BusinessMagazin

Tag: companii

  • China va inspecta companiile de tehnologie din ţară, pentru posibile încălcări ale securităţii

     Verificările anunţate joi de Biroul de Stat pentru Informaţii în Domeniul Internetului au rolul să oprească furnizorii IT să îşi folosească produsele pentru controlul, perturbarea sau închiderea sistemelor clienţilor, în mod ilegal, a relatat agenţia de presă Xinhua, citând un comunicat al instituţiei.

    Un purtător de cuvânt al acestui birou a declarat marţi că acuzaţiile SUA sunt lipsite de temei, iar China va lua contramăsuri, dacă partea americană le va menţine, relatează Bloomberg.

    Astfel de controale ar marca o escaladare majoră a tensiunilor dintre China şi Statele Unite, după ce procuratura americană a pus sub acuzare cinci ofiţeri chinezi pentru că ar fi furat secrete ale unor companii americane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să ştii când începi un business. Sentimente şi atitudini în afacerile antreprenoriale

    LAVINIA RAŞCA

    (ESTE MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)

    CU TOŢII AU CEVA ÎN COMUN: LE LIPSEŞTE CEVA ŞI CRED CĂ DOAR AFACEREA LA CARE SE GÂNDESC POATE SĂ LE ADUCĂ ACEL CEVA. Majoritatea sunt convinşi că ştiu tot ce trebuie şi sunt exact cum trebuie pentru a reuşi. Nu este tocmai aşa, de vreme ce s-a demonstrat statistic că, oriunde în lume, peste 85% dintre iniţiativele antreprenoriale sunt sortite eşecului – fie prin lichidare, fie prin anonimat.

    În acest context, apare natural întrebarea: cum trebuie să fie o afacere, astfel încât pericolul de faliment sau de anonimat să fie cât mai mic?

    Să pornească prin exploatarea imediată şi rapidă a unei oportunităţi valoroase (cu cerere durabilă, generoasă, în creştere şi cu potenţial mare de profit) care, mai presus de toate, i se potriveşte întreprinzătorului; să funcţioneze  într-un context favorabil; să atragă la momentul oportun resursele necesare, care sunt apoi folosite cu mare chibzuinţă şi maximum de eficienţă şi eficacitate; să păstreze o structură organizatorică plată şi flexibilă.

    DE LA PASIUNE LA COMPETENŢE ŞI LA AVANTAJ COMPETITIV.

    Lipseşte ceva? Cu siguranţă: nu m-am referit încă la oameni, pentru a putea acorda acestora atenţia specială pe care o merită, fie că e vorba despre antreprenori, fie despre angajaţi sau despre partenerii lor. Pentru succesul afacerii, este nevoie ca oamenii să exceleze în competenţele cheie specifice afacerii (când spun competenţe, mă gândesc la cunoştinţe, abilităţi şi atitudini), adică în acelea cuprinse în răspunsul la întrebarea pe care trebuie să şi-o pună orice întreprinzător: ce să fac şi ce să nu fac, astfel încât clienţii să cumpere de la mine şi nu de la concurenţii mei?

    Antreprenorul trebuie să reflecteze serios şi să răspundă corect la această întrebare. Doar identificând bine competenţele necesare le va putea dezvolta prin exerciţiu, pentru a atinge măiestria. Când clientul va recunoaşte această măiestrie, avantajul competitiv va fi aproape sigur.

    Aţi urmărit vreodată un tangou dansat cu virtuozitate, de profesionişti? Mă fascinează sincronizarea perfectă a paşilor executaţi cu uşurinţă şi în totală armonie de cei doi parteneri, dar şi pasiunea, energia şi bucuria din privirile lor. Când nu am văzut pasiune, energie şi bucurie în ochii dansatorilor, nu am văzut nici virtuozitate în mişcările lor. Nu este întâmplător: ritmul, uşurinţa execuţiei şi sincronizarea au în spate enorm de multă trudă, curajul de a înfrunta oboseala extremă, durerea şi pericolul, încrederea în partener. Pentru a atinge perfecţiunea prin exerciţiu, este necesar în primul rând ca dansatorii să-şi definească viziunea asupra a ceea ce înseamnă dansul perfect. Abia apoi se cer eforturi şi sacrificii, care sunt imposibile dacă nu există pasiune şi energie.

    Afacerile antreprenoriale sunt la fel ca tangoul: pentru ca întreprinzătorul să obţină avantaj competitiv, este nevoie de viziune, dar şi de eforturi şi de sacrificii, care nu pot fi susţinute în timp fără pasiune. Mă refer aici atât la pasiunea întreprinzătorului, cât şi a tuturor angajaţilor săi.

