BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Draghi: Aprecierea euro va atrage noi măsuri de politică monetară din partea BCE

    “Întărirea cursului de schimb necesită noi măsuri de stimulare prin intermediul politicii monetare. Este o parte importantă a stabilităţii preţurilor“, a declarat Draghi la Washington, unde se află pentru reuniunea anuală a FMI şi Băncii Mondiale.

    Aprecierea euro cu 6% în raport cu dolarul în ultimul an a determinat mai multe comentarii legate de curs din partea oficialilor BCE, inclusiv Draghi, însă acesta este cel mai clar de până acum, scrie Bloomberg.

    Întărirea euro pune în pericol obiectivul băncii centrale de a asigura o rată a inflaţiei apropiată de 2%, întrucât face importurile mai ieftine şi afectează exportatorii europeni.

    Deşi BCE nu are o ţintă în privinţa cursului de schimb, “acesta are impact asupra inflaţiei, iar în privinţa creşterii preţurilor avem mandat”, a declarat, vineri, Benoit Coeure, membru în Consiliul Director al BCE.

    “Cu cât euro este mai puternic, cu atât mai mult sunt necesare măsuri de acomodare monetară“, a spus el.

    Euro a închis şedinţa de vineri la cotaţia de 1,3885 dolari, în urcare cu 1,3% faţă de săptămâna anterioară.

    Moneda europeană are un impact “semnificativ” asupra stabilităţii preţurilor în regiune, a declarat Draghi.

    Şeful BCE analizează deja noi măsuri de stimulare, inclusiv de relaxare cantitativă, după ce rata de creştere a preţurilor a încetinit în martie la 0,5%, minimul a patru ani. Două treimi din participanţii la un sondaj realizat de Bloomberg se aşteaptă ca BCE să adopte în următoarele două luni măsuri de relaxare a politicii monetare.

    Jens Weidmann, şeful băncii centrale a Germaniei şi membru al consiliului guvernatatorilor BCE, a declarat, de asemenea, la Washington, că aprecierea euro este datorată parţial intrărilor de capital, mai ales în ţările de la periferia zonei euro.

    “Aprecierea arată o revenire a încrederii în zona euro. Cursul este unul dintre factorii luaţi în considerare la evaluarea inflaţiei şi, în consecinţă, analizăm efectele unui euro mai puternic”, a spus el.

    Directorul FMI, Christine Lagarde, a declarat că BCE trebuie să menţină politicile monetare de sprijinjire a economiei şi a apreciat disponibilitatea băncii centrale de a recurge la noi instrumente de politică monetară dacă este nevoie.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 14-20 aprilie

    14-17.04
    Sesiune plenară a Parlamentului European (Strasbourg)

    14.04
    Eurostat anunţă cifrele producţiei industriale pentru februarie în UE şi zona euro

    16.04
    CE adoptă pachetul lunar de sancţiuni contra ţărilor membre care încalcă legislaţia UE

    16.04
    Eurostat publică a doua estimare privind balanţa de plăţi a UE în T4 2013

    17.04
    INSSE difuzează datele principale privind ocuparea şi şomajul în 2013

    17.04
    BCE publică balanţa de plăţi a zonei euro pentru luna februarie

    19-27.04
    BRD Năstase Ţiriac Trophy 2014 (Arenele BNR, Bucureşti)

    până la 11.05
    Expoziţia “Constantin Pacea – o retrospectivă” (MŢR, Bucureşti)

  • Speculatorii s-au înghesuit să cumpere obligaţiuni greceşti

    Odată cu întoarcerea Greciei pe piaţa de capital, încă un obiectiv din programul cu FMI este bifat, iar economiştii băncilor străine prezic deja noi emisiuni de obligaţiuni elene pentru restul anului, cu valori între 5 şi 8 mld. euro în total.

