BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Producătorul de vinuri Crama Liliac estimează afaceri de 2 mil. euro la sfârşitul anului, plus 17% an/an, după ce în primele 11 luni ale anului a vândut peste 380.000 de sticle de vin

    Producătorul de vinuri Crama Liliac, deţinut de amb Wine Company, estimează o creştere a cifrei de afaceri de 17% anul acesta, după ce în primele unsprezece luni din 2022 a vândut 383.000 de sticle de vin, cifră apropiată de vânzările totale din 2021, când afacerile au atins 1,7 mil. euro.

    Dintre vinurile Liliac, cele mai populare au fost vinurile Rosé (75.000 de sticle vândute), dintre vinurile albe, Sauvignon Blanc (40.000 de sticle vândute), iar dintre vinurile roşii, Red Cuvée (20.000 de sticle).

    „Consumatorii se orientează din ce în ce mai des către vinuri premium, şi chiar dacă beau mai puţin, vinul pe care îl consumă este mai calitativ, iar acesta este un semn al maturizării pieţei”, explică Miron Radic, general manager Liliac.

    Potrivit acestuia, recolta de anul acesta a fost cea mai grea de până acum, din cauza valurilor de căldură înregistrate în timpul verii, care au accelerat coacerea strugurilor, şi a ploilor din luna septembrie, care au venit în cel mai nepotrivit moment.

    „Am pierdut cam o treime din recoltă. Cu toate acestea, vinurile roşii ale recoltei 2022 vor fi o surpriză foarte plăcută. Pentru anul următor, ne aşteptăm ca vinurile uşoare să rămână în preferinţele consumatorilor. În plus, vinurile mai aromate devin tot mai populare, cum ar fi Sauvignon Blanc şi Fetească Regală, dar şi Traminer sau Muscat, care sunt mai căutate de publicul tânăr”, adugă explică Miron Radic.

    Vinurile Cramei Liliac sunt produse din strugurii pe care compania îi are plantaţi pe cele 52 de hectare din Batoş, judeţul Mureş şi Lechinţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, iar produsele sunt comercializate preponderent în HoReCa, circa 10% în marile magazine şi tot pe atât este exportat într-un an normal.

    Compania operează 52 de hectare de vie, dintre care 38 de hectare sunt în Batoş, judeţul Mureş şi 14 hectare sunt în Lechinţa, judeţul Bistriţa-Năsăud.

    În prezent, Crama Liliac are în portofoliu branduri de vinuri precum Young Liliac, Liliac Saugvinion Blanc, Liliac Fetească Albă, Liliac Fetească Regală, Liliac Neuburger, Liliac Unexpected, Liliac Nectar of Transilvanya, Liliac Ice wine, Liliac Fetească Neagră, Privat Selection şi TITAN, conform datelor de pe site-ul companiei.

     

  • Palatul Vechiturilor, afacerea construită şi gândită de un român care nu a mai vrut sa muncească pentru alţii şi şi-a deschis propria afacere

    Palatul Vechiturilor. Aşa a ales să-şi numească businessul Dan Georgescu, un antreprenor care a plecat de la ideea unui mix între atmosfera unui magazin second-hand şi diversitatea târgului de vechituri. Astăzi, proiectul îi aparţine atât lui, cât şi partenerilor Constantin şi Florin Arbans, fiind iniţiat de cel dintâi, care are în spate o experienţă de 15 ani în business development şi de 20 de ani în retail.

    Am început în 2013, ca un business de familie cu doi asociaţi, după ceva ani petrecuţi în mediul corporate. Îmi doream un concept de retail sustenabil, out-of-the-box, cu investiţii minime. Restul a fost doar determinare, imaginaţie şi informare atentă prin vizite la Berlin şi Londra. Ghidul Deliei Dumitrescu, «Secondhand & Vintage – Berlin», pe care îl răsfoiesc şi acum, după mult timp, plin de zeci de post-ituri şi notiţe, spune în felul lui despre modul în care s-a cristalizat ideea”, explică Dan Georgescu.

