Tag: angajati

  • Ţara care vrea să scadă programul de lucru zilnic la 6 ore. “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede”

    Majoritatea dintre noi lucrăm 8 ore pe zi, poate chiar mai mult dacă nu terminăm ce avem de făcut în ziua respectivă. Mai multă muncă nu înseamnă şi eficienţă sporită. Potrivit unui nou studiu, la care au participat 600.000 de oamenim, persoanele care lucrează 55 de ore pe săptămână sunt cu 33% mai predispuşi unui atac cardiac decât persoanele care lucrează între 35-40 de ore pe săptămână, informează sciencealert.com

    Astfel Suedia se îndreaptă spre programe de muncă de 6 ore, în loc de programul clasic de 8 ore.  “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede. Este foarte dificil să stai atâta timp concentrat, de aceea introducem pauze, pentru a ne face ziua mai uşoară. Dar în acelaşi timp este mai greu de separat viaţa privată de serviciu”, este de părere Linus Feldt, CEO-ul Filimundus, companie ce dezvoltă applicaţi pentru telefoanele mobile.

    El este unul dintre adepţii programului de 6 ore. Staff-ul echipei este fericit şi nu vrea să se întoarcă la programul clasic. “Vrem să petrecem mai mult timp cu familia, să învăţăm lucruri noi, să facem sport mai mult”, a mai spus el. S-au înregistrat schimbări în modul cum lucrează, angajaţii stau departe de reţelele sociale şi alte site-uri care le-ar putea distrage atenţia, iar şedinţele sunt foarte scurte. “Ne este mai uşor să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut” a spus Linus Feldt

    Ziua este mai condensată, angajaţii sunt mai motivaţi să termine munca la timp şi au mai multă energie după cele 6 ore. Feldt a mai spus că nivelul de productivitate a rămas la fel, iar conflictele au scăzut pentru că oamenii sunt mai fericiţi.

    Şi alte companii vor să treacă la acest program, reprezentaţiile Toyota din Suedia lucrează aşa, dar şi Svartedalens, un azil de bătrâni din Gothenburg a implementat programul pentru asistente.

  • Ţara care vrea să scadă programul de lucru zilnic la 6 ore. “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede”

    Majoritatea dintre noi lucrăm 8 ore pe zi, poate chiar mai mult dacă nu terminăm ce avem de făcut în ziua respectivă. Mai multă muncă nu înseamnă şi eficienţă sporită. Potrivit unui nou studiu, la care au participat 600.000 de oamenim, persoanele care lucrează 55 de ore pe săptămână sunt cu 33% mai predispuşi unui atac cardiac decât persoanele care lucrează între 35-40 de ore pe săptămână, informează sciencealert.com

    Astfel Suedia se îndreaptă spre programe de muncă de 6 ore, în loc de programul clasic de 8 ore.  “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede. Este foarte dificil să stai atâta timp concentrat, de aceea introducem pauze, pentru a ne face ziua mai uşoară. Dar în acelaşi timp este mai greu de separat viaţa privată de serviciu”, este de părere Linus Feldt, CEO-ul Filimundus, companie ce dezvoltă applicaţi pentru telefoanele mobile.

    El este unul dintre adepţii programului de 6 ore. Staff-ul echipei este fericit şi nu vrea să se întoarcă la programul clasic. “Vrem să petrecem mai mult timp cu familia, să învăţăm lucruri noi, să facem sport mai mult”, a mai spus el. S-au înregistrat schimbări în modul cum lucrează, angajaţii stau departe de reţelele sociale şi alte site-uri care le-ar putea distrage atenţia, iar şedinţele sunt foarte scurte. “Ne este mai uşor să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut” a spus Linus Feldt

    Ziua este mai condensată, angajaţii sunt mai motivaţi să termine munca la timp şi au mai multă energie după cele 6 ore. Feldt a mai spus că nivelul de productivitate a rămas la fel, iar conflictele au scăzut pentru că oamenii sunt mai fericiţi.

    Şi alte companii vor să treacă la acest program, reprezentatele Toyota din Suedia lucrează aşa, dar şi Svartedalens, un azil de bătrâni din Gothenburg a implementat programul pentru asistente.