    Cererea de obligaţiuni greceşti se explică atât prin calculele privind ieşirea ţării din recesiune (producţia industrială a crescut în februarie cu 1,7% faţă de februarie 2013, prima dată când are loc o creştere timp de trei luni consecutiv), cât şi prin optimismul din rândul investitorilor speculativi creat de aşteptarea că BCE va lansa în curând un program de relaxare monetară după modelul Fed, în numele prevenirii unei perioade de deflaţie pentru zona euro.

  • Zona euro: păziţi-vă de deflaţie!

    Ea a spus că PIB global poate creşte cu peste 3% în acest an şi în următorul, dar riscurile prezentate de inflaţia prea mică, tensiunile geopolitice din jurul Ucrainei şi “volatilitatea pieţelor” ar putea iniţia o perioadă de creştere foarte slabă. Inflaţia anuală în zona euro a ajuns la 0,5% în martie, minim din 2009 încoace.

    În ciuda apelurilor de la FMI, BCE a decis săptămâna trecută să menţină neschimbată principala rată a dobânzii, la nivelul minim de 0,25%. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a explicat că banca se aşteaptă ca perioada cu preţuri scăzute să mai dureze în Europa, dar că va lua decizia de a acţiona dacă va apărea într-adevăr pericolul deflaţiei. Estimarea lui este că inflaţia se va apropia de ţinta de 2% în jur de 2016.

    Surse citate de Bloomberg au anunţat că BCE a făcut deja simulări privind efectul pe care l-ar avea asupra inflaţiei un program de cumpărare de obligaţiuni în valoare de 1.000 de miliarde de euro (măsurile neconvenţionale” de care vorbea Lagarde). Unii analişti consideră însă că dacă BCE va decide să procedeze la un program de relaxare monetară – după modelul Rezervei Federale a SUA – prin achiziţii de active, cel mai probabil se va orienta spre cumpărări de credite bancare, cumpărări de datorii făcute de sectorul privat sau alte facilităţi oferite băncilor, în loc de cumpărări de obligaţiuni guvernamentale, fiindcă statutul BCE îi interzice acesteia să finanţeze direct guvernele ţărilor membre ale zonei euro.

  • Draghi: BCE nu exclude o nouă reducere a dobânzii cheie, dacă va fi nevoie

     “Nu excludem o nouă relaxare a politicii monetare, o reducere a dobânzii”, a spus Draghi după şedinţa consiliului guvernatorilor la care s-a decis menţinerea dobânzii cheie la nivelul de 0,25%, în pofida inflaţiei care s-a îndepărtat periculos de obiectivul de 2% al instituţiei.

    În luna martie, preţurile din zona euro au crescut cu 0,5%, după un avans de 0,7% în februarie.

    Draghi a reiterat însă că nu crede în pericolul deflaţiei, sinonimă cu o scădere generalizată a preţurilor şi declin economic.

    BCE anticipează pentru acest an o inflaţie de 1% în zona euro, urmată de 1,3% în 2015 şi 1,5% în 2016.

    “Acest fapt nu înseamnă să rămânem indiferenţi”, a spus Draghi, subliniind că BCE urmăreşte cu atenţie evoluţia preţurilor şi este gata să se folosească, în afară de dobânzi, de instrumente neconvenţionale pentru menţinherea stabilităţii preţurilor, inclsiv suplimentarea lichidităţilor prin achiziţii de active.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE menţine dobânda de politică monetară la 0,25%

     “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,25%, 0,75% şi, respectiv, 0%”, a informat banca printr-un comunicat.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, va susţine o conferinţă de presă după anunţarea deciziei băncii.

    Doar 3 dintre cei 67 de economişti consultaţi de Bloomberg au estimat o reducere a dobânzii BCE. Analiştii Credit Agricole CIB şi Danske Bank au anticipat scăderea ratei cheie la 0,15%, iar cei ai Goldman Sachs la 0,1%.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Inflaţia din zona euro a încetinit în martie la 0,5%, minimul ultimilor patru ani

     În februarie, preţurile de consum din zona euro au crescut cu 0,7%, potrivit datelor Eurostat.

