BusinessMagazin

Tag: BCR

  • Tranzacţia anului în sectorul bancar: 435 mil. euro pentru 24% din BCR

    Austriecii de la Erste au reuşit după mai mult de un an de negocieri să convingă patru dintre cele cinci SIF-uri să le vândă acţiunile deţi­nute la BCR.
    Negocierile s-au încheiat miercuri-seară, când Erste, consiliată de bancherii de la Rotschild şi de avocaţii de la Ţuca, au bătut palma cu cele patru SIF-uri pentru un deal de circa 435 mil. euro în cash şi acţiuni. SIF Moldova, care nu a semnat acordul, are şi ea uşa deschisă pentru a vinde în aceleaşi condiţii.

    Tranzacţia, cea mai mare din acest an, a fost anunţată de ZF cu o zi înainte (vezi www.zf.ro: Erste pune pe masa SIF-urilor 600 mil. euro cash şi acţiuni).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Erste a încheiat un acord cu patru SIF-uri pentru 24,12% din BCR, oferă sub 500 mil. euro

    Erste Group a încheiat un acord de principiu cu patru dintre cele cinci SIF-uri – SIF Banat Crişana, SIF Transilvania, SIF Munteania şi SIF Oltenia – pentru preluarea unui pachet de 2,61 miliarde acţiuni BCR, reprezentând 24,12% din capital, prin mai multe opearţiuni care presupun plata în numerar şi schimb cu titluri emise de Erste Bank. Banca austriacă va plăti cash pentru maximum 424.190.702 acţiuni BCR la un preţ de 1,0385 lei per acţiune, precum şi numerar pentru maximum 133.676.584 acţiuni-profit BCR 2011 (acţiuni emise în contul dividendelor aferente lui 2010) cu valoare nominală de 0,1 lei per acţiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu exporturile în pierdere de viteză, ce mai împinge înainte economia?

    Economia a crescut în termeni reali în al doilea trimestru cu 0,2% faţă de trimestrul anterior (date ajustate sezonier) şi cu 1,4% faţă de trimestrul corespunzător din 2010, conform datelor publicate marţi de INS. PIB estimat pentru trimestrul al doilea a fost de 137.661,5 milioane de lei, preţuri curente.

    Industria a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate cu 4,9%, urmată de agricultură, vânat şi silvicultură, pescuit şi piscicultură (+3,4%), conform INS. Creşteri uşoare s-au mai înregistrat în activităţile de comerţ, repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii (+0,9%) şi în activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi (+0,3%).

    Reduceri ale volumului de activitate s-au înregistrat în construcţii (-1,9%) şi în alte activităţi de servicii (-5,5%). Ca o consecinţă a evoluţiei pozitive înregistrate pe ansamblul economiei, s-a majorat volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs înregistrând o creştere cu 3,1%.

    Cererea internă a crescut cu 2,4 procente, iar consumul final total s-a redus cu 0,7%, atât ca urmare a diminuării volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, cât şi a volumului cheltuielii pentru consum final a administraţiilor publice, ambele cu 0,7 procente.

    Un efect negativ asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net, ca urmare a creşterii mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+7,7%) comparativ cu cea a volumului exporturilor (+6,3%).

    NOROC CU AGRICULTURA

    “Consumul gospodăriilor populaţiei a intrat în teritoriul pozitiv (+0,5% faţă de ianuarie-martie) datorită unei îmbunătăţiri treptate a pieţei muncii. Comerţul de retail a rămas stabil faţă de trimestrul precedent, în timp ce agricultura a crescut cu 2,5%, ceea ce ar putea sugera o contribuţie importantă a autoconsumului la creşterea consumului gospodăriilor populaţiei”, comentează Eugen Şinca, analist al BCR. În acelaşi timp, încetinirea exporturilor este corelată cu datele dezamăgitoare privind creşterea economică a partenerilor tradiţionali din zona euro – Germania, Italia şi Franta.

    Ca atare, BCR a decis să pună sub revizuire creşterea economică din 2011 (estimată în prezent la 2%), “din cauza unui mediu global deteriorat şi a unei cereri interne slabe”, arată Şinca. În urmă cu câteva săptămâni, BCR a redus estimarea de creştere a PIB pentru 2012, de la 3,9% la 2%, însă păstrase neschimbată prognoza de 2% pentru anul în curs.

