazinele de produse româ­neşti şi în băcănii“, mai spune Ioana Matei care adaugă că a discutat şi cu lan­ţuri de farmacii, dar discuţiile nu s-au concretizat pentru că dis­countul solicitat de marile lanţuri ar pune presiune pe preţul de vânzare.

    „Eu mi-am dorit de la început să creez produse accesibile şi am preferat să producem cosmetice accesibile unui public mai larg“.

    Un săpun Jovis costă între 13 şi 19 lei, iar portofoliul dezvoltat cuprinde 22 de produse, plus o gamă de şampoane solide. Din portofoliul magazinului online Jovis fac parte şi uleiuri şi unturi de corp, dar şi o gamă de accesori pentru îngrijire.

    „Noi producem lunar cam 1.000-1.200 de produse, dar investiţia a fost treptată, produsă în mai multe etape şi s-a ridicat la 30.000 de euro, cea mai mare parte pentru amenajarea spaţiului de producţie şi pentru certificarea produselor“.

    Filofteia şi Ioana Matei sunt în continuare implicate activ în business, însă pentru a dezvolta Jovis au apelat la colaboratori pe diverse domenii, pe partea de ambalaje, de website, de design. „A devenit din ce în ce mai evidentă nevoia unui asistent în zona de producţie. Ne propunem ca în acest an să ne mărim echipa, să producem mai mult, mai eficient. Noi am primit foartre multe cereri pentru livrări în afara ţării, clienţi care locuiesc în alte ţări. Mi-ar plăcea să adaptăm site-ul pentru a livra românilor din afară, dar şi persoanelor din alte ţări. Vom lucra să traducem ambalajele pentru a putea livra în afară pentru că vin cereri de distribuţie din străinătate şi prin alte magazine“. 

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Salariul nu mai este pe primul loc în mintea angajaţilor, ci stabilitatea plăţii salariului şi soliditatea companiei

    Această pandemie, care sigur va ţine cel puţin încă doi ani de-acum înainte, va schimba pe termen scurt modul cum angajaţii se raportează la jobul pe care îl au, la salariu, la acceptarea altor oferte primite, la schimbarea locului de muncă.

    Dacă în perioadele de boom, când sunau telefoanele în fiecare zi, salariul şi creşterea primită pentru a accepta un job la o altă companie era pe primul loc, acum plata salariului la timp şi soliditatea companiei unde lucrează au trecut pe primul loc.

    „Ne aştepăm la o reaşezare a priorităţilor angajaţilor, ţinând cont că, întrebaţi ce aşteaptă de la organizaţia unde lucrează, majoritatea au pus pe primul loc siguranţa locului de muncă. Pentru companiile care au un brand de angajator puternic va fi o ocazie mult aşteptată de a recruta noi talente”, a spus pentru ZF Mihaela Maranca, Country Manager România pentru compania de resurse umane Randstad.

    Radu Turcescu, Reputation Management Strategy, spune că teama de a rămâne fără un loc de muncă şi-a făcut simţită prezenţa pe piaţă: imaginea de angajator stabil va conta enorm în decizia de angajare.

    Această idee este valabilă şi pentru angajaţi, având în vedere că firmele de recrutare şi companiile fac dosare din ce în ce mai complexe înainte de a discuta cu cineva sau de a lua decizia de angajare, pe baza informaţiilor strânse de pe reţelele sociale sau din alte surse deschise sau închise.

    Sorina Faier, de la firma de recrutare Elite Searchers, a spus la ZF Live că a avut cazuri în care o ofertă de angajare cu o creştere salarială de 30-50% a fost respinsă, pentru că persoana în discuţie nu avea încredere în cel care i-a făcut oferta, pentru că era un start-up. Iar în perioadele de criză, aceste companii la început de drum au probleme de finanţare.

    Din păcate, în companiile româneşti antreprenoriale, patronii nu investesc în perioadele de boom în brandul companiei, în modul cum trebuie să se poziţioneze în piaţă, în rândul propriilor angajaţi, dar şi în ochii angajaţilor de la concurenţă. Tuturor li se pare că sunt bani aruncaţi degeaba, iar dacă dai un salariu mai mare oferta va fi acceptată imediat.

