BusinessMagazin

Tag: active

  • Barometrul IoT efectuat de Vodafone relevă că numărul de proiecte Internet of Things la scară largă s-a dublat în ultimul an

    Companiile de pe continentul american conduc în ceea ce priveşte gradul de adoptare a proiectelor IoT la scară largă, 19% dintre companiile care utilizează IoT având mai mult de 10.000 de dispozitive conectate, comparativ cu 13% în Europa şi 7% în zona Asia-Pacific. De asemenea, utilizatorii la scară largă sunt printre companiile care raportează cele mai mari câştiguri din afaceri, 67% dintre aceştia menţionând faptul că au avut profituri semnificative că urmare a utilizării IoT. Companiile de energie şi utilităţi se află în fruntea clasamentului, folosind unele dintre cele mai mari proiecte IoT din lume, cu aplicaţii precum contoare inteligente şi monitorizarea conductelor.
    Gama de beneficii pentru utilizatori că urmare a implementării soluţiilor IoT se extinde pe măsură ce adopţia creşte – perspectivele mai bune de business, reducerea costurilor şi creşterea productivităţii angajaţilor se află în clasamentul global. În zona Asia-Pacific, 53% dintre respondenţi au declarat că principalul beneficiu este creşterea competitivităţii pe piaţă, comparativ cu 35% în continentul american şi 33% în Europa. În sectorul auto, 51% dintre companii spun că IoT ajută la îmbunătăţirea diferenţierii mărcilor.
    Având în vedere că dimensiunea proiectelor IoT creşte, studiul menţionează şi o creştere a cerinţelor de conectare. Companiile intenţionează să utilizeze o combinaţie de tehnologii, de la reţele fixe, la reţele de bandă largă (LP-WAN), în funcţie de necesităţi. În mod tipic, proiectele la scară largă utilizează patru opţiuni diferite de conectare, cele mai populare fiind cele mobile şi cele Wi-Fi. Există un interes tot mai mare pentru noile tehnologii precum Narrowband IoT, 28% dintre companii luând în considerare această soluţie alături de alte opţiuni LP-WAN pentru noile proiecte IoT. 
    În cadrul Barometrului IoT au fost colectate răspunsurile a 1.278 de companii din Statele Unite ale Americii, Brazilia, Irlanda, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Africa de Sud, China, India, Japonia, Australia şi Nouă Zeelandă. 
    În România, Vodafone a implementat soluţii IoT pentru companii din domenii precum retail, energie şi utilităţi, automobile, transport şi logistică.
    „Vodafone România este principalul furnizor de soluţii IoT din ţară noastră. Cea mai mare creştere a fost în zonele geografice şi în industriile care au înregistrat o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. De exemplu, pe o piaţă foarte dinamică precum cea a utilităţilor şi energiei, soluţiile pe care le-am implementat au contribuit semnificativ la îmbunătăţirea competitivităţii şi a performanţei clienţilor noştri”, a declarat Marius Coman, IoT Country Sales Manager, Vodafone România. 
    Soluţiile IoT oferite de Vodafone România acoperă o gama largă de necesităţi, de la managementul flotelor auto şi optimizarea rutelor, la retail analytics, Digital Media Signage şi sisteme de monitorizare a traficului din magazin, până la soluţii de internet în maşină pentru clienţii români ai unuia dintre cei mai importanţi producători de automobile din lume.

  • Tratament personalizat pentru medici

    “Pacienţii sunt tot mai sofisticaţi şi mai pretenţioşi, astfel că nevoia de servicii private de top va creşte. Datorită acestora, medicii simt din ce în ce mai mult nevoia să se profesionalizeze şi să aibă cabinete dotate la standarde internaţionale. Acest aspect, cât şi evoluţia galopantă în medicină contribuie la schimbarea atitudinii medicilor faţă de credite“, declară Ionela Mişculescu, director de dezvoltare a Diviziei pentru Medici din cadrul Băncii Transilvania. Deşi a existat o reticenţă a medicilor faţă de finanţarea activităţii prin împrumuturi bancare, în ultimii ani această atitudine a început să se schimbe, spune reprezentanta BT.

    Divizia pentru Medici este un model de business cu activitate de 10 ani pe piaţa bancară locală şi oferă consultanţă în cele opt sedii din ţară, prin intermediul unei echipe formate atât din specialişti în domeniul bancar, cât şi medical. Prin această divizie, medicilor le este facilitat accesul la finanţare pentru proiectele profesionale sau personale ale acestora, indiferent de forma de organizare juridică, iar iniţiativa este susţinută de Colegiul Medicilor din România. ”Mai mult, sunt medici care au ales să rămână în ţară pentru că au putut să ia credite de la Divizia pentru Medici, pentru un cabinet sau pentru dotarea corespunzătoare, la standarde internaţionale“, adaugă Mişculescu.