    A vrut un business mic, fără o structură organizatorică amplă, fără proiecţii financiare detaliate, fără PR sau echipamente specifice, iar în iunie 2013 a reuşit să-l deschidă, după investiţii de circa 15.000 de euro. „Am îmbrăţişat de la bun început ideea unei dezvoltări ecologice, cu puternice accente sociale, a unui concept cu înţelegere faţă de istoria recentă trăită de români şi respect faţă de produsele locale. Astfel, la scurt timp după deschiderea magazinului nostru binecunoscut astăzi nostalgicilor din Bucureşti, am petrecut o bună bucată de timp făcând benchmarking la businessurile de retail de tip charity din Marea Britanie, în special la Oxfam, venind cu versiunea beta a magazinului online Palatul Vechiturilor, probabil primul charity shop online din România în 2016.”

    În dezvoltarea platformei online şi a facilităţilor logistice au mai fost investiţi alţi bani, astfel că, în total, bilanţul investiţiilor ajunge la 50.000 de euro în prezent. Decizia extinderii în online s-a dovedit salvatoare în martie 2020, când pandemia a schimbat complet comportamentele şi tiparele de achiziţii. Anul 2022 a adus o nouă structură în acţionariat, după ce Dan Georgescu a făcut o alianţă cu firma Direct Marketing Group, activă pe piaţa de publicitate, marketing direct, logistică pentru campanii promoţionale şi comerţ online, pentru a completa afacerea cu un set de abilităţi logistice şi de marketing. „Împreună am putut să facem pasul firesc de la validarea modelului de business către scalarea lui, care ne aşteptăm să genereze cel puţin o dublare a cifrei de afaceri în 2023.”

    Astfel, în prezent, acţionarii firmei Palatul Vechiturilor SRL sunt Dan Georgescu (50%), Constantin Arbans (25%) şi Florin Arbans (25%). Cu trei angajaţi, compania a realizat în 2021, anul anterior extinderii acţionariatului, o cifră de afaceri de 100.000 de euro şi profit de 17.000 de euro. Palatul Vechiturilor înseamnă astăzi două puncte de lucru în Bucureşti – un magazin pe Şoseaua Mihai Bravu şi un depozit care deserveşte livrările online pe Strada Intrarea Binelui, în Berceni. „Fanii noştri ştiu deja că vintage-ul şi vinilul îşi dau întâlnire cu clasicul şi şicul atât în magazinul nostru din Bucureşti, cât şi în cel virtual. Peştele de sticlă, radioul Electronica, steagul PCR, aparatul de diafilme, rola de zugrav, casca de miner, sifoanele, discurile de vinil, telefonul cu disc, cravata de pionier şi multe alte obiecte recuperate primesc astfel şansa de a intra în dialog cu obiecte de design contemporane. Şi toate la un loc spun o poveste unică, eclectică.”

    Cei care trec pe la Palatul Vechiturilor sunt în general nostagici, pasionaţi de muzică şi carte, colecţionari, designeri şi arhitecţi care caută obiecte inedite, oameni din teatre şi alte instituţii culturale care caută obiecte de recuzită. Însă surpriza cea mai mare o reprezintă segmentul tânăr, generaţia Z, spune Dan Georgescu. Cum fiecare produs este unicat în felul lui şi nu există două produse identice în magazin, preţul se stabileşte în urma unei documentări, prin raportare la starea în care se află produsul şi la piaţa de profil pentru produse similare sau comparabile. Prin urmare, preţurile pot pleca de la 5 lei pentru o carte de copii de exemplu, în timp ce piesele de colecţie, precum tablourile de galerie, pot ajunge la 1.500 de lei. „Ne bucurăm de depăşirea perioadei de stagnare, în care am fost presaţi de problemele legate de pandemie,prin creşterea prezenţei online, generarea de lanţuri de aprovizionare mai rezistente, investiţii în extinderea afacerii şi în îmbunătăţirea promovării. Aceasta deoarece credem că automatizarea şi digitalizarea vor fi vedetele recuperării economice postcoronavirus, chiar şi în sectorul în care activăm”, adaugă Dan Georgescu.   

    Cum fiecare produs este unicat în felul lui şi nu există două produse identice în magazin, preţul se stabileşte în urma unei documentări, prin raportare la starea în care se află produsul şi la piaţa de profil pentru produse similare sau comparabile.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Brutăria Maria Ioana – brutărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Maria Acristei

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri: 10.000 de euro pe lună

    Prezenţă: Bucureşti

    EmilyRay – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Maria Ştedel

    Investiţie iniţială: 500-600 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 23.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Popantofăria – atelier de reparaţii de încălţăminte (Cluj-Napoca)

    Fondator: Andrei Pop

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată după primii doi ani de funcţionare:
    50.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Oblic Studio – birou de arhitectură (Bucureşti)