    În scenariul BCR, BNR ar putea mentine dobânda de politică monetară la 6,25% în 2011-2012, atâta vreme cât “reducerea presiunilor inflaţioniste şi deficitul de cerere ar putea prevala în faţa unor riscuri fiscale în contextul alegerilor din 2012”.

    Cu o zi în urmă, şi ING a redus estimarea de creştere economică, însă doar pentru 2012 (la 2,9%), în timp ce pentru 2011 a menţinut-o la 1,5%. “Contracţia in industrie a fost mai redusă decât ne aşteptam. În ansamblu, perspectivele revenirii rămân timide, dar având în vedere că anul agricol pare să fie foarte bun, ne menţinem neschimbată prognoza pentru anul 2011 de creştere de 1,5%. În acelaşi timp, astfel de evoluţii sunt îngrijoratoare pentru creşterea din 2012”, au comentat analiştii ING Bank România.

    Analiştii ING constată creşterea consumului privat – “probabil pe fondul producţiei agricole bune ce alimentează componenta de autoconsum” – dar şi evoluţia dezamăgitoare a investiţiilor, cu o creştere de doar 0,2%. De asemenea, “exporturile nete au avut o contribuţie negativă şi aceasta ar putea persista şi în trimestrul al treilea”.

  • Citibank, premiată de Global Finance pentru platforma de internet banking din România

    Acesta este al şaptelea an consecutiv în care Citibank România primeşte un premiu Global Finance. În urma procesului de selecţie a candidaţilor realizat de către un juriu independent şi, ulterior, în urma selecţiei finale realizate de către editorii revistei, Citi a câştigat în total 56 de premii în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA).

    Băncile desemnate de către Global Finance pentru a primi aceste premii au fost selectate pe baza următoarelor criterii: eficienţa strategiei de a atrage clienţii şi de a le oferi servicii bancare online, succesul cu care clienţii au fost convinşi să utilizeze opţiunile web, creşterea numărului de clienţi online, complexitatea produselor oferite, dovada existenţei unor beneficii tangibile ca urmare a funcţionalităţilor online, precum şi designul şi funcţionalitatea site-ului.

    “Investiţia în tehnologie şi sistemele performante ne permit să dezvoltăm soluţii inovatoare care vin în întâmpinarea nevoilor bancare din ce în ce mai sofisticate ale clienţilor”, a comentat Tibor Pandi, director general al Citibank România.

    În sondajele efectuate pe parcursul acestui an, premiul pentru “Cea mai sigură bancă” din România a fost acordat Băncii Centrale Române, premiul pentru “Cea mai bună bancă pentru o piaţă în curs de dezvoltare” în România a fost acordat BRD-Groupe Societe Generale, iar premiul pentru “Cea mai bună bancă din Europa Centrală şi de Est” a fost acordat Raiffeisen Bank International.

    “Mai mult ca oricând, clienţii din toată lumea văd credibilitatea pe termen lung drept principala trăsătură a băncilor cu care fac afaceri. Aceste bănci au o bază solidă de capital şi capacităţi superioare de management al riscurilor”, a declarat Joseph D. Giarraputo, editor al Global Finance.

    Premiile acordate de Global Finance, o tradiţie de 18 ani în lumea bancară, se acordă în urma unor sondaje la nivel internaţional făcute în rândul analiştilor economici, al bancherilor, consultanţilor financiari şi ai membrilor conducerii unor corporaţii multinaţionale. Pentru Europa Centrală şi de Est, sondajele au vizat bănci din 22 de ţări.

  • Erste: Provizioanele de risc raman ridicate in Romania, iar in Ungaria chiar vor creste

    “Daca e o categorie unde nu am vazut nicio crestere, este cea a
    creditelor de consum. Ramane insa speranta unei relansari. Dispunem
    de ingredientele care de obicei atrag o crestere a creditelor de
    consum”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste, citat de
    Reuters.

    Treichl a afirmat ca estimarile anterioare privind cresterea
    creditelor in 2011 s-au dovedit prea optimiste, dupa ce in primele
    sase luni aceasta a fost de numai 1% la nivelul grupului. “Este
    vorba de o chestiune de ordin psihologic. Depinde foarte mult de
    increderea oamenilor ca isi vor pastra locurile de munca,
    increderea ca economia merge bine, ca politicienii isi fac treaba”,
    a comentat seful Erste.

