Start-up-ul Zirtual, care a obţinut în ultimii ani finanţări de peste 5,5 milioane de dolari, şi-a suspendat brusc activitatea în mijlocul nopţii, trimiţând un e-mail celor 400 de angajaţi prin care îi anunţa că şi-au pierdut slujbele. Zirtual este o companie de IT care oferea servicii de asistenţă personală online.
Odată cu e-mail-ul trimis la 1:34 dimineaţa, compania a şters pagina de Facebook, profilul de Twitter şi cel de Google+; pe site-ul Zirtual apare mesajul “operaţiuni în aşteptare.” A urmat un mesaj către clienţi, anunţându-i că start-up-ul suspendă operaţiunile pentru a reorganiza structura existentă, scrie Business Insider.
Vestea a venit ca un şoc pentru angajaţi, care nu aveau nici cea mai vagă idee despre situaţia în care se află compania. CEO-ul companiei, Maren Kate Donovan, nu a răspuns solicitărilor de a comenta situaţia.
Cu 13 ore înainte de concedierea angajaţilor, site-ul Zirtual accepta încă noi clienţi şi plăţile făcute de aceştia, după cum arată mai multe postări de pe Twitter. Donovan, CEO-ul companiei, declarase recent pentru revista Fortune că transparenţa în relaţia cu angajaţii este extrem de importantă.
Compania se afla într-un proces de creştere, mărindu-şi în ultimele 18 luni numărul angajaţilor de la 150 la 400. Cu toate acestea, se pare că cei peste 5,5 milioane de dolari strânşi în ultimele runde de finanţare erau destinaţi achitării unor datorii.
Zirtual a început ca o companie oferind servicii de asistenţă online pentru persoane fizice contra unui abonament lunar de 99 de dolari.
Două faţete ale fotografiei: gigantul Kodak era în 1988 pe val şi avea 145.000 de angajaţi. Un sfert de veac mai târziu, în 2012, Kodak era în faliment. Compania momentului pentru fotografie era, în anul în care fostul gigant a falimentat, Instagram, care avea 13 angajaţi şi deservea 30 de milioane de clienţi. Şi acesta nu este nici pe departe un caz rar – în cazul WhatsApp, cumpărată de Facebook cu 19 miliarde de dolari anul trecut, 55 de angajaţi se ocupau de 450 de milioane de clienţi.
Este acesta doar un aspect al schimbărilor aşa de profunde încât se fac greu remarcate şi care au loc în lume. O analiză recentă din Financial Times evidenţia sfârşitul erei carierelor de zeci de ani la o singură companie şi al relativei securităţi oferite de o astfel de abordare şi trecerea pieţei muncii spre o zonă mai entuziastă dar mult mai nesigură a insului cu aptitudini antreprenoriale şi cu abilităţi comerciale, care se vinde temporar sau ca freelancer. Sigur că abordarea “o carieră – o companie” este încă puternic prezentă, dar viitorul pare a fi mult mai zglobiu din acest punct de vedere – o economie flexibilă, un program flexibil, o viaţă maleabilă. Sună interesant, nu? În stilul evangheliştilor erei tehnologice în care intrăm, evanghelişti care cred că procesorul şi mobilitatea şi softurile vor rezolva toate problemele omenirii.
Chestia este că dincolo de lejeritatea unui astfel de mod de viaţă se află un număr de necunoscute: devenit cost variabil, insul comun, aflat la temelia consumului, a producţiei şi a PIB-ului, va mai rămâne la fel de temeinic, îşi va mai permite credite, casă, familie, vacanţe sau o viaţă?