    Fondator: Ştefan Prigoreanu

    Investiţii: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 80.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Arepas – business de tip street food (Bucureşti)

    Fondator: Ştefan Andreescu

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri: 70.000 de lei pe lună (14.000 de euro)

    Prezenţă: în Bucureşti şi la evenimente

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Cu ce idei de business vin afacerile mici şi mijlocii din România când vine vorba de inovare, în contextul în care mai puţin de 0,1% dintre IMM-urile româneşti inovează, potrivit statisticilor

    IncubatorX SME, un program lansat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Ascendis, companie de training şi consultanţă, a ajuns la final, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ascendis. Pe parcursul acestui program, IMM-urile din România şi din regiune au intrat în contact cu antreprenori şi consultanţi de top care i-au sprijinit în transformarea ideilor lor în produse şi servicii inovatoare. Programul s-a desfăşurat în perioada martie – noiembrie 2022.

    Din totalul celor 82 de IMM-uri din România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia care au aplicat pentru a intra în programul IncubatorX SME, 48 au fost selectate pentru participare, iar 6 companii au ajuns în etapa finală a programului, dintre care 3 au lansat pe piaţă noi produse.

    Una dintre companiile care au lansat un produs nou în urma programului este Accace România, o companie globală de servicii de consultanţă şi externalizare a proceselor de afaceri. Acacce a dezvoltat programul educaţional YoDA, prin care studenţii de la facultăţile cu profil economic pot dobândi abilităţi necesare unui rol de junior în departamentele financiare şi/sau de salarizare din companii. 

    Finants, un start-up lansat în a doua jumătate a anului 2022, a fost de asemenea unul dintre finaliştii programului IncubatorX SME. Finants a lansat prima platformă online de finanţare destinată companiilor, fiind un One Stop Shop al surselor de finanţare pentru persoane juridice pe piaţa din România.

    Moldovan Carmangerie, o afacere de familie din industria cărnii, a dezvoltat produsul Moldovan Grill Box în urma participării la program. Moldovan Grill Box este un kit cu produse din carne pentru grătar, menit să uşureze alegerile clienţilor care comandă online astfel de produse. 

    „Mai puţin de 0,1% dintre IMM-urile din România şi din Bulgaria creează produse noi sau au procese inovative. Acesta este contextul în care am iniţiat acest program. BERD sprijină afacerile mici să devină mai competitive şi să crească, iar inovaţia este cheia dezvoltării lor. Dincolo de procesul de învăţare de pe parcursul întregii experienţe, obiectivul principal al programului IncubatorX SME a fost de a-i ajuta pe antreprenori şi pe manageri să transforme idei de business în produse şi servicii inovatoare”, a declarat Daniela Marin, principal manager în cadrul BERD.

    „Programul IncubatorX SME a oferit participanţilor toate cele trei condiţii pentru crearea de produse, servicii şi procese inovative: inspiraţie, ideaţie şi incubarea ideilor. Acesta a culminat cu crearea de minimum viable products (MVP), dovedind abilitatea de a inova chiar şi într-un context economic dificil. Programele precum IncubatorX SME sunt esenţiale pentru dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial care generează valoare adăugată mare, folosind inovaţia”, a declarat Ionuţ Tarcea, cofondatorul X by Ascendis, divizia de inovaţie a firmei de consultanţă pentru resurse umane Ascendis.

    Participarea la primele două etape ale programului a fost gratuită, iar pentru a treia etapă companiile au plătit doar 10% din taxa de participare. Costul redus a fost posibil datorită finanţării acordate de Uniunea Europeană în cadrul programului Orizont 2020. BERD şi Uniunea Europeană au lansat în 2019 un cadru de finanţare care sprijină investiţiile în cercetare şi inovare ale IMM-urilor din România, inclusiv prin facilitarea accesului la consultanţă.

     

  • Avocatul de pe şantiere

    Avocatura şi designul fac casă bună în viaţa Laurei Breabăn, care, după ce mersese pe drumul antreprenoriatului în domeniul în care studiase – Dreptul, a ales să facă acelaşi pariu şi în domeniul care o pasiona – designul. Şi-a format un portofoliu solid de clienţi şi într-o parte, şi în cealaltă, iar acum reuşeşte să le împace pe amândouă la fel de bine cum ştie să armonizeze culorile într-un proiect de amenajare.