    In privinta creditelor neperformante, grupul austriac estimeaza ca
    provizioanele de risc vor ramane ridicate inca o perioada in
    Romania, iar in Ungaria chiar vor creste. In toate celelalte piete
    unde Erste are afaceri, provizioanele sunt asteptate sa scada insa
    cu 10-20%, urmand tendinta din prima jumatate a anului, cu o
    marcata imbunatatire a calitatii creditelor in Austria, Cehia si
    Slovacia. “Pietele bancare din Ungaria si Romania inca releva o
    evolutie slaba”, a apreciat Treichl.

    Profitul net al grupului Erste a crescut in al doilea trimestru cu
    8,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 235,7 milioane de
    euro, sub estimarea analistilor chestionati de Reuters, din cauza
    unor pierderi mai mari la nivelul portofoliului de titluri si
    actiuni. Pe primul semestru, profitul net a urcat cu 5,5%, la 496,3
    milioane de euro.

    BCR, controlata in proportie de aproape 70% de companii ale
    grupului austriac, a avut in prima jumatate a anului un profit de
    38 de milioane de euro, cu peste 65% mai mic decat in aceeasi
    perioada a anului trecut, din cauza veniturilor mai reduse si a
    provizioanelor ridicate.

    Grupul Erste are in vedere pentru tot anul un profit operational de
    4 milioane de euro, la fel ca in 2010. In aprilie, estimarea fusese
    ca Erste va inregistra o crestere semnificativa a
    profitabilitatii.

    Andreas Treichl a adaugat ca Erste nu s-a decis inca daca va
    implica banca in programul de reducere a datoriei Greciei, prin
    care creditorii privati ai Greciei sunt asteptati sa-si asume
    voluntar pierderi de pana la 21% din valoarea portofoliilor de
    datorie elena. Erste avea la finele lunii iunie o expunere de 207
    milioane de euro in Grecia, iar expunerea totala in Portugalia,
    Italia, Irlanda, Grecia si Spania se redusese la 4,5 miliarde de
    euro, de la 5,3 miliarde cu un an in urma.

  • Sapte sefi din BCR au primit salarii de peste 4 mil. euro pentru anul trecut

    Bonusurile de performanta incasate de cele sapte persoane pentru
    anul trecut au depasit 1,2 mil. euro, astfel ca remuneratiile
    totale ale respectivilor membri din conducere au ajuns la 4,1 mil.
    euro, potrivit informatiilor publicate de banca. Acestea sunt
    primele informatii detaliate privind schema de bonusare dintr-o
    banca de top. In Romania, salariile nete ale sefilor de banci sunt
    cuprinse intre 10.000 si 30.000 de euro pe luna la care se adauga
    bonusurile, potrivit informatiilor disponibile.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vreau si eu un parc eolian

    Numele Ioanei Gheorghiade a aparut in presa cu ocazia stirii din
    aprilie despre acordul de finantare in valoare de 23 de milioane de
    euro semnat de BCR cu grupul industrial de origine portugheza
    Martifer, pentru dezvoltarea unui parc eolian de 42 MW in sud-estul
    tarii. Are 35 de ani, conduce divizia de project finance a BCR doar
    de anul trecut, dar stie mai multe despre asta decat pare dupa anul
    de cand e sefa: de project finance s-a ocupat aici din 2008, iar
    inainte a fost timp de un an bancher principal la biroul BERD din
    Romania.

    “Perioada de la BERD a fost importanta, intrucat experienta unei
    institutii financiare internationale ii aduce beneficii oricarui
    bancher axat pe zona de finantare strategica a companiilor”, afirma
    ea. Natura BERD, ca si a IFC sau BEI, e ca finanteaza proiecte
    mari, de infrastructura esentiala mai ales pentru tarile in curs de
    dezvoltare si care au nevoie de un consum mare de timp si
    consiliere in relatia bancii cu clientul, mai ales pentru ca multe
    nu sunt exclusiv private, ci se bazeaza pe parteneriate
    public-privat si depind de evolutia legislatiei si a prioritatilor
    guvernului. “Aici nu e ca la un credit obisnuit, a venit firma cu
    dosarul si a iesit pe usa”, adauga Gheorghiade.