    Medicii care apelează la acestă divizie a băncii, spune reprezentanta BT, au acces la consiliere din partea unei persoane ce se află permanent la dispoziţia lor; în plus, echipa din acest departament ”vorbeşte pe limba medicilor, având chiar doctori în echipă“. De altfel, din 2007 până în prezent, ”mii de medici“ au luat credite prin Divizia pentru Medici, iar conform Ionelei Mişculescu unii le rambursează şi îşi iau altele, ”atunci când trec peste acele reţineri de început“. De menţionat este, printre altele, că nu îi costă nimic rambursarea anticipată din surse proprii, precizează reprezentanta băncii. Divizia pentru Medici oferă credite imobiliare pentru cei care doresc să îşi facă un cabinet sau un nou sediu, credite de investiţii pentru amenajări sau dotare cu aparatură medicală, credite pentru maşini, nevoi diverse şi credite pentru achiziţie de Praxis, pentru medicii de familie.

    În cele mai multe cazuri, medicii care iau credite de la BT investesc în aparatură medicală, dar şi în sedii sau în formarea profesională, deoarece ”medicii învaţă toată viaţa, iar cursurile şi congresele naţionale sau internaţionale costă“, explică reprezentanta BT. Tot ea mai spune că stomatologii, în principal, ”au cel mai mare apetit pentru finanţare, mai mult decât medicii din alte specializări“. În ceea ce ţine de valorile sumelor contractate, Divizia pentru Medici este o divizie ”transversală“, aşa încât serveşte orice entitate medicală, fie ea un cabinet medical individual sau un spital mare; astfel, valoarea împrumuturilor acoperă o plajă largă: de la 50.000 de lei la milioane de euro. Pe de altă parte, dobânzile depind de tipul finanţării şi de perioada de acordare, iar intervalul de rambursare este între 5 – 25 de ani. BT şi-a extins acest proiect prin intermediul unei platforme online, pentru ca viitorii lor clienţi să cunoască paşii necesari unui parcurs antreprenorial. De aici medicii pot afla informaţiile de bază de care ar avea nevoie pentru a obţine finanţare – de la detaliile în funcţie de organizare la autorităţile care eliberează certificatele necesare sau condiţii pentru colaborarea cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ”Tot prin intermediul acestei platforme, medicii pot comanda aparatură medicală la preţuri promoţionale, oferite de furnizorii de echipamente medicale cu care BT colaborează“, completează Ionela Mişculescu.

    Banca Transilvania a încheiat primul semestru al anului cu un profit net de 496 milioane lei, cu circa 8% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, în timp ce grupul Banca Transilvania a raportat un profit net de 513 milioane lei, cu 6% mai mare decât cele raportate în iunie 2016. Activele Grupului BT au ajuns la valoarea de 53,4 miliarde lei, din care banca deţine 53,2 miliarde lei, potrivit raportului finaciar al băncii. Grupul Banca Transilvania are activităţi în domenii ca bancar, leasing şi credite de consum, credite IMM-uri.

    Clasamentul băncilor comerciale locale după active nu s-a schimbat semnificativ anul trecut, Banca Transilvania fiind singura care a făcut excepţie. În 2016, cele mai mari zece bănci controlau peste 82% din activele totale în valoare de 393,6 miliarde de lei, faţă de un procent de 81% anul anterior, conform Ziarului FInanciar. Singura schimbare notabilă la vârful clasamentului din sistemul bancar este trecerea Băncii Transilvania pe locul secund, poziţie ocupată în mod tradiţional de BRD SocGen. La finalul anului trecut, BT avea o cotă de piaţă de peste 13%, echivalentul unor active în valoare de 51,77 miliarde de lei, faţă de o cotă de piaţă de 12,6% în 2015, conform zf.ro. Trecerea băncii de la Cluj în faţa BRD s-a produs pe seama creşterii creditării, dar şi a preluării Volksbank. Banca Transilvania este, de altfel, cel mai mare câştigător al ultimului deceniu în sistemul bancar local, instituţia de credit fondată de Horia Ciorcilă, în  prezent preşedinte al băncii, majorându-şi cota de piaţă de 2,4 ori în perioada 2007-2016.

  • Acord de finanţare în valoare de 10 milioane de euro destinat leasingului financiar pentru IMM

    Acesta este al doilea acord încheiat între Garanti Leasing şi BSTDB, care vizează încurajarea şi dezvoltarea IMM-urilor locale. Anterior, cele două instituţii au mai semnat un acord de finanţare, pentru cinci ani, în 2014, în valoare de 7,5 milioane de euro.

    În prima jumătate a anului, Garanti Leasing a acordat finanţări noi în valoare de 38 milioane de euro, continuând evoluţia de anul trecut. Distribuţia activelor finanţate, în primele şase luni ale anului, a fost: vehicule (51%), echipamente (20%) şi imobiliare (29%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul fără precedent al baronului Rothschild, unul dintre cei mai puternici şi influenţi bancheri din lume: A venit sfârşitul banilor ieftini

    El spune că perioada de relaxare monetară ar putea să fi ajuns la final. „Problemele geopolitice rămân răspândite şi devin din ce în ce mai greu de rezolvat. Noi menţinem o expunere moderată pe pieţele de capital şi ne-am diversificat activele spre investiţii unde creşterea vine din catalizatori pe care îi putem identifica, şi pe investiţii care sunt expuse la trenduri structurale pozitive pe termen lung”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul fără precedent al baronului Rothschild, unul dintre cei mai puternici şi influenţi bancheri din lume: A venit sfârşitul banilor ieftini

    El spune că perioada de relaxare monetară ar putea să fi ajuns la final. „Problemele geopolitice rămân răspândite şi devin din ce în ce mai greu de rezolvat. Noi menţinem o expunere moderată pe pieţele de capital şi ne-am diversificat activele spre investiţii unde creşterea vine din catalizatori pe care îi putem identifica, şi pe investiţii care sunt expuse la trenduri structurale pozitive pe termen lung”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatorul Florin Câţu: Guvernul pregăteşte o nouă taxă, pentru companiile din sectorul financiar-bancar

    ”Problema cea mai mare pentru acest Guvern o reprezintă execuţia bugetară, lipsa banilor la buget. Totul începe o campanie de demonizare a unui sector, bancar sau pensii, iar după ce ai pregătit, vii cu o taxă, pe care societatea o acceptă, pentru că ei sunt cei răi. O să vină o taxă pe cifra de afaceri, pentru tot sistemul financiar bancar, din ce am înţeles de 0,5%, aplicată pe active”, a spus senatorul PNL.

    Cîţu spune că premierul Tudose are câteva variante pentru Pilonul II de pensii: comisionul administratorilor, contribuţia plătită pentru pilonul II, etc. Comisioanele pentru administrare în România sunt printre cele mai mici din lume. Media randamentelor anuale a fost în jur de 10% în ultimii 8 ani.

    ”Este clar că e nevoie de aceşti bani şi nu se vor opri acolo. TVA-ul nu se mai reduce la 18% de anul viitor. Şi nu cred că se va opri acolo, cred că TVA-ul va creşte spre 20-21%, unde este media europeană. O altă taxă care este deja în programul de guvernare: taxa de solidaritate, este acolo, ca şi taxa pe cifră de afaceri”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara în care 1.700 de oameni devin milionari în fiecare zi

    Până la finalul anului 2020, SUA vor deveni casa a 3,1 milioane de persoane din clubul select al milionarilor, care a crescut cu 2,4 milioane din 2010 până în 2015. Astfel, în următorii trei ani, 1700 de americani vor deveni milionari zilnic.
     
    În prezent, există opt milioane de gospodării americane cu active care valorează mai mult de 1 milion de euro, excluzând proprietăţile şi bunurile de lux. 
     
    Moştenirile respectivă un factor care contează în menţinerea creşterii financiare, potrivit unei cercetări a grupului Spectrum, o firmă de consultanţă citată de Bloomberg. Peste 73% din investitori cu vârste de sub 50 de ani şi active de peste 25 de milioane de dolari au declarat că moştenirea reprezintă factorul principal al succeslui lor. 
     
    75% dintre americani sunt, totuşi, ceea ce Banca Federală de Rezervă  numeşte ”luptători”, în timp ce restul sunt consideraţi ”prosperi” – primii se luptă pentru a-şi depăşi veniturile anterioare în fiecare an, în timp ce cei din a doua categorie sunt capabili să economisească şi să acumuleze avere. Să fii milionar nu mai înseamnă o realizare atât de mare în prezent: potrivit observaţiilor Bloomberg, o avere netă de 1 milion de dolari astăzi s-ar traduce printr-o putere de cumpărare de 341.00 de dolari în 1980 sau de 45.000 de dolari la începutul secolului XX. 
     