  • Viaţa plină de frustrări a unui proprietar de franciză McDonald’s

    Al Jarvis avea 16 ani când a început să lucreze în cadrul unui restaurant McDonald‘s din Saginaw, un oraş din Michigan, în 1965. Primul său client a comandat un meniu All-American: un burger, cartofi prăjiţi şi un shake pentru 52 de cenţi. În curând, Jarvis ajunsese să lucreze 50 de oră săptămânal şi să recupereze orele pierdute de somn la şcoală. A renunţat chiar şi la colegiu pentru a se ocupa de managementul restaurantelor, iar până în 1977 devenise consultant pentru proprietari de franciza McDonald’s pe care îi ajuta să deschidă restaurante în statul Michigan – descriu jurnaliştii de la publicaţia Business Week povestea unuia dintre cei mai vechi angajaţi al lanţului american de fast-food.

    Ulterior, Jarvis a cumpărat un restaurant McDonald‘s, iar pe parcursul anilor a angajat sute de persoane, a văzut zeci de articole de meniu intrând şi iesind din acesta şi a petrecut 4-5 ore pe zi, cinci sau şase zile pe săptămână, administrând restaurantul. Jarvis a lucrat 50 de ani  la McDonald’s şi, la şase luni după aceasta perioadă, a decis sa vanda cele doua restaurante pe care ajunsese sa le detina. “Când vedeam cozile ce ajunsesera sa se creeze la drive-thru, simteam o durere in stomac. Oamenii erau diferiţi, compania era diferită. Devenise foarte frustrant”, explica el, referindu-se la modul diferit in care functiona compania, un exemplu in acest sens fiind faptul ca devenise imposibil pentru angajati sa livreze rapid produsele cerute de clienti in timp util.

    Există 5.000 de francize McDonald’s în toată lumea, iar acestea genereaza o treime din veniturile companiei, potrivit Business Week. ”McDonald’s a fost extrem de bun cu mine. Cred în brand.” Dar, la fel ca alţi proprietari de franciza, Jarvis se întreabă dacă directorii din sediile centrale ale companiei vor putea să inoveze pentru a-şi respecta promisiunea de a livra in continuare mâncare gustoasă rapid, promisiune făcută la inceputurile comapaniei. Experienţa lui Jarvis sugerează că răspunsul este nu şi, spre deosebire de alţi proprietari de franciza care nu doresc să comunice presei obsevaţiile lor, Jarvis a acceptat să povestească Business Week părerea sa.

    ”Nu cred că ştiu ce vor să facă”, a spus el referindu-se la executivii de top ai McDonald’s. Ei spun ca ar trebui să ne întoarcem la modul iniţial de a face afaceri, apoi fac burgeri customizaţi şi vorbesc despre micul dejun care va putea fi comandat toată ziua.(…) Îmi pare rău pentru manageri şi pentru echipă. Nu aceea este nişa noastră. Noi facem burgeri şi cartofi prăjiţi.”

    Pentru prima dată în cel puţin trei decenii, McDonald’s va închide mai multe restaurante în Statele Unite ale Americii decât va inaugura. Vanzarile celor 59 de locatii inchise au inregistrat scaderi în ultimele 10 trimestre si, potrivit Business Week,  acţiunile companiei au subperformat in indexul Standar&Poor în ultimii trei ani calendaristici. McDonald’s vrea să concureze cu Starbucks, Chick-fil-A şi Jamba Juice, încercând să pună prefixul Mc oricărui trend observant pe piaţa. ”Fac prea multe”, spune Bob Goldin, vicepreşedinte executiv şi cercetător în cadrul Technomic. ”Nu par să mai fie cei mai buni la nimc.”

    În această vară, McDonald’s a crescut salariile angajaţilor din restaurantele deţinute de companie cu cel puţin un dolar peste minimul local. Acest lucru pune de asemenea presiune asupra proprietarilor de franciza. De asemenea, la începutul lunii septembrie, McDonald’s a anunţat că va începe să ofere micul dejun pe parcursul întregii zile în Statele Unite ale Americii, iar acest lucru va aduce schimbări în restaurante care necesită investiţii cuprinse între aproximativ 500 şi 5000 de dolari pentru echipament – presiune care va cădea din nou, mai ales pe proprietari de franciza.

    Restaurantele cumparate de Jarvis functioneaza langa alte restaurant, parte din lanturi internationale: Burger King, Pizza Hut, KFC, Subway, etc. Jarvis a crezut că poate aduce restaurantul la break even în şase luni, iar acest lucru a durat 18.