    Multinaţionalele au tot timpul grijă să aibă o imagine bună în piaţă, astfel încât să fie în topul preferinţelor unde să lucrezi.

    „No-name-urile”, cele mai multe companii antreprenoriale româneşti, stau prost în piaţă ca percepţie şi întâmpină mari probleme când trebuie să recruteze oameni. Iar când reuşesc să ia pe cineva, plătesc un preţ mult mai mare decât o multinaţională.

    Neavând prea mulţi bani, dar mai degrabă neavând încredere în firmele care se ocupă de branding, pe ideea că le ştiu pe toate, patronii români nu dau importanţă modului cum sunt percepuţi ei ca persoane şi compania lor în piaţă, în media, în social-media şi sunt foarte intrigaţi, miraţi, frustraţi, că ei muncesc, dar angajaţii nu apreciază acest lucru, nici pe ei, nici compania. Şi mai mult decât atât, îi vorbesc de rău în piaţă.

    Toate aceste lucruri se văd cel mai bine în perioadele de criză, când se face diferenţa în piaţă, iar de cele mai multe ori multinaţionalele câştigă teren, iar companiile româneşti pierd.

    Pentru o companie care se bazează mai mult pe creiere şi mai puţin pe echipamente, brandul şi reputaţia contează cel mai mult în ochii angajaţilor şi în ochii altor angajaţi, când se pune problema de angajare.

    Multinaţionalele sunt percepute ca fiind companii extrem de stabile, care plătesc salariile la timp şi care au acţionari care în perioadele de criză susţin businessul. Companiile româneşti sunt percepute ca fiind nesigure, cu planuri de restructurare şi concediere venite peste noapte, cu salarii care ar putea să nu se plătească la timp şi cu beneficiile tăiate în perioadele de criză.

    De aceea toată lumea caută să lucreze la companii solide, cu reputaţie, care plătesc salariile la timp. Nimeni nu se mai aşteaptă la creşteri salariale.

    Aceasta este realitatea în care vom trăi, cel puţin în următorii doi ani.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Competiţia „made in Romania”. Câţi bani fac retailerii din brandurile private label şi unde le produc

    Privite iniţial cu reticenţă, sunt astăzi din ce în ce mai căutate, mai variate şi asigură procentaje importante din vânzările lanţurilor internaţionale de retail prezente în România. Este vorba de mărcile private, un competitor puternic al brandurilor de top şi un pariu sigur al multor jucători de profil.

    Segmentul produselor de marcă proprie este într-o continuă dezvoltare, nu doar prin creşterea numărului de SKU-uri (Stock Keeping Unit – n. red.), ci şi prin creşterea accelerată a vânzărilor din totalul pieţei. Clienţii sunt dornici să experimenteze, să descopere la raft articole din categorii noi, iar produsele marcă proprie au un raport excelent calitate – preţ”, spune Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs în cadrul Kaufland România. Opinia este împărtăşită şi de alte companii din piaţa locală de retail. Reprezentanţii Selgros Cash&Carry, de pildă, spun că în România se observă o tendinţă clară de creştere a notorietăţii mărcilor private, pe toate segmentele de preţ, inclusiv pe nişa produselor bio. „Nu credem că vom ajunge foarte curând la nivelul de vânzări şi de sofisticare al pieţelor occidentale, însă este foarte important că românii capătă tot mai multă încredere în aceste mărci proprii – datorită tuturor ofertelor şi gamelor de produse existente – ceea ce va duce cu siguranţă la apariţia de categorii noi şi la multe noutăţi pe această nişă de piaţă.”