Cu ceva vreme în urmă Amazon a lansat Mechanical Turk, o platformă pentru microslujbe la care au aderat în jur de un milion de oameni. Mechanical Turk, numită aşa după un automat faimos din secolul XVIII, care juca şah şi era îmbrăcat ca un turc, a fost folosită în mai multe cazuri extrem de interesante: 50.000 de oameni l-au căutat în fotografii realizate de sateliţi pe Steve Fosset, milionarul pornit într-o călătorie cu balonul în jurul lumii şi care s-a prăbuşit; alţii au tradus Moby Dick în japoneză, iar alţii au programat, în grup, un robot să lucreze cu expresorul de cafea. Nu-i minunat? Nu prea, pentru că acestea sunt sarcinile cele mai grozave în ani întregi: cele mai multe sunt chestii de rutină, să scrii o descriere de produs pentru 3 dolari, să alegi nişte fotografii, pentru 30 de cenţi, sau să descifrezi ceva scris de mână pentru 50 de cenţi. Amazon ia un procent bun din fiecare tranzacţie.
Şoferii Uber îşi folosesc maşinile personale, pentru care plătesc asigurare, benzină şi piese de schimb, şi plătesc companiei un procent deloc de neglijat din încasări, dar nu au asigurări medicale sau sociale, pentru că nu sunt angajaţi. Robert Reich, profesor de economie şi fost oficial în administraţia Clinton, defineşte astfel de abordări drept o întoarcere la mentalităţile secolulului XIX. Lumea a înţeles greu şi a trecut şi mai greu de la exploatare la decenţă şi o anume corectitudine – siguranţa locului de muncă, salariu minim, program de lucru, eliminarea muncii copiilor. Criza economică a dezechilibrat piaţa muncii, iar oamenii valorează mai puţin. Politicienii, corporaţiile şi instituţiile financiare, spune Reich, au câştigat destulă putere pentru a reorganiza piaţa muncii în aşa fel încât să îşi sporească averile, iar oamenii au rămas undeva în urmă. Confirmarea este chiar în statisticile recente, care arată că 1% din cei mai bogaţi oameni ai planetei vor ajunge în scurt timp să deţină mai mult de jumătate din averea mondială – de la 44% în 2009 au ajuns să deţină 48% în 2014. Echilibrele sociale ale lumii sunt fragile, şi aceasta este raţiunea scrierii mele, că fără standarde totul se poate nărui.
Ilustrez cu „Nava cu sclavi” a lui Turner, pictat în 1840.
O societate înfiinţată de un cetăţean american, fără angajaţi şi fără cifră de afaceri în ultimii ani, administrată de liderul PSD Costineşti, Emanuela Gavrilă, a primit de la autorităţile de mediu licenţa de explorare a zăcământului de aur din zona localităţii Baia de Arieş, judeţul Alba.
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a eliberat o licenţă de explorare privind exploatarea resurselor de minereuri polimetalice şi auro-argentifere din perimetrul Geamăna – Colţii Lăzarului, aflat în zona oraşului Baia de Arieş, din judeţul Alba, companiei Blueberry Ridge Minerals, iar primarul oraşului, Traian Pandor, a declarat corespondentului MEDIAFAX că societatea are astfel dreptul să realizeze prospecţiuni geologice în zonă pentru a obţine informaţii privind zăcământul de aur.
Primarul din Baia de Arieş a spus că firma avea deja, din 2013, un certificat de urbanism eliberat de administraţia locală pentru realizarea de prospecţiuni geologice, iar ulerior a obţinut licenţa care îi permite să facă acest lucru, însă o viitoare exploatare propriu-zisă ar presupune alte avize şi autorizaţii de la autorităţile de mediu.
Traian Pandor a adăugat că prospecţiunile pe care ar urma să le realizeze compania se vor face pe terenuri proprietate privată, care aparţin unor localnici, şi nu pe cele din domeniul statului, în zone greu accesibile.
“Noi, ca administraţie locală, am eliberat doar certificatul de urbanism pentru prospecţiuni geologice şi am făcut-o în baza unor legi. Administraţia locală nu poate face altceva, pentru că nu eliberăm avize de mediu sau licenţe. Despre faptul că firma ar fi într-un apartament, că nu ar avea angajaţi, ceea ce mă întreabă în ultima perioadă presa, eu nu am de unde să ştiu”, a declarat Pandor.
Întrebat ce părere au localnicii despre o posibilă exploatare minieră a aurului în zona Baia de Arieş, primarul a spus că “părerile sunt împărţite”.