    Câteva din tensiunile proprietarilor de francize McDonald’s vin de la  sediile centrale ale companiei. McDonald’s deţine doar 18% din restaurantele  deschise în toată lumea, dar controlează terenurile şi clădirile în care se află majoritatea dintre acestea. McDonald’s are o taxă de franciză care variază între 8,5% şi 15% din veniturile unui restaurant, depinzând de locaţie şi de alţi factori. Astfel, operatorii au griji legate de ce rămâne după plata chiriei, redeventelor, fondului de salariu şi a altor cheltuieli. În general, se descurcă bine, scrie Business Week. Jarvis nu a discutat despre veniturile sale cu jurnaliştii de la publicatia americana, dar nu este neobişnuit pentru proprietari să ajungă la venituri cu sume de şase cifre, potrivit lui Arturs Kalnis, profesor de management axat pe studiul francizelor. Un proprietar care în mod obişnuit lucrează în cadrul McDonald s poate să ajungă la un salaraiu de manager de 108.000 de dolari, pe lângă alte beneficii.

    Presiunile asupra proprietarilor de franciza devin mai mari in contextual in care executivii McDonald’s insistă asupra unui nou produs precum cafeaua McCafe şi cer între 15.000 şi 20.000 de dolari pentru un aparat de făcut espresso. Proprietarul de franciza şi nu compania plăteşte pentru acesta.

    Ambele părţi sunt multumite când anumite investiţii determină recuperarea rapidă a costurilor, iar Jarvis oferă exemplul unui spaţiu de joacă deschis în restaurantul său care i-a crescut numărul de clienţi.

    În 2013, McDonald’s a lansat McWrap-ul. Directorii considerau că acest produs este ideal pentru noua generaţie. Politica McDonald’s spune ca 90 de secunde este sunt suficiente pentru servirea fiecărui client, aspect pe care Jarvis l-a găsit imposibil de implementat după introducerea McWrap-ului, a cărui realizare dura cel puţin 20 de secunde.

    Un alt impas de care s-a lovit Jarvis a fost ca, la cererea conducerii McDonald’s, a încercat să ţină deschis restaurantul timp de 24 de ore în 2009. Pentru a menţine break even-ul,avea nevoie de vânzări de 100 de dolari pe oră, dar în intervalul orar 2 a.m. – 4 a.m. obţinea doar 15-20 de dolari. Nu si-a atins tinta de vanzari, astfel ca a renunţat după două luni de funcţionare in acest regim. I-a plăcut totuşi ideea conducerii companiei de a adăuga un al doilea drive thru. Acesta a fost obiectul unei investitii de 100.000 de dolari. Chiar şi aşa, cozile continuau în continuare să apară în timp ce angajaţii lui încercau să livreze comenzile din ce in ce mai complexe. Până la începutul anului 2014, după mai mulţi ani de vânzări lente, Jarvis a decis să vândă ambele sale restaurante.

    ”Adevărul este că am avut rezultate slabe în ultimul timp”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Steve Easterbrook, in cadrul unui interviu citat de Business Week. McDonald’s este în continuare cel mai mare lanţ de restaurante din piaţa fast-food din Statele Unite ale Americii, ce are o valoare totală de 222 de miliarde de dolari. Compania a făcut faţă unor momente dificile, un exemplu al strategiei acesteia fiind în anul 2003, când au lansat strategia ”Plan to Win.” Compania a renunţat atunci la axarea pe deschiderea de noi locaţii în favoarea aducerii de mai mulţi clienţi în cele existente, cu produse mai atractive: spre exemplu, a schimbat modul de realizare a burgerilor, ce au devenit mai suculenţi în urma unui procedeu diferit de pregătire, a adăugat produse solicitate de clienţi, precum băuturile neacidulate ori salatele.

    S-a concentrat pe un serviciu mai prietenos şi mai rapid şi a introdus prima campanie de publicitate globală, ”I m lovin it”, a declarat CEO-ul McDonalds. Easterbrook a declarat că vrea ca McDonald’s să răspundă mai rapid trendurilor în domeniul food şi în acelaşi timp să îmbunătăţească serviciul – prin simplificarea companiei – prin reducerea numărului de produse din meniu şi alocarea de mai mult control proprietarilor de franciza.