    De aceea e si rezervata sa dea o cifra totala despre valoarea
    proiectelor finantate sau aflate in pregatire la BCR in segmentul
    de project finance, spunand insa ca numarul de proiecte finantate
    cu implicarea acestuia a crescut in 2010 fata de 2009 cu
    aproximativ 40%, “iar estimarea mea este ca in 2011 numarul de
    proiecte va creste cu 50% fata de 2010, in principal datorita
    investitiilor in energie”.

    Adica dintr-un domeniu bun pentru banca, mai ales daca vorbim de
    energia regenerabila, cel mai la moda domeniu al momentului: circa
    jumatate din solicitarile de finantari de proiecte primite de Ioana
    Gheorghiade vin din domeniul energiei regenerabile si tot ele sunt
    si cele mai valoroase ca investitie, avand in vedere ca valoarea
    medie a proiectelor analizate de banca este de 60 de milioane de
    euro, raportat la 8 milioane pentru un proiect de
    microhidrocentrala, de pilda, respectiv de 23 de milioane pentru un
    spital privat. Plus: domeniul atrage mai ales firme cu forta
    financiara mare, judecand dupa faptul ca in domeniul energiei
    regenerabile, mai exact eoliene, mai mult de 60% dintre solicitanti
    sunt firme straine.

    Domeniul a atras recent si prima investitie de tip project
    finance a BERD si IFC in sectorul energiei regenerabile din Romania
    – un imprumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor eoliene de
    138 MW, Cernavoda I si II. BERD si IFC acorda imprumuturi de cate
    57,4 milioane de euro fiecare companiei Cernavoda Power SA, al
    carei actionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie
    din lume in domeniul energiei eoliene, pentru finantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor
    eoliene.

    “Piata de energie regenerabila este in crestere puternica, iar acum
    asteptam sa apara in sfarsit legea, pentru ca de ea depind multe
    decizii in privinta unor proiecte. Exista in prezent si niste
    amendamente din partea investitorilor, ne asteptam insa ca legea sa
    apara in toamna”, afirma Ioana Gheorghiade. Legea cu pricina este
    cea a stimularii investitiilor in sectorul energiei regenerabile,
    care prevede sustinerea investitorilor prin certificate verzi, in
    functie de tehnologia folosita, ale caror costuri le suporta toti
    consumatorii. Statul ar vrea sa reduca numarul de certificate verzi
    pentru unele tehnologii (biomasa, biogaz, surse geotermale),
    fiindca datele ANRE au aratat ca numarul alocat prin lege ar duce
    la cresterea rentabilitatii peste nivelul din calculele de
    autorizare a Comisia Europeana.

    In ce priveste rata de acceptare a proiectelor, aceasta “s-a
    imbunatatit in general si datorita evolutiei culturii economice –
    in plus, dificultatile economice din ultimii doi ani i-au facut mai
    precauti si pe managerii companiilor, ceea ce ajuta procesul de
    creditare”, afirma Ioana Gheorghiade.

    “La noi, fiind cea mai mare banca, au venit destul de multi
    dezvoltatori – in afara de zona de companii de utilitati care au
    investit, ca de pilda CEZ sau EDP Renovaveis, care se pot finanta
    destul de usor la nivel corporate, sunt si altii care au proiecte
    in diverse faze, din care numai o parte se vor materializa, iar
    altii asteapta sa vanda unor investitori finali, care sunt fie
    companii mari din zona de energie care au interes sa aiba si o
    facilitate de energie in Romania, fie sunt fonduri de investitii
    care chiar asta fac in toata Europa”, explica bancherita.

    Poate sa fie energia verde o “bula”, cum au fost imobiliarele?
    Ioana Gheorghiade e de parere ca lucrurile se vor regla in cele din
    urma natural, ca si pretul certificatelor, mai ales ca accesul la
    retea este un factor care regleaza numarul de proiecte
    posibile.

