Tag: bani
-
Cum a făcut George Soros un miliard de dolari în trei luni?
Soros Fund Management deţine în jur de 10% active japoneze; alte companii financiare care au câştigat pariind pe deprecierea yenului sunt Greenlight Capital, Third Point LLC şi Hayman Capital Management LP. Imvestitorii au folosit varii soluţii, de la derivative complicate la opţiuni din cele mai simple.
Soros a devenit un star al investiţiilor financiare în anii 90, când a câştigat sume enorme pariind împotriva lirei strline; de atunci a rămas cunoscut drept omul care a îngenuncheat Banca Angliei. S-a născut la august 1930 la Budapesta şi a emigrat în Anglia în 1947. A fost studentul filozofului Karl Popper, dar şi-a descoperit o vocaţie de finanţist.
În topul celor mai bogaţi realizat de revista Forbes Soros apare pe locul 22, cu o avere de circa 20 de miliarde de dolari. În august 2012 fondul său de investiţii a anunţat că deţine o participaţie minoritară la clubul de fotbal Manchester United.
-
Cioloş: Energia României ar trebui concentrată pe pregătirea absorbţiei banilor din 2014-2020
“Per global, România a câştigat faţă de perioada bugetară actuală, România a câştigat mai mult şi eu cred că tocmai acum obiectivul este, dincolo de analiza ce a câştigat şi ce a pierdut sau dacă ar fi putut câştiga sau pierde mai mult, obiectivul ar trebui să fie pregătirea absorbţiei acestor bani pe care România i-a avut”, a afirmat Cioloş, într-o conferinţă de presă la finalul vizitei făcute în aceste zile la Bucureşti.
De asemenea, Cioloş a arătat că România a avut o alocare importantă şi pentru perioada bugetară actuală, 2007-2013, însă are probleme cu absorbţia.
“Cred că acolo ar trebui să se concentreze energia, cum să ne pregătim sau cum să se pregătească România pentru a absorbi banii pe care i-a primit deja prin această alocare”, a adăugat el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cum s-au metamorfozat cele “peste” 43 de miliarde de euro anunţate de consilierii lui Băsescu, în doar 39,8 mld. euro pe care îi primeşte România de la UE între 2014-2020
Răspunsurile (date prin SMS) au stârnit nedumerire pentru că suma era mai mare cu aproape 4 mld. euro decât cea care se anticipa, adică 39 şi ceva de miliarde de euro. Dar, cum răspunsul avea un caracter cvasioficial, – Consiliul se terminase, lucrurile erau bătute în cuie – era de neînchipuit ca sfetnicii şefului statului să nu ştie despre ce este vorba. Informaţia primită a fost rapid asimilată şi diseminată.
Ziariştii din presa scrisă au refăcut depeşele de presă, cei din televiziuni au solicitat reveniri, aşa că, la o oră de maximă audienţă (la Bucureşti era între 6 şi 7 din seară) ştirea în ţară (“cea bună”) a ajuns că România a obţinut o creştere însemnată a bugetului, 8-9 mld. euro în plus faţă de exerciţiul financiar 2007-2013. Doar că, la conferinţa de presă de după, preşedintele a anunţat suma exactă: 39, 88 mld. euro (“hai să zicem 40”, a rotunjit Traian Băsescu cifrele). Preşedintele nu a pronunţat niciodată, în cursul conferinţei de presă de la Bruxelles, de vineri seară, suma de 43 mld. euro, dar în mod cu totul “surprinzător”, dacă adăugăm la banii ce au fost promişi pentru 2014-2020 cele 4 mld. euro cum somează şeful statului, suma coincide cu cea anunţată presei de consilierii săi – “43 de miliarde şi chiar peste”.
-
Ponta: Faţă de propunerea iniţială a CE, probabil vom primi mai puţini bani pentru perioada 2014-2020
Fondurile alocate României de către Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 vor fi, probabil, mai mici comparativ cu propunerea iniţială a Comisiei, iar delegaţia ţării la reuniunea CE va încerca să diminueze cât mai mult diferenţa dintre suma iniţială şi noua alocare, a declarat premierul Ponta. El a precizat că din delegaţia României la Consiliul European din această săptămână, condusă de preşedintele Traian Băsescu, vor face parte şi secretari de stat din ministerele Finanţelor, Agriculturii, Fondurilor Europene. “La solicitarea preşedintelui, vor fi nu doar ministrul de externe, ci şi secretarii de stat de la Finanţe, Agricultură, Fonduri Europene, astfel încât să avem o echipă cât mai puternică şi să obţinem cât mai mult pentru România în exerciţiul 2014-2020. (…) Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, care prevedea nişte alocări corecte pentru România atât pe fonduri de coeziune, cât şi pe agricultură la plăţi directe şi dezvoltare rurală, de 48 miliarde euro, probabil că nu vor rămâne 48, însă este foarte important ca ceea ce nu rămâne din 48 să fie cât mai puţin: este o mare diferenţă dacă pierdem un miliard sau dacă pierdem zece”, a spus Ponta în şedinţa de guvern. El a amintit că ministrul fondurilor europene va avea atribuţii de coordonare a autorităţilor de management.
-
Ponta: Faţă de propunerea iniţială a CE, probabil vom primi mai puţini bani pentru 2014-2020
El a precizat că din delegaţia României la Consiliul European din această săptămână, condusă de preşedintele Traian Băsescu, vor face parte şi secretari de stat din ministerele Finanţelor, Agriculturii, Fondurilor Europene.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Compania de autostrăzi a cheltuit 1,5 mld. euro, dar şoselele nu se văd. Top 30 al celor mai mari plăţi pentru drumuri
Cele mai mari 30 de plăţi realizate anul trecut de către compania de drumuri s-au ridicat la aproape 1,2 miliarde de euro. Spedition UMB a lui Dorinel Umbrărescu şi austriecii de la Strabag au încasat fiecare peste 100 mil. euro, în timp ce americanii de la Bechtel au primit 76 mil. euro deşi au construit doar 600 de metri de autostradă. În total, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a avut un buget anul trecut de 1,5 mld. euro pentru autostrăzi şi drumuri naţionale. ZF continuă seria de articole prin care încearcă să evidenţieze modul în care se cheltuiesc banii companiei de drumuri, care an de an beneficiază de bugete de 1,5-2 mld. euro. În acelaşi timp însă, numărul de kilometri de autostrăzi rămâne redus, iar infrastructura rutieră, în general, este slab dezvoltată. Cea mai mare parte a plăţilor realizate anul trecut de compania de drumuri a mers către construcţia de autostrăzi, în special pentru Coridorul IV paneuropean, dar şi pentru reabilitări sau modernizări de drumuri, deszăpeziri şi întreţineri multianuale ale şoselelor.
-
Ştiţi cum arată bancnotele din Antarctica? Dar cele Disney?
Dolarul din Antartica
Chiar dacă a fost emis cu valori de 1, 2, 3, 5, 10, 20, 50 şi 100 de dolari, bancnotele ce poartă însemnele Antarcticii sunt emise doar pentru colecţionari şi nu pot fi folosite ca bani, chiar dacă Antarctica Overseas Exchange Office, companie din Custer, Washington, se angajează să susţină plăţile făcute cu banii emişi şi tipăriţi de British American Banknote Company. Bancnotele au fost emise în 1996, 1999, 2001, 2007, 2008 şi 2009, în tiraje de cel mult 20.000 de exemplare. Cea mai mare parte a bancnotelor vândute, schimbate sau rascumpărate au finanţat proiecte de cercetare ştiinţifică.
-
Ce ne spune întărirea leului despre economia românească
CINE GHICEŞTE CÂND A FOST SPUSĂ FRAZA URMĂTOARE NU CÂŞTIGĂ NICIUN PREMIU, dar dovedeşte sigur o memorie bună: “Atât aprecierea abruptă a monedei, cât şi importul inflaţiei generează costuri. Nicio economie emergentă nu îşi permite să neglijeze unul dintre cele două costuri – erodarea competitivităţii şi creşterea inflaţiei, iar provocarea pentru politica monetară constă în evaluarea corectă a acestora şi concentrarea atenţiei asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari”.
Era guvernatorul Mugur Isărescu în urmă cu doi ani, când constata cât de repede s-a schimbat paradigma de la un an la altul şi că după ce BNR avusese de-a face în 2010 cu presiuni de depreciere a leului, primele luni din 2011 au reînviat, deşi la alte proporţii, problema din 2005-2008, când intrările masive de capitaluri apreciaseră excesiv leul, ceea ce a ajutat iniţial la scăderea inflaţiei, dar a sfârşit prin a lovi în exporturi.
La momentul când vorbea Mugur Isărescu, toate astrele le surâdeau activelor româneşti, adică leului şi titlurilor de datorie: investitorii se convingeau că măsurile de ajustare fiscală rapidă convenite cu FMI au efect, iar banii pentru investiţii de portofoliu circulau cu avânt prin lume şi ajunseseră în sfârşit şi la activele socotite marginale şi riscante din pieţe ca România. Avântul se explica prin stimulentele monetare aruncate în joc de Rezerva Federală a SUA în precedenţii doi ani pentru a urni economia şi care au avut ca efect nu doar o calmare a pieţelor, ci şi o migrare a capitalurilor speculative spre pieţele emergente, cu randamente mai mari, unde au provocat aprecieri dureroase ale monedelor şi au exportat inflaţia pe care, în lipsa acestui debuşeu extern, ar fi urmat s-o sufere SUA.
Aceeaşi situaţie ca în 2011, dar la o scară mult amplificată, o avem acum: absolut toţi analiştii şi comentatorii financiari străini laudă România pentru calitatea şi continuitatea ajustării fiscale şi pentru stabilitatea politică realizată foarte rapid după alegeri, în timp ce afară, investitorii cu munţi de lichiditate nefolosită se orientează iarăşi spre pieţele emergente şi de frontieră, pentru că stimulentele monetare fără precedent angajate anul trecut de Rezerva Federală şi de BCE le-au risipit teama de o nouă criză.
“Perspectiva de creştere economică pentru pieţele emergente e luminoasă, aversiunea faţă de risc a scăzut semnificativ în ultimele luni, iar condiţiile monetare pe pieţele mature rămân excepţional de permisive”, notează Institutul Internaţional de Finanţe în raportul publicat săptămâna trecută, care estimează, în particular, că fluxurile de capital privat spre Europa Emergentă (de la fonduri de investiţii, bănci, investitori direcţi) vor creşte anul acesta la 220 mld. dolari faţă de 192 mld. dolari în 2012 şi 210 în 2011, urmând ca la anul să ajungă la 237 mld. dolari. Noul avânt este atât de vizibil, încât oficiali bancari europeni şi ai FMI au reînceput să vorbească despre pericolul unui “război valutar global” şi despre introducerea de controale asupra fluxurilor de capital în ţări din Asia sau America Latină.
PENTRU ROMÂNIA S-A VĂZUT BINE CE AU ÎNSEMNAT TOATE ACESTEA PÂNĂ ACUM (VEZI GRAFICE PAG. 9 ŞI 25). Faptul că a scăzut percepţia de risc a adus o năvală a străinilor pe titlurile de stat şi obligaţiunile guvernamentale scoase la vânzare de Finanţe, soldată cu o scădere a costurilor de îndatorare ale statului şi cu o majorare a scadenţelor la care statul se îndatorează. Săptămâna trecută, de pildă, Finanţele au vândut titluri de stat pe zece ani în valoare de 1,1 mld. lei, mult peste suma pe care şi-o planificaseră (600 mil. lei) la un randament mediu de 5,71%, în timp ce la 17 ianuarie, statul a obţinut cel mai mic randament înregistrat vreodată pentru obligaţiunile în lei pe cinci ani – 5,4%.
Cum ştim, momentul coincidea cu includerea leului în indicele global JP Morgan care măsoară performanţa obligaţiunilor emise de pieţele emergente, un anunţ evident pozitiv pentru activele româneşti. Pe acest fundal, strategia MF de a vinde sume mai mari la costuri în uşoară scădere “va menţine probabil la niveluri ridicate pentru mai mult timp interesul investitorilor străini şi locali pentru titlurile de stat în lei”, apreciază Mihai Ţânţaru, economist la ING Bank România.