    Easterbrook şi-a propus de asemenea să vândă 3.500 din cele 6.700 de restaurante deţinute de companie proprietari de francizalor în următorii trei ani. Compania ar ajunge astfel să deţină 10% din numărul total de restaurante. Spre comparaţie, Burger King deţine doar 1% din lanţul de restaurante.

  • Volkswagen a început să caute responsabili pentru scandal: Trei directori de cercetare de la VW, Audi şi Porsche au fost suspendaţi

    Directorii de cercetare şi dezvoltare ai mărcilor Volkswagen, Audi şi Porsche au fost suspendaţi din funcţii de către board-ul grupului german VW, pe fondul scandalului emisiilor poluante, au declarat luni surse apropiate situaţiei, transmite Reuters.

    Consiliul de supraveghere al grupului Volkswagen (VW) a convenit vineri să suspende mai mulţi angajaţi, până la clarificarea scandalului referitor la măsluirea rezultatelor testelor de poluare ale anumitor modele de automobile diesel, dar nu au precizat numele acestora.

    Reuters a relatat joi că VW va concedia mai mulţi directori importanţi, în încercarea de limitare a scandalului.

    Matthias Muller, directorul Porsche, a fost avansat vineri în funcţia de director general al grupului Volkswagen, după demisia lui Martin Winterkorn pe fondul scandalului emisiilor.

    Matthias Muller, în vârstă de 62 de ani, se afla la conducerea companiei Porsche din octombrie 2010. Muller a deţinut mai multe funcţii în conducerea VW: membru al consiliului de conducere al Volkswagen AG, preşedinte al Consiliului executiv al Porsche AG şi membru al Consiliului de administraţie al Porsche Automobil Holding SE.

    Mueller va avea rolul de a recâştiga încrederea clienţilor şi autorităţilor de reglementare după ce VW a recunoscut că s-a folosit de un software pentru a face să pară că emisiile motoarelor diesel sunt mai mici decât în realitate. În cadrul reorganizării, Winfried Vahland ar putea prelua conducerea diviziei VW din Statele Unite, de la Michael Horn, a relatat revista Auto Bild citând persoane apropiate situaţiei. În prezent, Vahland conduce divizia Skoda şi anterior a răspuns de operaţiunile grupului în China.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • DILEMA unui antreprenor: „Am investit în cursuri, dar jumătate din angajaţi nu au vrut să stea peste program”

    Florin Scarlat, un antreprenor din sectorul IT care a fondat afacerea Bit Solutions în urmă cu mai bine de un deceniu, a încercat în ultima perioadă să ia o serie de măsuri menite să ajute angajaţii să se dezvolte, însă o parte din iniţiativele sale nu au fost bine primite de către toţi salariaţii.
     
  • Cum pot maşinile motiva angajaţii să depună mai mult efort la locul de muncă

    Wolfgang Schulz (48 de ani) a preluat în urmă cu aproape un an conducerea BMW Group România, după ce anterior era şeful diviziei Key Account Corporate Sales BMW Group Germania. De acolo executivul german a venit cu o idee, aceea de a utiliza imaginea mărcii ca instrument de motivare pentru companiile care achiziţionează flote de maşini, şi nu oricum.

    În opinia sa, maşina oferită de companie angajatului îl motivează pe acesta din urmă şi astfel toată lumea câştigă, de la brand la compania care o achiziţionează şi la angajat.
    „Am livrat în România flote de BMW. Până la finalul lunii august 2015 am egalat vânzările către corporate din tot anul trecut. Vedem un mare potenţial de creştere. Sunt multe companii multinaţionale care cumpără sau închiriază maşini pentru a fi utilizate de către angajaţi“, a subliniat Wolfgang Schulz, directorul general al BMW Group România. BMW a livrat în primele opt luni ale anului aproape 500 de autoturisme premium către companii, printre acestea fiind şi flote, în condiţiile în care tot anul trecut au fost livrate către acelaşi segment numai 487 de unităţi.