    Şi-a început cariera de avocat în 2014, a fost avocat de litigii pe drept comercial în primii cinci ani, iar ulterior s-a specializat în avocatura de consultanţă. Astăzi, profesează în cadrul propriului cabinet ca avocat, oferind consultanţă pe drept comercial, corporate, contracte, achiziţii publice, fonduri europene.

    Când nu jonglează cu documentele şi cunoştinţele juridice, Laura se joacă însă cu ideile şi culorile în proiecte de amenajare interioară, după stilul propriu. „Am fondat businessul Duende de Luna după ce am plecat din mediul corporate de avocatură, din cadrul unei societăţi, şi mi-am înfiinţat propriul cabinet de avocat. În această perioadă de tranziţie, am reuşit să aloc timp pregătirii la nivel profesionist în zona de design, prin absolvirea de cursuri de formare în domeniu atât în ţară, cât şi în străinătate, învăţând programe tehnice şi studiind intensiv pe cont propriu în acest domeniu total nou pentru mine”, povesteşte Laura Breabăn.

    La scurt timp, pentru că nu-şi putea stăvili entuziasmul şi le împărtăşea tuturor celor din jur încotro voia să se îndrepte, a avut şi primii clienţi, din rândul prietenilor. Prin recomandările lor, a ajuns astfel la mai mulţi oameni, pe care îi sfătuieşte astăzi fie în zona de design de interior, fie în domeniul avo­caturii. „Fiind o societate de prestare de servicii, într-un domeniu nou pentru mine, investiţia a constat în pregătirea mea anterioară, pe durata a doi-trei ani, prin accesarea tuturor cursurilor de profil din România şi alte workshopuri din străinătate online, care au costat aproximativ 20.000 de lei. A fost vorba şi despre investiţia de timp şi energie multă ca autodidact.” Şi nu s-a încheiat, pentru că Laura încă mai alocă bani pentru abonamentele lunare pentru programele în care lucrează vizual, cursuri noi de perfecţio­na­re şi de business în designul de interior, precum şi multe reviste de specialitate. Înapoi, afacerea Duende de Luna i-a adus în 2021 o cifră de afaceri de aproximativ 40.000 de lei, acela fiind al doilea an de la înfiinţare.

    Laura ţine de asemenea să precizeze că aceasta este totuşi o activitate part-time pentru ea, prioritară fiind avocatura. La Duende de Luna nu are angajaţi, ci se ocupă singură de toate etapele proceselor de amenajare. Businessul l-a înscris la Registrul Comerţului pe 5 martie 2020, chiar cu câteva zile înaintea lockdownului cauzat de pandemie, iar la acel moment, Laura deja preluase câteva proiecte de design şi începuse să lucreze la ele. Până la finalul anului 2020 nu a mai avut alte cereri pe design, dar a compensat cu activitatea intensă din cabinetul de avocatură, unde a avut de oferit consultanţă businessurilor afectate de acea perioadă. Din 2021, oamenii au început să conştientizeze că spaţiile în care locuiesc devin din ce în ce mai importante, aşa că şi cererea pentru serviciile de amenajare a crescut, şi nu puţin.

    „Clienţii mei sunt proprietari din rezidenţial, cupluri sau persoane singure, până acum între 25 ani şi 50 ani. Sunt persoane care doresc un spaţiu ultrapersonalizat, pe sufletul lor, sunt persoane care vor să se cunoască mai bine prin acest proces, care vor să se implice în amenajarea casei lor şi cărora le sunt alături cot la cot până la mutare.” Laura a lucrat totuşi şi pentru câteva spaţii comerciale mai nişate, cum ar fi un atelier de creaţie vestimentară, un studio de yoga sau – nicio surpriză – un birou pentru avocaţi. „Îmi place să abordez un stil de a lucra personalizat cu fiecare client şi proiect. Proiectele mele nu seamănă între ele, tematica amenajării se ghidează după chipul şi asemănarea clientului. De altfel, elementul-cheie al businessului meu constă în crearea unor proiecte de o creativitate brută, spaţii personalizate în care proprietarii să se simtă cei mai autentici.” Ca o regulă, înainte de fiecare proiect, Laura face o „scanare” prealabilă şi propune un mod de lucru compus din cei mai potriviţi paşi pentru respectivii clienţi. Etapa de bază şi comună în toate proiectele este cea de „autocunoaştere designistă”, cum îi spune ea, adică diagnoza preferinţelor intuitive, veridice. Pe final de an, Laura îşi doreşte să finalizeze proiecte de design contractate, iar din ianuarie se vede din nou lucrând pe şantierele locuinţelor pe care cineva, mai târziu, le va numi „acasă”.   