    In afara de eoliene, domeniile de crestere a cererii de finantari
    de proiecte in 2011-2012, in opinia ei, sunt in principal
    microhidrocentralele, unde “se vor accelera spectaculos
    investitiile”, sectorul medical (spitale si clinici private) si
    proiectele de infrastructura rutiera, dintre care in aria de
    interes pentru project finance intra insa numai cele bazate pe
    parteneriate public-privat. BCR face parte din Consiliul
    Investitorilor Straini sau din AmCham, care au propus Guvernului
    liste proprii cu proiecte de infrastructura si
    si-au transmis punctele de vedere despre ce inseamna un proiect
    bancabil in infrastructura lansat de stat – “atunci cand e lansat,
    sa atraga si investitori, si banci”.

  • Vreau si eu un parc eolian

    Numele Ioanei Gheorghiade a aparut in presa cu ocazia stirii din
    aprilie despre acordul de finantare in valoare de 23 de milioane de
    euro semnat de BCR cu grupul industrial de origine portugheza
    Martifer, pentru dezvoltarea unui parc eolian de 42 MW in sud-estul
    tarii. Are 35 de ani, conduce divizia de project finance a BCR doar
    de anul trecut, dar stie mai multe despre asta decat pare dupa anul
    de cand e sefa: de project finance s-a ocupat aici din 2008, iar
    inainte a fost timp de un an bancher principal la biroul BERD din
    Romania.

    “Perioada de la BERD a fost importanta, intrucat experienta unei
    institutii financiare internationale ii aduce beneficii oricarui
    bancher axat pe zona de finantare strategica a companiilor”, afirma
    ea. Natura BERD, ca si a IFC sau BEI, e ca finanteaza proiecte
    mari, de infrastructura esentiala mai ales pentru tarile in curs de
    dezvoltare si care au nevoie de un consum mare de timp si
    consiliere in relatia bancii cu clientul, mai ales pentru ca multe
    nu sunt exclusiv private, ci se bazeaza pe parteneriate
    public-privat si depind de evolutia legislatiei si a prioritatilor
    guvernului. “Aici nu e ca la un credit obisnuit, a venit firma cu
    dosarul si a iesit pe usa”, adauga Gheorghiade.

    De aceea e si rezervata sa dea o cifra totala despre valoarea
    proiectelor finantate sau aflate in pregatire la BCR in segmentul
    de project finance, spunand insa ca numarul de proiecte finantate
    cu implicarea acestuia a crescut in 2010 fata de 2009 cu
    aproximativ 40%, “iar estimarea mea este ca in 2011 numarul de
    proiecte va creste cu 50% fata de 2010, in principal datorita
    investitiilor in energie”.

    Adica dintr-un domeniu bun pentru banca, mai ales daca vorbim de
    energia regenerabila, cel mai la moda domeniu al momentului: circa
    jumatate din solicitarile de finantari de proiecte primite de Ioana
    Gheorghiade vin din domeniul energiei regenerabile si tot ele sunt
    si cele mai valoroase ca investitie, avand in vedere ca valoarea
    medie a proiectelor analizate de banca este de 60 de milioane de
    euro, raportat la 8 milioane pentru un proiect de
    microhidrocentrala, de pilda, respectiv de 23 de milioane pentru un
    spital privat. Plus: domeniul atrage mai ales firme cu forta
    financiara mare, judecand dupa faptul ca in domeniul energiei
    regenerabile, mai exact eoliene, mai mult de 60% dintre solicitanti
    sunt firme straine.

    Domeniul a atras recent si prima investitie de tip project
    finance a BERD si IFC in sectorul energiei regenerabile din Romania
    – un imprumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor eoliene de
    138 MW, Cernavoda I si II. BERD si IFC acorda imprumuturi de cate
    57,4 milioane de euro fiecare companiei Cernavoda Power SA, al
    carei actionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie
    din lume in domeniul energiei eoliene, pentru finantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor
    eoliene.

    “Piata de energie regenerabila este in crestere puternica, iar acum
    asteptam sa apara in sfarsit legea, pentru ca de ea depind multe
    decizii in privinta unor proiecte. Exista in prezent si niste
    amendamente din partea investitorilor, ne asteptam insa ca legea sa
    apara in toamna”, afirma Ioana Gheorghiade. Legea cu pricina este
    cea a stimularii investitiilor in sectorul energiei regenerabile,
    care prevede sustinerea investitorilor prin certificate verzi, in
    functie de tehnologia folosita, ale caror costuri le suporta toti
    consumatorii. Statul ar vrea sa reduca numarul de certificate verzi
    pentru unele tehnologii (biomasa, biogaz, surse geotermale),
    fiindca datele ANRE au aratat ca numarul alocat prin lege ar duce
    la cresterea rentabilitatii peste nivelul din calculele de
    autorizare a Comisia Europeana.