    Tot marile corporaţii vor reprezenta ţinta modelelor electrice ale BMW, nemţii urmând a lansa şi în România în acest an oficial modelele i3 şi i8. „Strategia noastră este să continuăm cu BMW i şi pe piaţa din România. Vom livra oficial primul BMW i3 în România spre finalul anului. Vom începe cu doi dealeri, care vor avea şi echipamentele necesare pentru maşini electrice. Toţi dealerii vor vinde maşini BMW de tip hibrid plug‑in (capabile să ruleze pe distanţe de până la 50 km în mod electric, fără intervenţia motorului pe benzină) şi implicit vor avea şi service pentru acestea“, a spus Wolfgang Schulz.

    În opinia sa, potenţialul în România pentru maşini electrice este foarte ridicat şi de aceea s-a şi decis lansarea acestora. „Potenţialul vine dinspre segmentul corporate de piaţă. În România au sediul toate companiile mari din lume, iar campaniile de sustenabilitate promovate de acestea şi de BMW vor atrage clienţi pentru maşini electrice“, a subliniat directorul BMW România. Pe lângă plusul de imagine câştigat de companiile care achiziţionează maşini electrice i3 revine şi factorul motivaţional pentru angajat.

    „Perspectiva mea este că vom avea o prezenţă puternică pe segmentul persoanelor fizice deoarece mulţi caută soluţii moderne de transport. Pentru corporate, dacă ne uităm la piaţa din Germania şi cea din România, aici abia am atins vârful aisbergului. Dar în cadrul unei companii maşina este un factor motivaţional. Aceste procese încep să apară şi aici“, a subliniat executivul german.
    În ceea ce priveşte volumele, Wolfgang Schulz se fereşte să facă estimări, mai ales că segmentul este unul complet nou în România, unde doar două modele au reuşit să atingă pragul de 10 unităţi livrate, fiind cazul lui Renault ZOE şi cel al lui Tesla Model S, cel din urmă şi depăşindu-l.

    Pe de altă parte, Ian Robertson, membru în consiliul de administraţie, declara într-un interviu că, pentru a se amortiza investiţiile necesare în comercializarea modelelor BMWi pe piaţa respectivă, ar trebui comercializate anual cel puţin 100 de unităţi.
    Vânzările de maşini electrice cresc de la lună la lună, însă volume constante înregistrează până în prezent doar automobilele Tesla, ale căror preţuri pornesc de la peste 70.000 de euro, în timp ce pentru automobilele electrice mai accesibile, cum sunt Volkswagen e-up! şi Renault ZOE, ambele cu preţuri de sub 30.000 de euro, clienţii încă trebuie să aştepte demararea programului de ecotichete.

    Potrivit reprezentanţilor AFM, programul pentru maşini electrice a fost în dezbatere publică până în data de 17 septembrie, iar programul ar putea demara efectiv la sfârşitul acestei luni sau cel târziu la începutul lunii octombrie. Prin acesta, clientul ar putea beneficia de un discount de peste 6.000 de euro, care ar include atât cei 4.500 de euro cât reprezintă viitorul ecotichet, după ce va fi aprobat programul pentru susţinerea achiziţiei a 100 de maşini electrice, cât şi programul Rabla.

     

  • Anunţul făcut de KFC: va deschide un nou restaurant

    Lanţul de restaurante KFC se va extinde pe 24 septembrie cu un restaurant în Deva. Noul restaurant KFC reprezintă o investiţie de 350.000 euro şi are o suprafaţă de 169 de metri pătraţi. În cadrul restaurantului vor lucra 30 de angajaţi.

    Odată cu deschiderea restaurantul din Deva, reţeaua KFC ajunge la 55 de unităţi, răspândite în  22 de oraşe.

     

     

     

  • Cel mai mare retailer online din România a înregistrat anul trecut pierderi record de 13 milioane de euro

    Retailerul online eMAG a raportat un rezultat financiar negativ în 2014, ajungând la pierderi de aproximativ 58 de milioane de lei (cca.13, 1 milioane de euro), potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Magazinul online eMAG, operat de compania Dante International SA a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de circa 1,2 miliarde de lei, în creştere cu aproape 50% faţă de veniturile înregistrate anul anterior, când valoarea acestora era de aproximativ 831 de milioane de lei. Totodată, compania şi-a dublat anul trecut numărul de angajaţi, ajungând la un număr de 1015 în 2014, faţă de 576, numărul mediu de angajaţi înregistrat în 2013.