“Părerea mea personală este că Baia de Arieş a fost unul dintre cele mai dezvoltate oraşe din minerit. Acum e discutabilă tehnologia folosită pentru extracţia aurului, mai ales dacă ar fi vorba de cianuri. Nu sunt însă în măsură să vă răspund, aici trebuie să se pronunţe autorităţile competente. Dar vă spun că noi, la Baia de Arieş, avem nevoie de locuri de muncă ca de aer”, a afirmat edilul.
El a adăugat că nu a avut niciun contact cu reprezentanţii firmei Blueberry Ridge Minerals, precizând că singura atribuţie a administraţiei locale în acest caz a fost eliberarea certificatului de urbanism pentru prospecţiuni geologice.
Localnicii din zona Baia de Arieş susţin că încă de anul trecut au aflat despre faptul că o firmă ar urma să exploreze şi apoi să deschidă o mină de aur, iar unii ar fi fost şi contactaţi pentru a permite prospecţiuni geologice pe terenurile lor.
Foştii mineri povestesc că zăcământul de la Baia de Arieş ar fi extrem de bogat şi, chiar dacă nu se ridică la mărimea celui de la Roşia Montană, tot ar fi vorba de zeci de tone de aur.
Potrivit primarului Pandor însă, datele privind mărimea zăcământului de aur din zona Baia de Arieş sunt secrete.
Conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice, societatea Blueberry Ridge Minerals SRL a fost înfiinţată în 2011 la Deva, având ca obiect de activitate “extracţia altor minereuri metalifere neferoase”, iar de atunci şi până în 2015 nu a avut niciun angajat. În anul 2014, firma avea cifră de afaceri zero, venituri de 13.823 de lei şi cheltuieli de 80.261 lei, înregistrând o pierdere de 66.438 lei.
Datele de la Registrul Comerţului arată că societatea a fost înfiinţată de cetăţeanul american John Ernest Dahlman ca acţionar unic, fiind administrată de Emanuela Gavrilă.
Ema Gavrilă a explicat, într-o declaraţie acordată corespondentului MEDIAFAX, de ce compania nu are angajaţi şi de ce este pe pierdere.
“Aşa cum se vede, compania este pe pierdere pentru că este o companie înfiinţată în mod expres pentru acest perimetru. Nu este o companie care prestează diverse alte activităţi, este o companie exclusiv pentru acest lucru. Eu am firmă din 1993. ştiu bine cum funcţionează administraţia unei companii. Vreau să subliniez că eficientizarea cheltuielor unei firme se face nu prin a ţine mulţi angajaţi într-un moment în care ei nu au ce face pe acolo, ci a externaliza serviciile. Am angajat companii de geologi, companii de topografi, firme specializate în efectuarea lucrărilor pe care noi a trebuit să le facem de-a lungul acestor patru ani de când funcţionăm. O companie de acest gen poate deveni profitabilă în momentul în care va produce aur, dacă va produce, nu ştim, s-ar putea ca în această zonă aurul să nu existe sau să existe într-o compoziţie foarte dificil de scos şi ineficientă ca şi costuri”, a declarat Ema Gavrilă pentru MEDIAFAX.
Ea a mai precizat că nu ştie cât poate dura perioada de explorare.
“Se fac foraje specifice acestor lucrări, se bagă tuburi în adâncime, se scot carote de minereu şi se duc la analize şi se vede dacă există sau nu minereu acolo. Poţi să faci un singur foraj şi să ai un rezultat de excepţie că este o rezervă fantastică acolo sau să faci trei ani aceste foraje. Nu se poate da un termen, a explicat Ema Gavrilă, care a precizat că licenţele de explorare se acordă pe o perioadă de cel mult cinci ani.
Ea a mai spus că ideea înfiinţării unei firme cu un asemenea specific i-a venit în urmă cu patru ani atunci când valoarea aurului pe piaţa internaţională era la un nivel ridicat, iar obţinerea acestei licenţe de explorare a fost un lucru uşor.