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Castelul Oliviei – castel gonflabil pentru petreceri (Bucureşti)

    Fondatoare: Anne-Marie Dociu

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Cifră de afaceri: 40.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    deFlorian – brand de aşternuturi şi textile pentru casă (Baloteşti, jud. Ilfov)

    Fondatori: familia Iovan

    Investiţie iniţială: 30.000 de lei (5.000 de euro)

    Cifră de afaceri lunară: 350.000 de lei (70.000 de euro)

    Prezenţă: România şi Germania

    Mickey’s Wear – brand de modă (Bucureşti)

    Fondatoare: Mihaela Dumitraşcu

    Investiţie iniţială: 3.000 de lire

    Prezenţă: România şi Anglia

    Mr. Fix Auto – service auto (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Călin Cîmpean şi Călin Oară

    Investiţie iniţială: 42.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 350.00 de lei (70.000 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Beauty Day – saloane de înfrumuseţare (Bucureşti)

    Fondator: Dar Emil Yaniv

    Investiţie iniţială: peste 50.000 de euro pentru un singur salon

    Cifră de afaceri anuală: 50.000-60.000 de euro

    Prezenţă: zonele Basarab şi Pipera din Bucureşti

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • ​FAN Courier va încheia anul cu afaceri de peste 1,1 miliarde lei, creştere de 10% faţă de anul anterior

    FAN Courier, liderul pieţei de curierat, va încheia anul 2022 cu afaceri de peste 1,1 miliarde lei, în creştere cu 10% faţă de rezultatele înregistrate anul trecut. Anul 2022 a fost marcat de o serie de provocări, care a avut un impact direct asupra afacerilor companiei.

    „2022 a fost un an plin de incertitudini şi provocări, venit după alţi doi ani dominaţi de imprevizibilul dat de pandemie. Anul acesta, cea mai mare provocare a fost gestionarea corectă a creşterii preţurilor la combustibil  şi energie, costuri cu impact semnificativ în activitatea noastră curentă. Din cauza acestor scumpiri, am fost nevoiţi să majorăm tarifele cu 6-7% şi să introducem indexul de combustibil pentru fiecare expediţie. Impactul creşterii costurilor a fost atât de puternic încât ne aşteptam la o scădere semnificativă a profitabilităţii”, spune Adrian Mihai, CEO şi cofondator FAN Courier.

    Anul acesta, compania de curierat a investit 31 milioane euro, cele mai importante proiecte fiind extinderea HUB-urilor şi a flotei, dezvoltarea reţelei de lockere şi digitalizarea.

    Pentru anul viitor, compania vizează construirea celui de-al treilea HUB din Ştefăneştii de Jos, care va cuprinde un depozit de fullfilment, o clădire de birouri şi o parte de depozit de curierat, dotat cu echipamente moderne de sortare. Totodată, în 2023 va fi finalizată şi investiţia în HUB-ul de la Braşov.

    FAN Courier a lansat anul acesta reţeaua de lockere, ajungând astfel în prezent la 300 de astfel de dulapuri. Planurile companiei sunt de a ajunge la 1.000 de lockere până la finalul anului viitor.

    Compania a intrat anul trecut pe piaţa din Republica Moldova, însă izbucnirea războiului a însemnat o încetinire a activităţii din ţara vecină, însă obiectivul FAN Courier este de a ajunge liderul pieţei de curierat din Republica Moldova.

    Pentru anul viitor, FAN Courier vizează o creştere de 15% a afacerilor.​​​

  • Buget 2023. Cine câştigă bani şi cine pierde în 2023: Ministerul Familiei primeşte de şase ori mai mulţi bani decât în 2022. Bugetul Cercetării creşte cu 70%, al Apărării cu 50%. Ministerul Afacerilor Externe şi Energiei pierd peste 50% din bugetul din 2022

    Bugetul de stat este construit pe o creştere economică de 2,8%, la un PIB de 1.550 mld. lei. Veniturile vor creşte cu 14%, în vreme ce cheltuielile avansează mai puţin, cu 10%. Astfel, mai multe ministere primesc mai mulţi bani, însă există şi „pierzători”: Ministerul Afacerilor Externe şi Energiei pierd peste 50% din bugetul din 2022.