    In ce priveste rata de acceptare a proiectelor, aceasta “s-a
    imbunatatit in general si datorita evolutiei culturii economice –
    in plus, dificultatile economice din ultimii doi ani i-au facut mai
    precauti si pe managerii companiilor, ceea ce ajuta procesul de
    creditare”, afirma Ioana Gheorghiade.

    “La noi, fiind cea mai mare banca, au venit destul de multi
    dezvoltatori – in afara de zona de companii de utilitati care au
    investit, ca de pilda CEZ sau EDP Renovaveis, care se pot finanta
    destul de usor la nivel corporate, sunt si altii care au proiecte
    in diverse faze, din care numai o parte se vor materializa, iar
    altii asteapta sa vanda unor investitori finali, care sunt fie
    companii mari din zona de energie care au interes sa aiba si o
    facilitate de energie in Romania, fie sunt fonduri de investitii
    care chiar asta fac in toata Europa”, explica bancherita.

    Poate sa fie energia verde o “bula”, cum au fost imobiliarele?
    Ioana Gheorghiade e de parere ca lucrurile se vor regla in cele din
    urma natural, ca si pretul certificatelor, mai ales ca accesul la
    retea este un factor care regleaza numarul de proiecte
    posibile.

    In afara de eoliene, domeniile de crestere a cererii de finantari
    de proiecte in 2011-2012, in opinia ei, sunt in principal
    microhidrocentralele, unde “se vor accelera spectaculos
    investitiile”, sectorul medical (spitale si clinici private) si
    proiectele de infrastructura rutiera, dintre care in aria de
    interes pentru project finance intra insa numai cele bazate pe
    parteneriate public-privat. BCR face parte din Consiliul
    Investitorilor Straini sau din AmCham, care au propus Guvernului
    liste proprii cu proiecte de infrastructura si
    si-au transmis punctele de vedere despre ce inseamna un proiect
    bancabil in infrastructura lansat de stat – “atunci cand e lansat,
    sa atraga si investitori, si banci”.

  • Martin Slabbert, NEPI: Listarea noastra la BVB, utila celor care doresc investitii alternative denominate in euro

    Numarul de actiuni oferite la BVB a fost de 78.933.734. In prima
    zi s-au efectuat trei tranzactii in valoare de 2.567 lei, iar
    pretul de inchidere a fost de 15,10 lei, acelasi cu cel de la
    deschidere.

    “Desi bursa din Romania este relativ mica, aceasta va creste in
    timp. Listarea NEPI la BVB va face actiunile mai accesibile pentru
    investitorii romani care cauta investitii alternative denominate in
    euro, intr-un grup gestionat in mod transparent si care ofera
    dividende atractive”, a declarat Martin Slabbert, CEO al
    NEPI.

    In urma plasamentului privat de actiuni, capitalizarea bursiera a
    depasit 300 de milioane de euro, clasand NEPI pe locul 10 in
    functie de capitalizarea bursiera a societatilor listate pe piata
    reglementata a BVB. “Ca rezultat al acestui plasament privat, avem
    capitalul necesar pentru dezvoltarile, extensiile si investitiile
    suplimentare preconizate in portofoliul existent. Daca vom
    identifica noi oportunitati de investitii in piata, vom face
    emisiuni suplimentare de actiuni”, a adaugat Slabbert.

    NEPI, un fond infiintat in 2007 de grupul sud-african de investitii
    imobiliare Resilient si inregistrat in Isle of Man, listat la bursa
    din Johanesburg si in sistemul alternativ al bursei de la Londra
    (AIM). Strategia sa este orientata spre achizitia de proprietati
    imobiliare inchiriate catre companii multinationale si care
    genereaza venituri in euro.