    O categorie care câştigă teren

    Interesul tot mai mare al românilor pentru produsele private label se reflectă şi în numărul de mărci private aduse sau dezvoltate de retaileri în plan local. Pentru unii, cum este cazul discounterului Lidl, parte a grupului Schwarz, mărcile private reprezintă chiar un procent majoritar din portofoliu. „Lidl operează după acelaşi model de business în toate ţările în care este prezent, iar acesta constă în faptul că dezvoltăm şi comercializăm împreună cu partenerii noştri, în cadrul reţelei, produse marcă proprie. Funcţionăm astfel de peste 40 de ani, la nivel global, inclusiv pe piaţa locală, unde ne distingem faţă de alţi retaileri prin modelul nostru de business, pentru că peste 80% dintre cele aproximativ 1.800 de produse comercializate în cele peste 275 de magazine din întreaga ţară sunt marcă proprie”, spun reprezentanţii Lidl România, business cu venituri de 9,5 miliarde de lei în 2019, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor communicate de companie. Lidl a dezvoltat mărci proprii pentru aproape fiecare categorie de produs pe care o comercializează, iar multe dintre acestea au devenit branduri în sine, precum Cămara Noastră, care include, printre altele, produse de carmangerie, lactate şi patiserie, Pilos (lactate), W5 (produse de curăţenie), Cien (produse de îngrijire personală), sau Lupilu, cu produse destinate bebeluşilor şi copiilor mici. „Dincolo de articolele din sortimentul de bază, avem şi produse in & out, care pot fi găsite în magazinele noastre în timpul săptămânilor tematice sau de sărbători”, adaugă reprezentanţii Lidl.

    Tot parte a grupului Schwarz, retailerul german Kaufland, lider de piaţă în industrie, cu o cifră de afaceri de 11,8 miliarde de lei în 2019, deţine, la nivel internaţional, peste 50 de branduri marcă proprie înregistrate, pe segmentele de food şi non-food, cu un portofoliu de produse de câteva mii de articole, atât cu specific global, cât şi local, în cele cele şapte ţări în care compania este prezentă. În România se regăsesc peste 35 dintre acestea, atât în categoriile food, cum ar fi carne ambalată, legume şi fucte mezeluri, produse de panificaţie, produse lactate, băuturi, dulciuri sau conserve, în total circa 2.000 de produse, cât şi non-food: electrocasnice, produse de papetărie, produse de curăţare şi menaj, textile pentru adulţi şi copii sau articole de sezon, produsele marcă proprie reprezentând o pondere importantă în vânzările totale ale companiei, de până la 20%. Printre acestea se numără brandul K-Classic, care se regăseşte în aproape toate categoriile de produse, Bevola – pe segmentul cosmetice sau Purland, pe categoria carne. „Mărcile noastre proprii sunt prezente în aproape toate categoriile de produse, de la piese de mobilier, articole vestimentare, produse de îngrijire şi, desigur, alimente. Am dezvoltat mărci proprii şi la nivelul segmentului de produse cu valoare adăugată sub brandul K-Favourites, lansat relativ recent, ori în zona de produse sustenabile nealimentare – cum ar fi echipamentul sportiv făcut din PET-uri reciclate sau hainele din bumbac organic certificat GOTS. Din punct de vedere al cantităţilor vândute, în top sunt articolele din categoriile alimente de bază, băuturi şi lactate”, spune Valer Hancaş.

    Potrivit lui, sortimentul de marcă proprie, aflat într-o dinamică permanentă, este dezvoltat în funcţie de preferinţele consumatorilor, de cele mai noi trenduri din piaţă, precum şi de performanţa articolelor deja listate. Hancaş spune că, prin portofoliul de produse marcă proprie al companiei, Kaufland se adresează întregului spectru al populaţiei, cu toate grupele de vârstă şi stiluri de viaţă – de la cei ce au timp şi le face plăcere să gătească acasă, până la cei care sunt pe fugă sau preferă preparate gata făcute. „Scopul mărcilor proprii este să asigurăm varietate şi să acoperim nevoile tuturor stilurilor de viaţă. De asemenea, răspundem şi celor care au nevoie de un regim de alimentaţie special, fie că ţin post, sunt vegani, vegetarieni sau au anumite intoleranţe sau alergii alimentare. În zona de non-food, avem mărci pentru cei pasionaţi de sport, haine pentru adulţi, dar şi produse pentru părinţi – haine pentru copii de toate vârstele, produse de igienă şi îngrijire. Avem, de asemenea, mărci şi pentru electrocasnice sau grătar – astfel că acoperim nevoile întregii case.”