    Potrivit reprezentanţilor eMAG, pierderile înregistrate se justifică prin investiţiile realizate de companie în 2014. ”Pentru eMAG, anul 2014 a fost marcat de o crestere accelerata a companiei, iar pentru acest lucru au fost facute investitii de peste 20 de milioane de euro. A fost o decizie asumata si a avut drept scop dezvoltarea companiei pe termen lung, conform cu modelul nostru de business. Ne-am concentrat pe consolidarea pozitiilor din Bulgaria, unde eMAG este lider de piata, si Ungaria, in dezvoltarea şi implementarea de tehnologii noi, in dezvoltarea Market Place, in lansarea de noi categorii de produse, dar si in cresterea echipei (in 2014 numarul angajatilor a crescut cu 439), care sa sustina toata aceasta strategie de dezvoltare. ”, a declarat Tudor Manea, directorul general al eMAG România, referitor la pierderile înregistrate de companie anul trecut.

    Potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe, compania a înregistrat constant profit pe timp de criză, primul an de pierderi fiind 2013, când pierderea raportată a fost de 696.880 lei, acesta fiind şi anul în care compania a început să comunice informaţii referitoare la investiţiile realizate. În acelaşi interval de timp, compania a înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri: 2009 – cca. 218 mil. lei, 2010 – cca. 401 mil. lei, 2011 – cca. 621 mil. lei, 2012 – cca. 685. lei, 2013 – 831 mil. lei.


    eMAG se numară printre creatorii pieţei de comerţ online din România. În portofoliul eMAG se regăsesc de la produse IT&C, electronice şi electrocasnice, până la cărţi, jucării, pachete turistice şi cosmetice profesionale, oferta eMAG extinzându-se permanent cu noi categorii de produse prin eMAG Marketplace, prima platforma online din România care grupează mai mulţi retaileri. Compania operează magazinul www.emag.ro precum şi  showroom-uri în Bucureşti, Iaşi, Braşov, Ploieşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Oradea. Societatea Dante International SA a fost înfiinţată în anul 2002.

     

  • A refuzat să promoveze unul dintre angajaţi. Din răzbunare, acesta i-a dărâmat casa şefului său

    Miliardarul David Tepper, administratorul unui fond fmerican de investiţii, a cumpărat vila de vacanţă a fostului său şef pentru mai bine de 40 de milioane de dolari şi a dărâmat-o pentru a face loc unei clădiri de două ori mai mare, potrivit Business Insider. Decizia sa nu ţine de nevoia sa de spaţiu mai mare, ci de răzbunarea pe fostul său şef.

    Tepper a părăsit Goldman Sachs pentru a bune bazele propriului fond de investiţii în momentul în care John Corzine, CEO la acel moment, a decis să nu îl promoveze pe Tepper. Fondul de investiţii Appaloosa a ajuns acum la venituri de 20 de miliarde de dolari sub managementul lui Tepper, potrivit Business Insider.

    David Tepper a cumpărat proprietatea de pe malul oceanului din Sagaponack, New York, de la fosta soţie a lui John Corzien. A plătit 43,5 milioane de dolari pentru aceasta, preţ care a clasat-o drept cea mai scump proprietate din Hamptons la vrema respectivă.

    În vara următoare, a dărâmat casa fostului său şef şi a construit o vilă nouă, mult mai mare. Au trecut cinci ani de atunci, renovarea lui Tepper s-a încheiat, iar noua proprietate are o piscină imensă, un teren de tenis, precum şi o vedere spectaculoasă a oceanului.

    În 2010, Tepper descria planurile sale de renovare în New York Magazine astfel: ”Am putea spune că există dreptate în lume.”

    Sursa: Business Insider

  • Un tânăr de 31 de ani din Bucureşti vrea să îi scape pe corporatişti de treburile casnice

    Intrarea multinaţionalelor în România a generat o nouă categorie de angajaţi, cea numită în mod uzual «corporatişti», dar a generat şi nevoia de diverse businessuri adresate acesteia. Cea mai nouă este Delegato, o aplicaţie care vrea să îi scape pe corporatişti de sarcinile de acasă.

    “Pasiunea pentru IT o am încă de mic. La cum evoluează tehnologia, nu prea ai timp să te plictiseşti. Nu m-am gândit vreodată să mă reorientez spre alt domeniu, însă pot spune că m-am reorientat de la a «presta servicii în IT» la «a construi produse tehnologice care pot schimba viaţa oamenilor»“, spune Laurenţiu Matache, tânărul de 31 de ani care a pus bazele conceptului Delegato.