    ÎMI PLACE SĂ URMĂRESC PRIVIRILE OAMENILOR. Dincolo de cuvinte, ele îmi spun dacă cel cu care vorbesc despre business este cu adevărat pasionat de ceea ce face. Fiţi atenţi şi veţi vedea pasiunea şi energia în ochii antreprenorilor de succes, atunci când vorbesc despre afacerea lor, aşa cum le vedeţi la virtuozii tangoului. Antreprenorii pasionaţi de produsul şi de compania lor nu precupeţesc eforturi şi îşi asumă riscuri pentru a înainta în direcţia viziunii lor, la fel cum dansatorii pasionaţi au puterea să exerseze mai presus de suferinţă şi pericol, pentru a realiza dansul perfect pe care şi l-au imaginat. Cuvintele antreprenorilor sunt captivante şi convingătoare, pentru că exprimă substanţa competenţei şi a încrederii lor în reuşită, a credibilităţii dobândite în timp, la fel cum paşii dansatorilor care urcă pe scenă după exerciţii îndelungate sunt uşori şi precişi.

    Acum înţelegeţi de ce spuneam mai sus că, mai presus de orice, oportunitatea trebuie să fie potrivită pentru antreprenor? Pentru că numai astfel îi va plăcea şi-l va pasiona. Altfel, nu poate apărea pasiunea, iar fără pasiune nu există excelenţă şi avantaj competitiv durabil.

  • Ponta: Guvernul aplică un plan de acţiune pentru creşterea investiţiilor companiilor americane

     “Am discutat în octombrie, la Washington, cu secretarul de stat pentru Comerţ un plan de acţiune, pe care Guvernul l-a şi finalizat şi îl implementează în această perioadă, pentru creşterea investiţiilor companiilor americane, încurajarea comerţului, a dezvoltării economice şi a colaborării între cele două ţări”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Utilizarea în comun a reţelelor de telefonie mobilă, reglementată de Consiliul Concurenţei

     “Documentul «Orientări asupra acordurilor de co-investiţie, respectiv de utilizare partajată a reţelelor de comunicaţii electronice mobile» are un caracter general, scopul fiind de informare şi îndrumare a operatorilor care doresc să încheie asemenea asocieri. Dorim să oferim o imagine de ansamblu a modului de abordare a acestui tip de acorduri orizontale, aspectele particulare fiind abordate în funcţie de eventuala cazuistică specifică” a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Deşi implementarea unor astfel de acorduri conduce la eficienţă economică pentru companiile implicate, există riscul apariţiei unor probleme din punct de vedere al concurenţei, cum ar fi schimbul de informaţii confidenţiale ce poate avea ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenţial al părţilor la acord, se mai spune în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile americane Visa şi MasterCard s-ar putea retrage din Rusia

     “Cerinţele actuale ale Rusiei merg mai departe decât suntem dispuşi să facem. Sper să ajungem la o concluzie diferită (de propunerea actuală – n.r.) decât să ne întâlnim la 1 iulie şi să spunem că nu suntem dispuşi să participăm”, a declarat directorul general al Visa, Charlie Scharf, la o conferinţă cu investitorii, la Boston, potrivit Bloomberg.

    Şeful Visa şi directorul general al MasterCard, Ajay Banga, au declarat că lucrează cu membri ai legislativului din Rusia pentru schimbarea legii, care a fost adoptată ca răspuns la sancţiunile impuse de SUA Rusiei în contextul crizei din Ucraina.

    În joc se află venituri combinate de 638 de milioane de dolari ale celor doi operatori de plăţi prin card, precum şi poziţia pe o piaţă importană care face tranziţia de la plata în numerar la cea electronică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Divizia YouTube a Google este aproape de o achiziţie în valoare de 1 miliard de dolari

     Cele două companii au convenit asupra preţului şi mai au de stabilit detalii precum cât de independentă va rămâne compania după preluare, a spus una dintre surse pentru portalul The Verge.

    Twitch a evaluat mai multe variante şi a ajuns la concluzia că YouTube reprezintă cea mai bună opţiune pentru a putea susţine ritmul puternic de creştere din ultimii ani.

    Compania a fost înfiinţată în 2011 şi permite utilizatorilor să transmită şi să privească clipuri video din jocuri.