    Inflaţia din zona euro se menţine astfel sub pragul de 1% de şase luni consecutive, potrivit Bloomberg.

    Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a asumat o ţintă de inflaţie pe termen mediu de puţin sub 2%.

    BCE anticipează pentru acest an o inflaţie de 1%, iar pentru anul viitor de 1,3%, cu mult sub ţinta pe termen mediu.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Mai pot fi salvate băncile cu bani publici?

    În virtutea acestui mecanism, BCE va supraveghea direct, încă începând din noiembrie acest an, băncile din zona euro şi din restul ţărilor UE care decid să se alăture uniunii bancare europene, având puterea de a decide închiderea oricărei bănci dacă apreciază că respectiva instituţie este prea slabă spre a supravieţui. Acordul limitează posibilitatea ţărilor europene de a contesta deciziile BCE.

    În ipoteza unei crize bancare unde acţionarii, creditorii şi industria bancară nu pot acoperi singuri costurile, 40% din costurile de finanţare a fondului comun de restructurare bancară vor fi împărţite între ţările membre ale uniunii, pondere care va urca la 60% în al doilea an şi la 70% în anul al treilea, urmând ca împărţirea totală a costurilor să fie realizată în al optulea an. Valoarea fondului va fi de numai 55 mld. euro, sursele de finanţare urmând să fie taxe aplicate industriei bancare şi împrumuturi. Germania s-a opus, astfel, dorinţei exprimate de Franţa şi Spania ca resursele fondului să fie acoperite din contribuţia ţărilor zonei euro.

    Unii analişti ai băncilor au prefaţat discuţiile cu PE sugerând că acesta este “necooperant” – cu alte cuvinte, că a rezistat ferm ideii de înfiinţare a unui fond din bugetele publice care să suporte costul falimentelor bancare. Germania a fost însă cea care a rezistat acestei idei, o idee care iniţial ar fi urmat să stea la baza uniunii bancare europene. O altă idee iniţială a uniunii pierdută pe parcurs a fost aceea a protecţiei comune a depozitelor bancare.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 17-23 martie

    17.03
    INSSE publică situaţia cheltuielilor turistice ale nerezidenţilor în România în 2013

    17.03
    Consiliul pentru Afaceri Externe al UE (Bruxelles)

    18.03
    Eurostat anunţă datele comerţului internaţional cu mărfuri în ianuarie pentru UE şi zona euro

    19.03
    Reuniunea Consiliului guvernatorilor BCE (Frankfurt)

    19.03
    Eurostat publică datele privind costul muncii în T4 pentru UE şi zona euro

    20-21.03
    Consiliul European (Bruxelles)

    21.03
    BCE anunţă datele privind balanţa de plăţi a zonei euro în ianuarie

    21.03
    DG-ECFIN publică indicatorii privind încrederea consumatorilor europeni în luna martie

    22.03
    Congresul Partidului Mişcării Populare (Bucureşti)

    până la 27.03
    Expoziţia “Artă şi sacralitate” (Muzeul Satului, Bucureşti)

    până la 27.03
    Expoziţia “Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR” (MNAR, Bucureşti)

  • Ce poate face o prognoză economică bună

    Pentru 2014, Banca Centrală Europeană a ameliorat recent estimările de creştere a PIB, la 1,2% (respectiv 1,5% pentru 2015 şi 1,8% în 2016), în condiţiile unor estimări de inflaţie de 1% pentru 2014, 1,3% în 2015 şi 1,5% în 2016.

    Ca de obicei, pieţele financiare s-au uitat doar la cifra macro şi nu la detalii (unul fiind acela că şomajul nu este anticipat să coboare sub 11% nici până în 2016) şi au salutat-o cu cel mai puternic euro din ultimii doi ani şi jumătate, la 1,3915 dolari/euro la 7 martie – suficient pentru a alerta BCE, ai cărei oficiali şi-au exprimat deja dezaprobarea, arătând că aprecierea monedei unice afectează atât economia zonei euro, cât şi perspectiva de inflaţie a acesteia.