“Am făcut firma în 2011, am citit legislaţia, a fost un lucru uşor, nimic complicat. Nu e nimic de ascuns şi nu e nicio minune ce am făcut eu”, a spus Ema Gavrilă.
Ea a menţionat şi că firma pe care o administrează a fost singura interesată de perimetrul respectiv.
“Am văzut în presă că ar mai fi aplicat cineva pe perimetrul nostru. Nu, am fost singurii, tocmai de asta a şi fost atât de uşor, nu a mai interesat pe nimeni perimetrul nostru. Probabil nu este atât de bun dacă nu a mai candidat nimeni, am fost singurii aplicanţi, a mai declarat Ema Gavrilă.
Emanuela Gavrilă este preşedinte al PSD Costineşti şi este cunoscută ca fiind o apropiată a senatorului Alexandru Mazăre, cu care ar fi avut o relaţie. Alexandru Mazăre este fratele fostului primar al Constanţei Radu Mazăre.
Dan Price, directorul general al companiei Gravity, a luat decizia radicală de a majora salariul minim al tuturor angajaţilor săi la 70.000 de dolari, în următorii trei ani. În scurt timp, însă, şi-a dat seama că a făcut cea mai mare greşeală.
Dan Price este fondatorul şi CEO-ul Gravity Payments, o companie de procesare plăţi în care lucrează 120 de angajaţi, cu sediul central în Seattle. Ideea creşterii salariilor angajaţilor săi cu preţul scăderii propriului salariu a venit după o discuţie cu un prieten care i-a povestit cât de mult se luptă din cauza creşterii chiriei. A decis să crească valoarea salariului minim de la 48.000, la 70.000 de dolari pe an. Această decizie a avut drept efect majorarea salariilor a 70 de angajaţi, iar pentru 30 dintre ei, a avut ca efect dublarea salariului.
“Există o inegalitate mai mare astăzi decât în perioada Marii Recesiuni. M-am gândit mult la acest aspect şi mi-am spus: Este momentul să fac ceva. “, a declarat Price publicaţiei Huffington Post. Potrivit unui studiu realizat de universitatea Princeton, un salariu anual de 75.000 de dolari este ideal pentru atingerea fericirii, iar 28% dintre americani au declarat că ar simţi că au succes dacă ar câştiga 70.000 de dolari anual, potrivit unui alt studiu, realizat de CareerBuilder.
Gestul lui Price a câştigate multe laude din partea presei, iar această majorare a fost privită foarte pozitiv. Dar nu toată lumea a fost de accord.
Peste câteva luni cei mai buni angajaţi au demisionat. Ei au considerat că nu toată lumea merita să beneficieze de creşterea salarială. “A mărit salariile oamenilor care sunt mai puţin pricepuţi”, a spus Maisey McMaster, fost angajat Gravity Payments.”Cei care munceau cel mai mult nu au beneficiat de o creştere prea mare”, a adăugat McMaster
“Acum aceeaşi oameni care munceau mai puţin ca mine câştigau la fel de mult”, a spus Grant Moran, fost angajat Gravity Payments. “Leagă oamenii care fac performanţă de cei mai puţin motivaţi oameni din companie”, a adăugat el.
Un CEO cu o gândire progresivă a decis să majoreze salariile angajaţilor astfel încât aceştia să fie mai fericiţi. Efectul nu a fost însă cel scontat, ba mai mult unii au decis să părăsească compania pentru un motiv simplu, dar pe care Dan Price nu l-a intuit.
Dan Price, un tânăr director executiv în vârstă de 30 de ani, a devenit celebru după ce a luat o decizie radicală: a renunţat la 930.000 de dolari din salariul său anual pentru a ridica salariul minim în compania pe care o conduce la 70.000 de dolari pe an, potrivit Business Insider.
O angajată a McDonald’s a povestit pe site-ul undelucram.ro cât se câştigă la cel mai mare lanţ fast-food.
Tânăra, pe nume Cami, susţine că, deşi salariul iniţial nu este unul impresionant, se poate avansa destul de rapid, iar remuneraţia va fi mai consistentă. În plus, pe lângă bani, există şi alte beneficii ale angajării la McDonald’s, după cum reiese din relatarea lui Cami.