    Twitch, cu peste 45 de milioane de utilizatori, a atras fonduri de 20 de milioane de dolari de la investitori în 2013 şi va înregistra, probabil, profit în acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elita tinerilor manageri de 30 de ani. Au ajuns în vârf la vârsta la care alţii abia se angajează

    Citeşte în premieră  o sută de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, care va fi lansat de Business Magazin în luna mai. Tot atunci vom premia cei mai performanţi tineri din mediul de afaceri la Gala Tineri Manageri de Top, organizată de Business Magazin.

    S-au născut cu doar câţiva ani înainte de Revoluţie, dar au ars etape, au învăţat mai mult şi mai repede, au renunţat de multe ori la viaţa personală şi au ajuns în vârf mai devreme decât alţii. Mai mulţi manageri şi antreprenori în jurul vârstei de 30 de ani au intrat în acest an în ediţia a noua a topului 100 tineri manageri. Este un trend, o consecinţă a crizei economice sau o nouă realitate a româniei intrarea tinerilor direct în prima linie de management a companiilor?

    “De curând am împlinit 30 de ani, dar mă simt ca la 20.” În urmă cu mai bine de un deceniu, Ghiţă Nistor, absolvent al şcolii profesionale din Cugir, specializarea prelucrător prin aşchiere, s-a angajat într-o fabrică de la Sebeş ca operator care regla şi programa maşini (CNC). Era parcursul cât se poate de firesc al unui tânăr aflat la majorat care a vrut să muncească încă de pe băncile şcolii. S-a angajat la Star Transmission în 2001 şi a început de jos în fabrica ce avea să devină după zece ani principala ancoră a grupului german Daimler în România.

    „Am reuşit de fiecare dată să-mi fixez obiective realiste şi să le ating, iar în acelaşi timp să construiesc echipe şi să mă îndrept cu ele în direcţia care le-a adus tuturor un plus în carieră. Mi-e greu să mă văd activând în alt domeniu decât cel pe care mi l-am ales de la bun început. Aici îmi sunt prietenii, competiţia şi de aici au venit întotdeauna provocările şi satisfacţiile„, spune tânărul. Plusul în carieră de care vorbeşte Ghiţă Nistor este de fapt parcursul său profesional, desprins parcă din scenariile unui film motivaţional.

    De la operator CNC a ajuns în doi ani maistru, conducându-şi practic colegii de la acea vreme, apoi, după alţi cinci ani, a devenit şeful biroului de producţie. Anul acesta, Nistor a apărut la inaugurarea de la Sebeş a investiţiei de 300 de milioane de euro a grupului Daimler, producătorul Mercedes-Benz, lângă premierul României, Victor Ponta, în postura de director de fabrică. Şi-a făcut între timp studiile şi va absolvi în vară facultatea de inginerie economică din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Studentul i-a convins pe nemţi să îl lase să conducă o echipă de 280 de oameni şi să gestioneze cea mai mare investiţie anunţată în ultimii ani în producţia de componente auto, unde vor fi produse viitoarele generaţii de cutii de viteze pentru autoturismele Mercedes-Benz.

    Nistor a fost numit în iunie 2013 director de producţie şi asamblare cutii de viteză cu dublu ambreiaj în şapte trepte, iar de anul acesta intră în responsabilitatea sa şi montajul cutiilor de viteză automate în cinci trepte. Deşi a întârziat cu studiile universitare, ardeleanul a făcut timp de doi ani cursuri de instruire în Elveţia, Austria şi Germania în domeniul asamblării cutiilor de viteză. „Mă mândresc cel mai mult cu faptul că am reuşit să producem cutii de viteză la acelaşi nivel calitativ precum colegii noştri din Hedelfingen. Presiunea a fost extrem de mare deoarece a fost pentru prima dată când s-au montat cutii de viteză altundeva decât în Germania, iar noi am dovedit că putem face faţă acestei provocări„, mărturiseşte şeful uzinei.

    Când am început să lucrăm la ediţia din 2014 a proiectului „100 tineri manageri de top„, a noua generaţie de câte o sută de manageri şi antreprenori, am crezut că va fi şi mai greu să găsim 100 de nume noi. Sunt oameni despre care nu s-a scris mai nimic în presa economică din România şi pe care echipa Business Magazin i-a descoperit. În 2006, lista cu primii 100 de manageri s-a legat cel mai repede dintre toate cele opt care au mai urmat şi a cuprins cei mai mulţi directori generali (faţă de următoarele ediţii, când managerii nu s-au repetat şi nominalizările i-au cuprins şi pe ceilalţi membri ai boardului, parteneri, directori financiari, de dezvoltare sau orice altă funcţie de management care presupune luarea unor decizii strategice pentru companie).