    Un alt lanţ de hipermarketuri care se axează pe acest segment, prezent în top 10 retaileri pe poziţia a şasea, cu o venituri de 5,7 miliarde de lei în 2019, potrivit estimărilor ZF, este retailerul francez Auchan. Potrivit reprezentanţilor companiei, produsele private label reprezintă aproximativ 10% din cifra de afaceri a businessului local, cea mai mare parte fiind generată de produsele marcă proprie realizate în România. Astfel, din cele câteva mii de articole marcă proprie din portofoliul internaţional, circa 600 sunt prezente şi în portofoliul local, alături de alte câteva sute de produse fabricate în România (neincluzând aici mărcile de destinaţie). „Prin cele trei branduri proprii din portofoliu, astăzi răspundem tuturor bugetelor”, spun reprezentanţii companiei. În topul vânzărilor pe acest segment se numără produsele din gama de cafea, dulciuri, conserve şi alimente de bază.

    Pe segmentul cash&carry, dominat, în plan local, de companiile Metro şi Selgros, cu venituri de 5,75 miliarde de lei, respectiv 3,83 miliarde de lei, lucrurile stau puţin diferit, dar nu neapărat în ceea ce priveşte cererea, ci tipurile de clienţi care optează pentru produse private label. În cazul brandului Metro Cash&Carry, din cele opt mărci proprii prezente la nivel internaţional, şapte se regăsesc şi pe piaţa locală: ARO – prin care compania comercializează produse pentru gătit şi curăţenie; H-Line – produse pentru sectorul hotelier şi cel gastronomic; Rioba – gama pentru baruri, cafenele şi hoteluri; Metro Chef – produse premium destinate industriei gastronomice; Fine Life – gamă alternativă pentru alte branduri consacrate de pe piaţa locală; HoReCa Select – produse alimentare şi non-alimentare destinate bucătăriilor şi bucătarilor profesionişti şi Sigma – produse de birotică.

    „Interesul consumatorilor pentru produsele marcă proprie este în continuă creştere. Într-adevăr, a fost necesar un timp de testare a produselor noastre, pentru ca oamenii să înţeleagă că raportul calitate – preţ este, de multe ori, preferabil brandurilor consacrate. Dacă la început, deschiderea către produse la prim preţ a fost mai mare, odată cu apariţia pe piaţă a mai multor mărci proprii din segmentul mainstream sau chiar profesional, clienţii migrează către produse mai calitative”, spune Ioana Dănăilă, şef departament Mărci Proprii Metro România. Mărcile private ale companiei însumează un portofoliu de 1.800 de produse alimentare şi 1.400 de articole nonalimentare. „Atât în sectorul alimentar, cât şi în cel nonalimentar, preţurile acoperă toată gama – de la prim preţ (cele mai mici), până la preţuri care corespund unor produse profesionale”, notează Dănăilă. Potrivit ei, clienţii care apelează cu preponderenţă la mărcile proprii Metro sunt: clienţii revânzători, care au o afacerere independentă şi deţin de obicei un magazin alimentar, cu vârste de 35-55 ani, ponderea mediului de provenienţă urban versus rural fiind de 50%-50%, şi clienţii din HoReCa – proprietari de pizzerii/fast-food/mici restaurante, cu vârste cuprinse între 24 şi 45 de ani, 70% provenind din mediul urban şi 30% din mediul rural. În categoria clienţilor revânzători cel mai bine se vând articolele la prim-preţ, în timp ce în cazul clienţilor HoReCa cele mai căutate sunt articolele profesionale. „În ceea ce priveşte produsele, în topul vânzărilor se află gama de lactate şi produsele de strictă necesitate (ulei, zahăr, făină, ouă).”