    La sfarsitul lui 2010, portofoliul NEPI era in valoare de 314
    milioane de euro si cuprindea 33 de active, dintre care 27 in
    Romania, restul in Germania. Cele mai recente investitii ale sunt
    cladirile de birouri Floreasca Business Park (decembrie 2010), o
    parte din proiectul de retail Auchan Shopping Center din Pitesti
    (mai 2011), o extensie a Promenada Mall Braila (aprilie 2011),
    finalizarea renovarii unei cladiri de birouri in Brasov (iunie
    2011) si achizitia unor terenuri pentru dezvoltari de spatii
    comerciale in orasele Ploiesti si Brasov (in primul trimestru
    2011).

    “Este cu siguranta una dintre cele mai importante listari pe piata
    romaneasca in ultimii ani si va reprezenta un reper pentru
    listarile viitoare”, a mentionat Razvan Pasol, seful Intercapital
    Invest. NEPI intra la tranzactionare in categoria REIT (real estate
    investment trusts), nou-creata la bursa.

    Procesul de listare la BVB a fost intermediat de Intercapital
    Invest si Banca Comerciala Romana. “Cu aceasta listare, NEPI
    deschide un nou capitol pe piata de capital din Romania, fiind
    primul grup de investitii imobiliare listat la BVB, avand Romania
    ca centru al activitatilor sale. Suntem onorati ca am avut sansa de
    a fi parte la acest eveniment major si speram pe viitor sa aducem
    pe BVB si alte companii excelente”, a precizat Dan Weiler, director
    executiv al BCR.

    NEPI a avut anul trecut un profit de 6,91 milioane de euro, in
    crestere de la 2,72 milioane de euro in 2009. “In ciuda prelungirii
    unui mediu macroeconomic slab in Romania, portofoliul de
    proprietati ale NEPI continua sa aiba performante bune, sustinute
    de predominanta contractelor de inchiriere pe termen lung semnate
    cu chiriasi solizi din punct de vedere financiar”, se arata in
    prospectul de oferta pentru listarea la BVB.

  • TINERI MANAGERI DE TOP: Ioana Gheorghiade – bancherul care se ocupa de marile proiecte din energie si infrastructura

    Ioana Gheorghiade este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

    Are in subordine opt oameni, iar faptul ca o parte dintre ei sunt barbati “nu reprezinta o provocare suplimentara”, spune bancherita de 35 de ani, pentru ca “din punctul de vedere cultural, majoritatea angajatilor din sistemul bancar romanesc sunt dispusi sa accepte subordonarea fata de o femeie”. Absolventa de ASE, membru al CFA Institute si cu un EMBA la Asebuss, Ioana Gheorghiade are deja experienta mai multor institutii financiare de origini si cu culturi diferite, de la ABN Amro Securities la BRD (2000) si apoi HVB Bank Romania (2002), ulterior HVB-}iriac, ca senior account manager pentru portofoliul de clienti companii, pentru ca in 2007 sa devina bancher principal la biroul BERD din Romania.

     

     

    “BERD a fost un pas important, intrucat experienta unei institutii financiare internationale ii aduce beneficii oricarui bancher axat pe zona de finantare strategica a companiilor”, afirma Gheorghiade. Anul petrecut la BERD i-a fost de folos din 2008 incoace, cand a fost recrutata de BCR pentru divizia de Project Finance, mai intai ca director adjunct, apoi ca director executiv, cu specializare pe proiectele din energie, sanatate si infrastructura, atat ca relatie cu clientii finantabili, cat si in zona de dialog cu Ministerul Economiei in privinta dezvoltarii sectorului energetic – o miza importanta pentru BCR, care in aprilie a semnat un acord de finantare de 23 mil. euro cu grupul industrial Martifer pentru dezvoltarea unui proiect eolian in sud-estul tarii. Domeniile de crestere a cererii de finantari de proiecte in 2011-2012, in opinia ei, sunt in principal energia regenerabila (parcuri eoliene, microhidrocentrale), unde “se vor accelera spectaculos investitiile”, sectorul medical (spitale si clinici private) si proiectele de infrastructura rutiera.

    – Cel mai de succes tanar manager – servicii financiare: Ioana Gheorghiade, Director executiv de Project Finance la BCR. In varsta de 35 de ani, Ioana Gheorghiade coordoneaza o directie esentiala de activitate a bancii: finantarea marilor proiecte din energie si infrastructura.