Cât se câştigă cu adevărat la McDonald’s România. Mărturii ale angajaţilor
Nevzat Aydin şi-a vândut compania Yemeksepeti, ce ofera servicii online de comandă şi livrare de mâncare, pentru nu mai puţin de 589 milioane de dolari către germanii de la Delivery Hero. El însă nu a păstrat toţi banii pentru el, ci a decis să-i dea fiecărui angajat, 115 la număr, un bonus de peste 200.000 de dolari, astfel cumulând suma de 27 de milioane, relatează Business Insider.
Nevzat Aydin a vrut să-şi arate astfel aprecierea pentru munca depusă a angajaţilor în creşterea companiei. ” Povestea de succes a companiei nu a crescut peste noapte. Eu cred în munca în echipă şi că succesul este mult mai satisfăcător şi glorios atunci când este împărţit cu restul echipei”, a declarat Aydin pentru CNN Money.
Yemeksepeti, care înseamnă “coş de alimente” în turcă, este primul, lansat în 2000, şi cel mai mare site de livrare de mâncare din Turcia. Compania realizând tranzacţii de 3 milioane de dolari pe luna, conform Quartz.
Numărul angajaţilor Stefanini în România a crescut în primul semestru cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând în prezent la 1.150. Până la sfârşitul anului, compania urmează să angajeze încă 150 de persoane şi să ajungă astfel la 1.300 de angajaţi în ţara noastră.
Din cei 348 de noi angajaţi pe care Stefanini i-a recrutat în primele şase luni ale anului, 299 lucrează în biroul din Bucureşti al companiei, iar 49 în biroul din Sibiu.
Poziţiile deschise în cadrul Stefanini în prima jumătate a anului au fost de programatori (.Net, Java, Mobile, PHP, FrontEnd), testeri, business analysts, specialist infrastructură (Networking, Wintel, Unix, Storage, Security, Monitoring), recrutori, HR assistant, recepţionist, agenţi helpdesk pe diverse limbi străine (engleză, franceză, italiană, spaniolă, rusă, germană, maghiară, greacă), IT manager, project manager, business development manager.
Pentru posturile enumerate mai sus au fost susţinute aproximativ 5.000 de interviuri în primul semestru, ceea ce înseamnă, în medie, mai mult de 40 de interviuri pe zi, rata de angajare fiind de circa 7%.
„Am căutat la noii angajaţi, pe lângă abilităţile tehnice demonstrate la testele de la interviu, şi trăsături precum disciplina şi flexibilitatea în modul de lucru. În continuare vom face recrutări în România şi vom extinde echipa locală, în condiţiile în care tocmai am semnat un nou contract cu un client global din domeniul FMCG”, a declarat Daniela Vercellino, EMEA recruitment manager, Stefanini România.
Pentru următoarea perioadă, Stefanini caută candidaţi atât pe zona de development – programatori seniori pentru .NET, JAVA şi pe tehnologii precum PhP, IOS, Android, cât şi pe zona de infrastructură – poziţii de seniori şi agenţi vorbitori de engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, dar şi cunoscători de bulgară şi croată.
”Toate poziţiile deschise sunt centralizate pe site-ul Stefanini. Astfel, candidaţii pot aplica direct online, printr-un procedeu foarte simplu: selectează ţara şi domeniul de specialitate (spre exemplu, dezvoltator software, specialist infrastructură etc.), iar site-ul generează imediat toate poziţiile deschise din acel domeniu la momentul respectiv, fiind nevoie doar de un simplu click pentru ca CV-ul să fie preluat”, subliniază Daniela Vercellino.
Stefanini este o companie braziliană înfiinţată în urmă cu 27 de ani. Prezentă în 34 de ţări, Stefanini oferă servicii IT offshore, onshore şi nearshore, inclusiv servicii de dezvoltare de aplicaţii, precum şi servicii BPO. Stefanini se numără printre cele mai mari 100 de companii de IT din lume (BBC News).