    Competitorul direct al Metro – grupul Transgourmet Holding, din care face parte compania Selgros Cash&Carry, deţine, la nivel internaţional, cinci mărci private, prezente pe toate palierele de preţ, pe piaţa locală fiind prezent cu trei dintre acestea: Topseller, Transgourmet Economy şi Transgourmet Quality. În prezent, cele trei mărci proprii prezente în plan local înglobează peste 200 de produse. „Prin prisma profilului nostru de cash&carry, cele mai vândute produse sunt cele din gama alimentelor de bază şi a celor proaspete, însă, în ultima perioadă, am observat creşteri importante şi pe alte categorii, cum ar fi peşte/fructe de mare, produse non-alimentare, dulciuri şi, mai nou, dezinfectanţi”, spun reprezentanţii companiei. „Deoarece portofoliul de produse marcă proprie este încă în curs de dezvoltare”,​ reprezentanţii Selgros România estimau la finele anului trecut că vor încheia 2020 cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe acest segment.. „Clienţii Selgros sunt foarte variaţi. Din magazinele noastre îşi fac cumpărăturile atât clienţii revânzători şi gastronomi, cât şi consumatorii finali. Pentru produsele care se adresează revânzătorilor, preţul este principalul criteriu de cumpărare, în timp ce produsele dedicate gastronomilor sunt preferate de toate tipurile de profesionişti pentru raportul calitate/preţ”, explică reprezentanţii companiei.

     

    Obiceiuri sănătoase la preţuri accesibile

    Printre sortimentele tot mai variate şi gamele premium marcă proprie şi-au făcut loc şi produsele bio, incluse în portofoliile mărcilor private ale retailerilor pe fondul unei cereri tot mai accentuate a consumatorilor pentru acest tip de articole. „O tendinţă pe care am observat-o în preferinţele consumatorilor şi pe care am putut să o exploatăm şi mai mult în portofoliul nostru de produse marcă proprie este interesul din ce în ce mai mare asupra produselor sănătoase, atenţia la certificările de calitate şi la provenienţa produselor. Am fost primul retailer care a adus pe rafturi un întreg sortiment de produse bio, tocmai pentru că am înţeles orientarea consumatorilor către acest segment. În continuare, vedem că tot mai mulţi consumatori sunt interesaţi de o alimentaţie echilibrată, aşa că investim în permanenţă în această gamă şi ne concentrăm pe creşterea numărului de articole la raft. În prezent, în sortimentul nostru, avem peste 170 de produse bio, dintre care peste 80 de produse se află permanent în stocul nostru. Avem de mai multe ori pe an şi Săptămâna Bio, cu o gamă extinsă de produse bio in & out. Mai mult decât atât, pe lângă produse alimentare, anul trecut am inclus în gama noastră şi produse de îngrijire personală bio”, spun reprezentanţii Lidl România.

    „Ca urmare a faptului că tot mai mulţi clienţi au început să se orienteze spre un stil de viaţă sănătos, fiind totodată atenţi la preţul de cumpărare, am dezvoltat portofoliul de mărci proprii din această zonă, în gamele cu valoare adaugată şi bio. Marca proprie este o alternativă bună pentru cei care vor să acceseze produse dintr-un segment calitativ superior, la preţuri avantajoase. Am crescut mult în ultimul timp pe zona bio şi am dezvoltat segmentul non-food pe marcă proprie. Oferim în prezent o varietate de produse ecologice din toate categoriile: produse lactate, băuturi, cafea şi ceai, chiar şi conserve şi produse congelate, articole vestimentare din bumbac organic”, notează, la rândul său, Valer Hancaş (Kaufland). De altfel, adaugă el, „în ceea ce priveşte evoluţia pieţei de retail, România începe să adopte cele mai noi tendinţe în materie de food: produse naturale, sustenabile, consum bazat pe proteine, produse locale, reducerea cantităţii de sare, zahăr şi grăsimi precum şi o atenţie deosebită în ceea ce priveşte utilizarea resurselor”.