    Primesc mai mulţi bani:

    Ministerul Familiei      620 mil. lei         +620%

    –          Ministerul Cercetării  3,2 mld. lei         +70%

    –          Ministerul Apărării     35 mld. lei          +52%

    –          Senat 325 mil. lei         +47%                               

    –            Administraţia Prezidenţială           120 mil. lei               +35%           

    –          Ministerul Dezvoltării 13 mld. lei          +31%

    –          Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene                    11,7 mld. lei                      +30%

    –          Ministerul Culturii      3 mld. lei            +21%

    –          Secretariatul General al Guvernului     3,3 mld. lei         +20%

    –          Ministerul Mediului   3,8 mld. lei         +17%

    –          Ministerul Transporturilor      23 mld. lei          +17%

    –          Ministerul Afacerilor Interne  26 mld. lei          +12%

    –          Camera Deputaţilor   590 mil. lei, +7%              +7%

    –           Ministerul Agriculturii             25 mld. lei          +7%

    –          Ministerul Educaţiei   33 mld. lei          +7%

    –          Ministerul Turismului 4 mld. lei            +3%

    –          Ministerul Economiei 702 mil. lei         0%    

     

    Cine pierde bani în 2023:

     

    –          Ministerul Afacerilor Externe         1,3 mld. lei         -64%

    –          Ministerul Energiei            3 mld. lei            -52%

    –          Ministerul Justiţiei             3 mld. lei            -6%

    –          Ministerul Muncii        61 mld. lei                 -4%

    –          Ministerul Sănătăţii           23 mld. Lei         -4%

    –          Ministerul Sportului          580 mil lei          -3%

    –          Ministerul Finanţelor – Acţiuni Generale   56 mld. lei          -3%

     

     

  • Aur lichid

    Apărută ca o glumă atunci când un american s-a decis să renunţe la serviciu şi să-şi urmeze visul de a-şi deschide propria afacere, o sticlă de whisky cu o formă aparte a ajuns să facă parte dintr-o gamă de articole în ediţie limitată lansată de o echipă profesionistă de fotbal american, scrie SFGate. Mai precis, atunci când întreprinzătorul Elliott Gillespie şi-a anunţat intenţia de a porni o afacere cu whisky, un prieten i-a zis în glumă că i-ar trebui vreo câteva lingouri de aur ca s-o poată finanţa, iar lui i-a venit ideea de a crea o sticlă care să semene a lingou de aur ca semn distinctiv al băuturii comercializate şi astfel a apărut Gold Bar Whiskey. Sticla-lingou a atras atenţia unui oficial al echipei profesioniste de fotbal american 49ers din San Francisco, aflat din întâmplare într-un magazin în care se făcea o degustare de whisky Gold Bar, după care între echipă şi companie s-a încheiat un parteneriat prin care s-a produs o ediţie limitată care marca două aniversări ale 49ers.

     

     


     

     

  • România şi Grecia vor primi finanţări substanţiale din Fondul european pentru afaceri maritime

    România şi Grecia vor primi finanţări substanţiale din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură pentru perioada 2021-2027.

    Comisia a adoptat programele Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură (FEAMPA) pentru România şi Grecia.

    Fondurile alocate României însumează 232 milioane EUR pentru următorii şase ani, din care contribuţia UE reprezintă 162,4 milioane EUR.

    Fondurile alocate Greciei, pentru această perioadă de şase ani, însumează 519,6 milioane EUR, din care contribuţia UE reprezintă 363,7 milioane EUR.

    Alocările programelor vor fi dedicate în principal pescăriilor sustenabile, acvaculturii şi prelucrării durabile, precum şi economiei albastre durabile în regiunile de coastă şi consolidării guvernanţei internaţionale a oceanelor.

    Comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Sunt încântat să anunţ adoptarea programelor FEAMPA pentru Grecia şi România, care vor sprijini investiţii durabile în acvacultură şi pescuit, accelerând tranziţia verde şi digitală a sectorului. Programele vor contribui, de asemenea, la protejarea şi refacerea mediului marin din Grecia şi, respectiv, la consolidarea politicii de conservare în Marea Neagră.”

    În România, programul va sprijini, printre altele: investiţii pentru respectarea obligaţiei de debarcare şi modernizarea infrastructurii de pescuit; eficienţa energetică şi decarbonizarea pescuitului şi acvaculturii; sprijin pentru pescuitul costier la scară mică; investiţii în proiecte de acvacultură durabilă; precum şi diverse acţiuni care contribuie la obiective de conservare.