  • Ţara în care 1.700 de oameni devin milionari în fiecare zi

    Până la finalul anului 2020, SUA vor deveni casa a 3,1 milioane de persoane din clubul select al milionarilor, care a crescut cu 2,4 milioane din 2010 până în 2015. Astfel, în următorii trei ani, 1700 de americani vor deveni milionari zilnic.
     
    În prezent, există opt milioane de gospodării americane cu active care valorează mai mult de 1 milion de euro, excluzând proprietăţile şi bunurile de lux. 
     
    Moştenirile respectivă un factor care contează în menţinerea creşterii financiare, potrivit unei cercetări a grupului Spectrum, o firmă de consultanţă citată de Bloomberg. Peste 73% din investitori cu vârste de sub 50 de ani şi active de peste 25 de milioane de dolari au declarat că moştenirea reprezintă factorul principal al succeslui lor. 
     
    75% dintre americani sunt, totuşi, ceea ce Banca Federală de Rezervă  numeşte ”luptători”, în timp ce restul sunt consideraţi ”prosperi” – primii se luptă pentru a-şi depăşi veniturile anterioare în fiecare an, în timp ce cei din a doua categorie sunt capabili să economisească şi să acumuleze avere. Să fii milionar nu mai înseamnă o realizare atât de mare în prezent: potrivit observaţiilor Bloomberg, o avere netă de 1 milion de dolari astăzi s-ar traduce printr-o putere de cumpărare de 341.00 de dolari în 1980 sau de 45.000 de dolari la începutul secolului XX. 
     

  • Grupul Garanti România a înregistrat profit net de 96 milioane de lei în primul semestru

    La nivel individual, Garanti Bank a înregistrat un profit net de 78,1 milioane lei la finalul lunii iunie, rezultatele sale comerciale având o contribuţie semnificativă la acest rezultat. Astfel, volumul de credite al băncii s-a ridicat în primul semestru la 6,96 miliarde lei, în creştere cu 7,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, depozitele au înregistrat o majorare a volumului de 18,5%, la 6,84 miliarde lei, toate liniile de business aducându-şi aportul la această creştere.

    În prima jumătate a anului, portofoliul de carduri al Garanti Bank a crescut cu 10%, ajungând la aproape 300.000 de carduri emise. Totodată, reţeaua naţională de POS-uri Garanti s-a extins în primele 6 luni şi a crescut cu 15%, depăşind 12.000 de unităţi.

    Indicatorii de risc ai Garanti Bank sunt la un nivel confortabil, cu o rată a creditelor neperformante situată cu 1 punct procentual sub media pieţei, în timp ce rata de acoperire a creditelor neperformante prin provizioane a depăşit media pieţei, conform celor mai recente informaţii disponibile la nivelul sistemului bancar.

    “Vom continua evoluţia ascendentă şi dezvoltarea sănătoasă pe piaţa din România, ca parte a strategiei noastre pe termen lung, de a creşte în mod eficient şi de a fi un partener financiar de încredere pentru clienţii noştri, pe toate segmentele de afaceri”, a declarat Ufuk Tandoğan, CEO Garanti Group România.

    Instituţiile financiare nebancare ale Grupului au înregistrat, la rândul lor, rezultate solide în primul semestru: Garanti Credite de Consum – profit net de 10,5 milioane lei, iar Garanti Leasing – profit net de 7,3 milioane lei.

    Grupul Garanti România este deţinut de Turkiye Garanti Bankasi AS (TGB), a doua cea mai mare bancă privată din Turcia. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acţionarul majoritar al TGB. În primele şase luni ale anului, TGB a înregistrat un venit net consolidat de 3,12 miliarde lire turceşti (773,83 milioane euro), active de 335,94 miliarde lire turceşti (83,85 miliarde euro), în timp ce contribuţia la economie s-a reflectat printr-un portofoliu de credite (cash şi non-cash) în valoare de 272,98 miliarde lire turceşti (68,13 miliarde euro). TGB deserveşte 14,5 de milioane de clienţi în zonele corporate, comercial, întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi retail, cărora le oferă servicii financiare integrate.

    BBVA are un volum consolidat al activelor care se ridică la 702,43 miliarde euro, iar în prima jumătate a anului, instituţia a înregistrat un profit net atribuibil de 2,3 miliarde euro.