    În cazul Metro, gama bio este reprezentată, în portofoliul companiei, de mărcile Metro Chef şi Horeca Select, destinate clienţilor din industria HoReCa. „Amintim aici şi de microsera inteligentă pe care am adus-o, în colaborare cu Microgreens România, la Metro Cash&Carry Băneasa”, spune Ioana Dănăilă.

    Made in România

    De câştigat din evoluţia mărcilor private nu au doar companiile care le comercializează, ci şi producătorii locali, la care retailerii apelează pentru procente importante din portofoliul private label. Auchan, de pildă, colaborează cu peste 50 de producători locali în crearea mărcilor proprii, iar în cazul Metro, aproximativ 60% din segmentul produselor alimentare din portofoliul de mărci proprii al companiei este dezvoltat cu producători români. Jucătorul, prezent şi pe piaţa de retail de proximitate, prin franciza LaDoiPaşi, a lansat, în luna august, în cadrul acesteia, o gamă de produse locale, „pe care urmează să o extindem până la finalul anului cu încă 20 de SKU-uri (stock keeping units) noi”, după cum au declarat anul trecut reprezentanţii companiei. „Răspundem, astfel, interesului  tot mai mare al clienţilor pentru produsele locale şi oferim ocazia antreprenorilor să aducă la raft noi opţiuni, game exclusive, made în Romania, la cel mai bun raport preţ-calitate.”

    Valer Hancaş, de la Kaufland, spune că „pentru clienţii din România colaborăm cu producători locali pentru produse cu specific local, cu reţete locale sau cu ingrediente din România sub brandul Vreau din România dar nu numai. Dezvoltăm continuu programe şi colaborări pe plan local, iar beneficiile sunt de ambele părţi – atât pentru producătorii români, care au astfel asigurată o piaţă de desfacere, cât şi pentru clienţi şi consumatori, care au la dispoziţie produse proaspete şi autentice, de origine controlată”. Lidl a dezvoltat pentru prima data o categorie de produse româneşti în urmă cu 5 ani, ca o promoţie in&out în timpul primei Săptămâni Româneşti, „însă cu timpul, interesul pentru această gamă a crescut, aşa că din acest motiv am inclus în oferta noastră un număr din ce în ce mai mare de astfel de produse”, spun reprezentanţii companiei. În prezent, businessul colaborează cu 400 de furnizori locali pentru mărcile proprii şi cele comerciale, iar planurile de viitor vizează creşterea acestui număr. „În urma acestor parteneriate, am reuşit să creştem şi portofoliul de produse româneşti, astfel că în anul fiscal 2019 am avut peste 2.400 de articole, cu 10% mai mult decât în anul financiar trecut (per total), trend ascendent care se menţine şi în 2020. Dintre mărcile proprii, brandul Cămara Noastră, marca proprie Lidl de produse alimentare româneşti dezvoltate 100% cu furnizori locali, număra, la începutul anului fiscal 2019, în jur de 200 de produse”, spun reprezentanţii Lidl România.

    Pentru marca Topseller a Selgros, 90% dintre furnizori sunt locali, în timp ce pentru mărcile Transgourmet Economy şi Transgourmet Quality, mărci dezvoltate şi achiziţionate la nivel de grup, majoritatea sunt furnizori externi. „Avem însă planuri ca o parte dintre furnizorii noştri locali să devină furnizori şi pentru aceste două mărci proprii, ceea va reprezenta un atú pentru furnizorii din România, care ar urma să aibă un acces mai facil pe piaţa europeană”, spun reprezentanţii Selgros Cash&Carry România.

    Şi pe segmentul ambalaje retailerii îşi îndreaptă atenţia către producătorii locali. Producătorul de etichete Rottaprint, companie cu 800 de clienţi în portofoliul local, asigură fabricarea etichetelor pentru peste 20 de branduri de mărci private din retailul alimentar. Potrivit lui Cristi Nechita-Rotta, director general al companiei, „printre tipurile de produse din gama private label pentru care fabricăm etichete se numără: preparate din carne (mezeluri şi semipreparate), carne crudă, lactate (iaurt, unt, lapte, brânză), serveţele umede şi apă”.