    În Grecia, mai mult de jumătate din alocările programului vor fi dedicate pescăriilor sustenabile, iar sume importante vor fi, de asemenea, investite în acvacultura durabilă. Tranziţia digitală a sectoarelor pescuitului, acvaculturii şi prelucrării din Grecia este un alt domeniu-cheie al programului. De asemenea, se va acorda sprijin financiar pentru realizarea de planuri de gestionare pentru zonele marine protejate şi pentru combaterea deşeurilor marine.

  • Ascensiunea unei afaceri pornite în Bacău: Grupul Dedeman/Pavăl Holding era evaluat la 180 mil. euro în 2011, prima apariţie în Top 100 cele mai valoroase companii din România. În 2022 valoarea grupului a ajuns la 4,4 mld. euro

    ♦ În ultimele ediţii, BT Capital Parteners şi Veridio, partenerii ZF în realizarea acestui proiect editorial, au evaluat Pavăl Holding, şi nu doar retailerul de bricolaj Dedeman, aplicând acelaşi principiu ca în cazul altor grupuri de firme cu capital privat românesc, precum Fildas/Catena şi BitDefender.

    De la o companie cu afaceri de câteva zeci de milioane de lei, care în primii ani aproape că nici nu era vizibilă în peisajul economic local, retailerul de bricolaj Dedeman, fondat de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl din Bacău, a ajuns în ultimii ani la vârful clasamentului celor mai valoroase companii din România. Anul acesta, Pavăl Holding, grupul care integrează atât Dedeman, cât şi alte afaceri imobiliare ale celor doi antreprenori, a ajuns ocupantul locului al patrulea în clasamentul celor mai valoroase companii din România, cu o estimare de aproximativ 4,4 miliarde de euro, în creştere cu 5% faţă de anul precedent.

    Cu acest rezultat, Pavăl Holding se află pe locul patru între cele mai valoroase companii din România. La primele cinci ediţii ale topului, Dedeman nu intra în catalog, iar prima prezenţă a retailerului de bricolaj a fost în 2011, când a fost evaluat la 180 milioane de euro.

    Cum Pavăl Holding a fost fondat în 2018, în evaluările din anuarul „Cele mai valoroase 100 de companii din România“, din 2019 încoace, a fost luat în calcul rezultatul aferent întregului holding, care include şi Dedeman, compania care se regăsea anterior în catalog. Astfel, în ultimele ediţii BT Capital Parteners şi Veridio, partenerii ZF în realizarea acestui proiect editorial, au evaluat Pavăl Holding, şi nu doar retailerul de bricolaj Dedeman, aplicând acelaşi principiu ca în cazul altor grupuri de firme cu capital privat românesc, precum Fildas/ Catena şi BitDefender.

    Fraţii Pavăl au fondat Pavăl Holding în anul 2018, alegând să investească şi să preia companii prin intermediul acestui vehicul de investiţii de tip holding, care, în acel an, a fost cea mai mare entitate fiscală creată în România. Fondatorii Dedeman folosesc holdingul şi pentru a investi în companii listate la Bursa de la Bucureşti, precum Alro Slatina, Transelectrica, Purcari, Vrancart sau BRD. La Pavăl Holding, Dragoş Pavăl are o participaţie de 60%, iar Adrian Pavăl – de 40%.

     

  • Trei prieteni şi o dorinţă de a face un business care să le antreneze creativitatea au dat naştere unui business care transformă în experienţă orice eveniment

    Trei prieteni şi o dorinţă de a face un business care să le antreneze creativitatea. Acestea au fost primele ingrediente din reţeta Chardons, un atelier de aranjamente florale din Bucureşti, care transformă în experienţă orice eveniment pe care îl înnobilează cu serviciile sale.

    În 2021, împreună cu partenerii mei, Ioana Matei – soţia mea, şi Cătălin Dinca, am analizat pasiunile noastre şi modurile prin care le putem valorifica, luând decizia să ne lansăm în antreprenoriat. Întrucât suntem persoane creative, cu un simţ artistic bine dezvoltat şi o pasiune pentru tot ce este frumos, decizia de a înfiinţa o companie în domeniul designului floral a fost cea mai potrivită, mai ales că atât eu, cât şi Cătălin, aveam deja experienţă în acest domeniu”, povesteşte Răzvan Matei. Nu aveau totuşi experienţă în universul antreprenorial, dar au înţeles că vor avea de învăţat şi fac asta în continuare. De folos le sunt atât succesele, cât şi greşelile. Răzvan a petrecut zece ani în industria modei, colaborând cu diverse magazine, iar Cătălin a derulat un parteneriat, tot pe durata unui deceniu, cu o companie de design floral.