    „Matash Media a început în momentul când am decis că este timpul să pornesc propriul business. Dorinţa de a construi un business a fost mai mare decât cea de a creşte în funcţia de director IT, pe care o ocupam la acel moment. Se întâmpla în septembrie 2012, iar în ianuarie 2013 am înfiinţat compania“, spune Matache.

    Sub umbrela Matash Media există, în momentul de faţă, două produse: microjoburi.ro şi Delegato. În vreme ce microjoburi.ro este o platformă de promovare a serviciilor prin care firmele şi freelancerii găsesc clienţi noi în fiecare lună, Delegato este o aplicaţie pentru smartphone prin care angajaţii deleagă treburile personale unor operatori dedicaţi.

    Mai exact, Delegato este o aplicaţie pentru corporatişti care funcţionează ca un chat (similar cu WhatsApp). Operatorii recepţionează solicitările prin intermediul acesteia şi contactează mai departe furnizorii prestabiliţi care rezolvă solicitările. „Aplicaţia Delegato va fi exclusiv corporate, pe baza unui abonament lunar“, explică Laurenţiu Matache. „La început ne orientăm catre companiile medii şi mari cu câteva sute de angajaţi. Acestea înţeleg beneficiile pe care serviciul nostru le oferă şi, în plus, au o politică de motivare şi recompensare a angajaţilor bine pusă la punct.  Ne uităm în special către angajatorii care au birourile la marginea Bucureştiului, situaţie în care un angajat care pleacă de la birou să rezolve o treabă personală pierde mai mult timp datorită traficului. Ulterior, ne vom axa şi pe firmele mici şi ne vom extinde şi în afara Bucureştiului“.

    Membri fondatori ai aplicaţiei Delegato sunt Laurenţiu Matache şi Adrian Teampău, iar investiţia iniţială depăşeşte 12.000 euro. Cei doi vor continua să investească pentru dezvoltarea activităţii, respectiv în echipamente şi operatori.
    Tânărul antreprenor spune că Delegato răspunde unor nevoi reale cu care marii angajatori se confruntă în mod constant.

    „Am cercetat şi am identificat mai multe studii şi sondaje care relevă faptul că un angajat pierde în medie două ore din opt de muncă cu rezolvarea acestor treburi personale. Aceste două ore, raportate la un salariu mediu pe economie, se traduc printr-un cost salarial direct de 741 de lei pentru angajator. La acest cost se adaugă şi cheltuielile indirecte generate de scăderea productivităţii (chirie, utilităţi, combustibil şi altele). Totodată, Eurostat ne spune că un angajat român munceşte cel mai mult (ca număr de ore) din UE, iar productivitatea angajatului român este de 6 ori sub media europeană. În acel moment am ştiut că ideea noastră se poate transforma într-un start-up“, povesteşte Matache. „Este dificil să pleci de la birou la ora 18 şi după program să îţi rezolvi treburile personale. Majoritatea furnizorilor termină programul de lucru chiar mai devreme. E aproape imposibil să rezolvi ceva seara. În acelaşi timp, studiile indică faptul că pentru un echilibru work-life trebuie aplicată regula de 8-8-8: 8 ore de somn, 8 ore de muncă, 8 ore de recreere.“

    Laurenţiu Matache este de părere că există o nevoie reală în zona de servicii personale: fiecare angajat cu normă întreagă este nevoit să îşi rezolve treburile personale în timpul programului de lucru, cum ar fi găsirea unui electrician sau a unui instalator, achiziţia unor bilete de avion, cazarea pentru o ieşire în weekend sau pentru concediu, precum şi relaţionarea cu autorităţile (spre exemplu pentru înmatricularea unei maşini). O asemenea situaţie generează atât stres, deoarece respectivul trebuie să oscileze între sarcinile de la birou şi cele personale, cât şi ore suplimentare lucrate de angajat pentru a-şi îndeplini sarcinile de la muncă. Din perspectiva angajatorului, aceste lucruri înseamnă pierderi financiare cauzate de orele nelucrate şi scăderea productivităţii angajatului. În plus, spune Matache, compania va avea un angajat nefericit.

BusinessMagazin