    Cu un pas în urma Vestului

    „Piaţa locală este încă mai puţin dezvoltată faţă de cea din vestul Europei. În acest moment putem observa un număr mai ridicat de produse marcă proprie în reţelele din vest, însă tendinţa de creştere se remarcă şi în ţara noastră”, spun reprezentanţii Auchan România. Opinia că România este în urma vestului la această categorie este unanim împărtăşită, iar estimările sunt asemănătoare de la un retailer la altul. Astfel, potrivit lui Valer Hancaş (Kaufland), segmentul local de marcă proprie se află la nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Est (până în 20%), dar în urma ţărilor din Europa de Vest (circa 30% – 50% în Elveţia). Reprezentanţii Selgros România estimează că piaţa mărcilor private reprezintă în România doar 12,5% din totalul vânzărilor, în timp ce în Europa de Vest se ridică la 30%, iar în Europa de Est la 17%. Ei remarcă, de asemenea, că pe segmentul mărcilor private – aflat în continuă dezvoltare în România – există o reală oportunitate de dublare a volumului de vânzări. „Un factor important care poate contribui la această evoluţie este dezvoltarea comerţului modern, deoarece acesta reprezintă canalul prin care mărcile proprii sunt comercializate.” Porivit Ioanei Dănăilă (Metro), faptul că în sud-estul Europei consumul de produse marcă proprie este mai mic faţă de pieţele din vest se reflectă şi în comportamentul producătorilor: „pe piaţa locală, ca şi în ţările vecine, nu există producători specializaţi de marcă proprie”. Deocamdată, adaugă ea, nivelul de consum al produselor marcă proprie în România este încă sub media Europei. „Însă, dacă ne uităm la tendinţele actuale şi la dinamica puterii de cumpărare, estimarea este că în următorii ani popularitatea produselor vândute sub marca proprie pe piaţa locală va ajunge la acelaşi nivel cu cea din sud-estul Europei.”

     

    Produse marcă proprie lansate în pandemie

    Una dintre cerinţele impuse de pandemie a fost îmbogăţirea, în lanţurile de retail, a gamelor de produse cu specific santitar destinate limitării răspândirii coronavirusului. Metro se numără printre retailerii care au dezvoltat produse marcă proprie pentru igienizare, compania lansând articole destinate atât clienţilor revânzători, cât şi celor din segmentul HoReCa. „De la impunerea restricţiilor, în primăvară, segmentul produselor de igienizare şi curăţenie este în creştere şi estimăm că trendul se va menţine aşa şi în perioada următoare”, spune Dănăilă. Pentru a veni în întâmpinarea cererii crescute de produse de igienă, Selgros a lansat, de asemenea, anul trecut, sub marcă proprie, un gel igienizant pentru mâini în variante de 500 ml şi 1 litru, următorul pas fiind lansarea produsului în ambalaj de 5 litri, pentru nevoile clienţilor profesionişti.  Potrivit lui Cristi Nechita-Rotta, anul trecut Rottaprint a primit, atât pentru partenerii din plan local, cât şi pentru cei din străinătate, solicitări de producţie a etichetelor pentru produse cu specific sanitar, nou-lansate pe fondul pandemiei de COVID-19. La Kaufland, Valer Hancaş spune că „momentan investigăm această variantă de dezvoltare la nivelul pieţei. O provocare majoră o reprezintă durata proceselor de auditare şi autorizare, precum şi presiunea timpilor de reacţie în această perioadă sensibilă.”

  • Afaceri de la zero. Roxana Ispas creează costume de baie handmade sub brandul Ronna Swimwear şi a vândut de 2 mil. euro în 2020, în toată lumea

    Finanţarea iniţială a venit dintr-un alt business al antreprenoarei şi s-a ridicat la aproximativ 20.000 euro.