    „Din punct de vedere financiar, am pornit cu o investiţie iniţială de aproximativ 5.000 de euro, sumă care, în proporţie foarte mare, a fost alocată website-ului şi promovării. Pe parcurs, au existat investiţii punctuale, în funcţie de anvergura evenimentului.” Pentru viitor, şi-au desenat planuri ambiţioase. Cei trei antreprenori îşi doresc să închirieze un spaţiu mai mare în care să aibă atât showroom, cât şi depozit, vor o flotă proprie de maşini pentru livrare, vor să-şi mărească echipa şi să investească mai mult pe partea de marketing şi brand awareness. „Suntem totuşi realişti şi o luăm pas cu pas, încercând să avem o creştere sănătoasă şi susţinută.” Businessul Chardons Consulting a început să activeze în luna mai 2021, iar primele luni au fost dedicate dezvoltării website-ului şi promovării. Primele comenzi şi rezultate relevante au început să apară în decembrie, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

    Chardons este, practic, furnizor de servicii de design floral, acoperind o paletă vastă de produse şi servicii.

    Chardons este, practic, furnizor de servicii de design floral, acoperind o paletă vastă de produse şi servicii. „Încercăm să găsim o soluţie pentru orice idee sau buget, de la un bucheţel pentru colega de bancă (şi cei mici au nevoile lor!) şi aranjamente de sezon, până la evenimente de anvergură, oferind atât partea de consiliere, cât şi pe cea de implementare”, mai spune Răzvan Matei. Cei care ajung să apeleze la Chardons sunt, în general, organizatorii de nunţi, cuplurile care se căsătoresc, bebeluşii – deşi părinţii sunt cei responsabili cu plata –, companiile care organizează evenimente corporate, ballroomurile şi sălile de evenimente, precum şi persoanele care îşi doresc să schimbe vibe-ul din propria casă, în perioadele speciale din an. „Îi numim prieteni – şi nu clienţi – deoarece ne susţinem reciproc, contribuind fiecare la povestea celuilalt.”

    Bugetul este creionat mereu împreună cu cei care vor fi beneficiarii finali ai serviciilor Chardons. Cei trei fondatori spun că, în paralel cu evenimentele pe care le au deja în lucru, se preocupă şi de colecţia de aranjamente pentru sărbătorile de iarnă. Ioana, soţia lui Răzvan, deja visează la coroniţele şi aranjamentele de Crăciun. „Ne dorim să fim parte din viaţa clienţilor noştri, mai ales când discutăm despre evenimente speciale (nunţi, botezuri) şi ne bucură faptul că ştim că, din acel moment, contribuim şi noi la magia poveştii lor. Acest lucru ne ambiţionează să ne lărgim portofoliul cu proiecte inovatoare.”   

    Cei trei antreprenori îşi doresc să închirieze un spaţiu mai mare în care să aibă atât showroom, cât şi depozit, vor o flotă proprie de maşini pentru livrare, vor să-şi mărească echipa şi să investească mai mult pe partea de marketing şi brand awareness.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Nucim – mixuri de nuci şi fructe uscate (Bucureşti)

    Fondatori: familia Chiriac

    Investiţii: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 250.000 de lei (50.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în parcarea Metro Băneasa

    N Tub Sinergia Simţurilor – ateliere pentru copii (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Mariana Drăghici

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 10.000 de euro

    Prezenţă: Măgurele, jud. Ilfov

    Şcoală de coaching (Bucureşti)

    Fondatoare: Nina Paraschivescu

    Prezenţă: Bucureşti

    Jumping House – sală de activităţi sportive (Cluj-Napoca)

    Fondatori: familia Neagomir

    Investiţii: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 200.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Activero – studio de pilates şi yoga (Bucureşti)

    Fondatoare: Veronica Martinoiu

    Cifră de afaceri în 2021: 68.000 de lei (13.600 de euro)

    Prezenţă: cartierul Cotroceni din Bucureşti

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.