    Treptat au fost luaţi în calcul şi antreprenori, consultanţi şi avocaţi, pentru a aduce în faţă şi tinerii valoroşi din mediul de business care nu au luat contact cu cele mai mari companii din România. Principala motivaţie de lansare a acestui catalog în 2006 a fost că trebuie să vorbim despre tineri deoarece în ei stă relansarea României – oamenii aflaţi acum între 30 şi 50 de ani sunt exact prima generaţie matură a României de după 1990.

    În primul an de existenţă a produsului „100 tineri manageri de top„, 2006, Ghiţă Nistor era un simplu maistru în fabrică şi nu credea nici el că va ajunge să dea mâna cu cei mai puternici oameni din industria auto mondială. Tot atunci, Mihai Pătraşcu, antreprenorul care a dezvoltat magazinul online Evomag.ro, livra calculatoare cu o Dacie care se inunda la o ploaie mai serioasă şi se temea să nu dea faliment după ce un client a comandat trei laptopuri şi nu s-a mai întors să le plătească.

    Dorin Pena îi învăţa, în urmă cu opt ani, programare pe studenţii de la Politehnica din Bucureşti. Nici nu împlinise vârsta majoratului în anul 2000, când americanii de la gigantul IT Cisco ajungeau în sala de clasă a liceului „I. L. Caragiale„ din Ploieşti. Din absolvent al unui curs de cunoştinţe informatice organizat de Cisco în acel an, Pena a ajuns astăzi, la 31 de ani, directorul general al filialei din România.

    Mihai Galiş, în prezent directorul de magazine al Vodafone, era în 2006 la Washington, unde absolvise facultatea şi învăţa tainele meseriei de consultant financiar. Se întreba încă de atunci dacă un tânăr de nici 25 de ani ar trebui să dea o şansă României sau să îşi continue cariera peste ocean. Acum spune că un punct cheie în cariera sa a fost momentul despărţirii de jobul de consultant din Washington D.C. „Schimbarea a devenit cea mai bună alegere profesională din viaţa mea. Parcursul pe care l-am avut de atunci m-a făcut să realizez ca cel mai bun mod de a mă dezvolta sunt experienţele noi, în diverse ţări, industrii şi zone de expertiză.„ Acum recunoaşte că a fost o adevărată revelaţie faptul că, după opt ani de carieră în domeniul financiar, a făcut schimbarea către vânzări.

  • Compania de securitate Good Technology vrea să strângă 100 de milioane de dolari prin listarea la bursă

    Înfiinţată în anul 2000, compania a scos pe piaţă mai multe produse înainte de a se orienta către domeniul securităţii. În noiembrie 2006, Motorola a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni pentru o sumă cuprinsă între 400 şi 540 milioane de dolari, relatează Business Insider.

    Motorola nu s-a arătat însă mulţumită de rezultatele companiei şi, în anul 2009, a decis vânzarea Good Technology către Visto. Reacţia presei de specialitate a fost una negativă, însă Visto şi-a schimbat numele în Good Technology şi a strâns finanţări de 65 milioane de dolari pentru a lansa noi produse pe piaţă.

    Rezultatele nu au întârziat să apară: veniturile au crescut de la 117 milioane de dolari în 2012 la 160 de milioane în 2013, înregistrând însă pierderi de 118 milioane de dolari anul trecut. Pierderile au venit însă pe fondul unor investiţii masive, de peste 100 de milioane de dolari, în marketing.

  • Opinie Mihaela Nicola, CEO The Group: Regula 365

    Mă aliniez însă la obiceiul aproape general de a conversa despre proces şi despre instrumentele care îl însoţesc. Cu diferenţa că încerc să mă refer la consumatori spunându-le „oameni„ – e un cuvânt pe care adresarea profesională aproape că îl exclude, dar judecata emoţională care însoţeşte elaborarea mesajelor în campanii are, în fapt, de-a face cu felul în care oamenii (fie ei consumatori atunci când ajung la raft) vibrează la promisiunile brandurilor către ei.

    Cu vreo două decenii în urmă aveam câteva luni la dispoziţie pentru elaborarea unei campanii publicitare. Agenţiile însoţeau atent toţi paşii deciziilor de marketing pentru justa şi aprofundata analiză. Petreceam săptămâni în evaluări sociologice, testam fiecare slogan, ambalaje şi denumiri ale produselor noi. Între momentul scenariului pentru spotul TV (eroul campaniei în ultimele 5-6 decenii) şi întâlnirea de preproducţie se scurgeau săptămâni destinate reglajelor fine. Filmam mai apoi pe îndelete, petreceam zile multe în postproducţie şi pentru efecte speciale.