    Roxana Ispas creează într-o fa­brică din Buzău, dar şi în Milano, costume de baie hand­made, pe măsura clien­ţi­lor, pe care le vinde sub bran­dul Ronna Swimwear în toată lumea, iar în 2020 a ajuns la o cifră de afaceri de 2 milioane de euro. Ea a lucrat mai mulţi ani în domeniul ju­ridic, în cadrul unei case de avocatură, iar apoi a schimbat macazul şi a deschis iniţial un busi­ness în domeniul consultanţei speciali­za­te pe facilitarea obţinerii de autorizaţii sau avi­ze de funcţionare de către persoanele juridice.

    „Ideea de Ronna Swimwear a apărut din nevoia pieţei româneşti de a avea costume de baie din materiale bune. M-am gândit să fac ceva inedit. Prima dată am pornit un business în producţia de lenjerie intimă cu o asociată şi am văzut că acest segment de costume de baie a mers mai bine, asta fiind prin 2015. Apoi, am pornit singură în 2018, numai cu costume de baie“, povesteşte Roxana Ispas.

    Finanţarea iniţială a venit din businessul său în domeniul consultanţei şi s-a ridicat la aproximativ 20.000 euro. Iar în prezent, spune ea, tot ce face din vânzările costumelor de baie investeşte în producţie.

    Antreprenoarea susţine că la început nu avea mari aşteptări de la noul business, însă a muncit mult, iar acesta a luat amploare încă din primul an. „Primele cliente au fost chiar persoane cunoscute. După aceea am primit foarte multe comenzi din afara României, din Londra, Franţa, Anglia, Germania, SUA.“

    Primele produse, îşi aminteşte Roxana Ispas, au fost costumele de baie cu volane. Apoi a făcut produse nude şi seturi cu diverse imprimeuri. „Recomandările clientelor m-au ajutat foarte mult la început“, explică ea.

    Antreprenoarea spune că merge pe liniile clasice de produse şi se inspiră în funcţie de ce vede. Ea adaugă că are comenzi din toată lumea şi în mai multe ţări a deschis showroomuri, deoarece clientele din Franţa, Germania şi Dubai caută produ­sele Ronna Swimwear mai mult în locaţii fizice, faţă de clientele din România, care comandă mai mult online.


    Primele produse, îşi aminteşte Roxana Ispas, au fost costumele de baie cu volane. Apoi a făcut produse nude şi seturi cu diverse imprimeuri.

    „Clienţii mei acum pleacă în vacanţe în Dubai, Maldive, Seychelles, dar am primit o comandă de la o franţuzoaică pentru o nuntă în vară“, subliniază ea, adăugând că iarna cos­tu­mele de baie se vând mai bine decât vara. În această perioadă, spune Roxana Ispas, se caută mult seturile cu multe accesorii. „Îmi doresc să fac produse accesibile.“

    În 2020, ea a făcut câteva colecţii exclusiviste de costume de baie pentru Madrid şi Monte Carlo şi menţionează că a rămas fără produse pe stoc. În acelaşi an, ea a creat mai multe colecţii de costume de baie şi a făcut o nouă linie de business, de rochii de lux, sub o marcă nouă – Ronna The Brand.

    „Producem la Buzău şi la Milano. Cred că o să începem o colaborare pentru pro­duc­ţie şi în ţările Arabe. (…) Am pornit foarte bi­ne 2021, avem chiar un finanţator din Dubai, care ne dă 7 mil. euro să facem rochii cu cristale Swarovski, dar şi costume de baie.  Ne bucură că putem să producem la costuri bune lucruri accesibile clienţilor. Colaboratorii mei din Dubai au găsit finanţator. Acum se găsesc bani pe piaţă şi mai ales în afară“, afirmă Roxana Ispas.

    În 2020, cifra de afaceri a companiei a fost 2 milioane de euro, iar anul acesta 1 milion de euro merge în producţie, a mai spus fondatoarea Ronna Swimwear.


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.