    Agenţiile de media ponderau între investiţia radio-televizată, consumul de presă şi expunerea în mediul stradal. Agenţiile de relaţii publice gestionau monologul către jurnalişti (mai stiţi instrumentul acela passé numit „comunicat de presă„?) şi adăugau câteva evenimente subtil destinate unor publicuri specializate. Existau la început, preluate din modelul agenţiilor multinaţionale, agenţii full-service, în care „accounţii„ erau specializaţi în managementul relaţiei cu clienţii şi nimic altceva, în spatele lor erau designeri şi copywriteri, planneri, strategi, regizori, producători, fiecare contribuind cu propriile competenţe la articularea unui efort integrat de comunicare. Iar eroul campaniei publicitare era mereu produsul promovat, brandul şi atributele lui de valoare erau „vedeta„ fiecărei campanii.

    E prea colorată tranziţia către astăzi ca s-o evoc detaliat, dar suntem cu toţii de acord că peisajul arată complet diferit.
    Astăzi avem în România mai mult de 7 milioane de „jurnalişti/reporteri„ sau chiar „broadcasteri„, căci fiecare deţinător de cont în reţele sociale poate difuza opinii, analize, fotografii, mesaje sau filmuleţe conforme cu propriul interes sau discernământ. Segmentarea între ceea ce era „campanie adresată consumatorilor„ şi „campanie destinată jurnaliştilor/publicului specializat„ a apus cu mai mulţi ani în urmă. Nu mai există aşadar diferenţierea profesională între rolul agenţiilor de publicitate şi cel al agenţiilor de relaţii publice.

    În plus, acestora li s-au adăugat agenţiile de digital care se întâmplă să includă doi-trei oameni entuziaşti, ireverenţioşi cu rutina arhaică a procesului şi care sunt la acelaşi moment accounţi, copywriteri, planneri, producători şi regizori ai unor virale care suscită mai mult interes decât campanii elaborate cu vechea metodologie, în agenţii care se încăpăţânează să rămână clasice. Aceste companii de digital, deseori „one man show„ sau, oricum, „few people show„, au acumulat cota de piaţă preluată şi de la agenţii de media, şi de la agenţii clasice de creaţie sau PR.

    Şi pentru că industria n-a ştiut unde să le aşeze în panelul de competitori le-a socotit multă vreme „haiduci profesionali„ care vor fi asimilaţi vechiului proces. N-au fost! Sunt astăzi parte din echipele agenţiilor „clasice„ şi mai au foarte puţin până când vor deveni dirijorii unor orchestre altfel aşezate şi care interpretează partitura comunicării în cu totul altă cheie. E drept că există şi funcţionează încă agenţiile robuste cu tradiţia de a se numi agenţii de creaţie, agenţii de media, agenţii de public relations, iar asta se întâmplă pentru că structuri masive ale unor companii multinaţionale cotate la bursă se reinventează greu şi fac paşi precauţi către transformare.

    Dar realitatea din teren este aceea că agenţiile din felurite discipline au aceeaşi unică preocupare: comunicarea. Aceasta nu mai are reţete prestabilite pentru proces şi specializări desuete, iar procesul nu mai are răbdare să se intituleze diferit şi glamorous pe cărţile de vizită.

  • Băsescu: OUG privind autorizaţia de construire pe terenuri necadastrate, riscantă

     Preşedintele Băsescu a declarat, în cadrul unei conferinţe anuale a agricultorilor, că a văzut în Monitorul Oficial o Ordonanţă de Urgenţă care i se pare “riscantă”, prin care companiilor petroliele, fie că sunt româneşti sau străine, li se permite să obţină certificat de urbanism şi autorizaţie de construire pe terenuri care nu sunt cadastrate şi nu sunt înscrise la Cartea Funciară.

    “Avem în România companii petroliere care exploatează puţuri de petrol atâta timp cât aproape vine prin presiune şi cu foarte puţine cheltuieli. Cum trebuie să cheltuiască puţin mai mult, ca să extragă ţiţeiul sau gazele, abandonează puţul. Noi avem în România suprafeţe uriaşe care nu sunt cadastrate şi nu sunt înscrise la Cartea Funciară”, a spus Băsescu.

    El a menţionat că se pune “placa crizei energetice, predictibile, ca urmare a crizei din Ucraina”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro