Forumul Economic Estic va avea loc în oraşul Vladivostok, în estul Rusiei.
Mai mulţi oficiali asiatici de rang înalt şi reprezentanţi ai companiilor importante şi-au anunţat prezenţa.
Forumul Economic Estic va avea loc în oraşul Vladivostok, în estul Rusiei.
Mai mulţi oficiali asiatici de rang înalt şi reprezentanţi ai companiilor importante şi-au anunţat prezenţa.
Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri, în staţiunea Soci, cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto. În cursul conferinţei de presă, Vladimir Putin a fost întrebat ce părere are despre extinderea infrastructurii militare a Alianţei Nord-Atlantice în apropierea frontierelor Rusiei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
După aceea, l-a urmat pe Putin la Kremlin, unde a devenit protectorul, omul de bază şi confidentul acestuia. După ce Putin a obţinut mandatul de patru ani ca prim-ministru, în 2008, Sechin a devenit vice-premier, şi, din această funcţie, a început să controleze activele de petrol şi gaze ale Rusiei, iar odată cu instalarea lui Putin în funcţia de preşedinte în 2012, acesta a preluat controlul direct asupra Rosneft, ca director executiv. Astăzi, el deţine 0,127% din acţiunile companiei, în valoare de aproximativ 83 milioane de dolari, şi în 2015 a fost plătit cu aproximativ 11 milioane de dolari.

Sechin este bănuit că ar fi orchestrat căderea mai multor adversari politici. În 2003, Mihail Hodorkovski, pe atunci proprietarul privat al celei mai mari companii petroliere din Rusia, Yukos, a fost acuzat de evaziune fiscală, iar compania a fost confiscată de stat. Sechin a negat implicarea, dar, cu toate acestea, a fost cel mai mare beneficiar – în 2004 a devenit preşedinte al companiei Rosneft, care a moştenit majoritatea activelor companiei Yukos.
Apoi, în 2014, Vladimir Yevtushenkov, proprietarul privat al companiei regionale petroliere Bashneft, a fost cercetat şi arestat, iar compania a fost expropriată de stat. Doi ani mai târziu, într-un proces de privatizare controversat provocat de Ulyukaev, Rosneft a cumpărat Bashneft.
Ulyukaev a fost arestat o lună mai târziu. Apoi, Rosneft l-a adus pe Yevtushenkov la tribunal, acuzându-l că ar fi demis de la conducerea Bashneft înainte de a fi naţionalizată. Un judecător regional a decis în favoarea lui Rosneft, conducând la o soluţionare extrajudiciară în care magnatul i-a dat companiei lui Sechin 1,7 miliarde de dolari pentru un bun pe care fusese deja obligat să îl predea gratuit.
Potrivit Financial Times, Sechin a declarat că nu a existat nimic personal în legătură cu lupta sa juridică cu Yevtushenkov şi cu preluarea companiei Bashneft, care i-a cedat companiei Rosneft 40% din producţia de petrol a Rusiei. „Nu pot să-mi apăr acţionarii. Am făcut-o într-o manieră corectă. M-am dus la tribunal.” a spus Sechin. Rosneft susţine că toate activele au fost achiziţionate la preţul pieţei.
Anul trecut, în decembrie, unul dintre adversarii politici al lui Sechin, Alexei Ulyukaev, a fost dus în faţa Curţii de la Moscova, pentru că ar fi acceptat o mită de două milioane de dolari pentru a se implica în afacerea Bashneft. El spune că totul i-a fost înscenat. Cazul a fost tratat doar pe baza cuvântului lui Sechin, dovadă a influenţei pe care o are acesta, ca al doilea cel mai puternic om din Rusia, după Stalin. De altfel, în societatea rusească, oamenii ca el sunt percepuţi deasupra legii, şi se crede că ar răspunde pentru acţiunile lor doar la Kremlin.
Astăzi, Rosneft reprezintă 6% din producţia mondială de ţiţei. Sechin a fost descris de fostul ambasador american la Moscova ca fiind „cardinalul gri” al Kremlinului, care „a căutat să distrugă puterea oligarhilor, să le confişte şi să le contopească activele în cadrul companiilor de stat, şi să limiteze influenţa occidental.”
Donald Trump şi Vladimir Putin s-au întâlnit în luna iulie, în Finlanda. Summitul a fost dominat de criza din Siria şi de rolul Iranului în conflict, conform unui oficial american de rang înalt.
Cei doi preşedinţi au convenit în principiu că trupele iraniene trebuie să fie retrase din Siria, a declarat oficialul american, care a preferat să rămână anonim. Însă Administraţia de la Moscova atrage atenţia că obţinerea retragerii efectivelor militare iraniene din Siria este o sarcină dificilă, informează agenţia Bloomberg.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vă asigur că sunt pregătit să vă întâlnesc în viitorul apropiat pentru a discuta chestiuni presante privind relaţiile bilaterale şi probleme regionale importante”, a comunicat agenţia nord-coreeană de ştiri, citând telegrama liderului de la Kremlin, informează agenţia Tass.
Putin a mai spus că relaţiile dintre cele două state continuă să se dezvolte într-o manieră “prietenoasă şi constructivă”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vă asigur că sunt pregătit să vă întâlnesc în viitorul apropiat pentru a discuta chestiuni presante privind relaţiile bilaterale şi probleme regionale importante”, a comunicat agenţia nord-coreeană de ştiri, citând telegrama liderului de la Kremlin, informează agenţia Tass.
Putin a mai spus că relaţiile dintre cele două state continuă să se dezvolte într-o manieră “prietenoasă şi constructivă”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Întrevederea urmează să aibă loc la Palatul Meseberg, aflat la 65 de kilometri nord de Berlin.
“Vor discuta agenda bilaterală, vor aborda cu siguranţă tema conflictului sirian, care a fost o cauză a îngrijorării noastre de multă vreme, precum şi situaţia din estul Ucrainei şi probleme din domeniul energiei”, a declarat Seibert.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
De asemenea, acesta nu a oferit mai multe detalii despre discuţiile purtate la Helsinki. „Nu am renunţat la NIMIC, am vorbit despre viitorul celor două ţări”, a declarat Trump într-o postare pe Twitter.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. http://www.mediafax.ro
Ministerul Apărării din Rusia a lansat săptămâna aceasta cinci sisteme noi de armament nuclear, despre care Vladimir Putin a spus că ar face ca rachetele americanilor să pară „ineficiente”, potrivit Business Insider.
Noile arme includ sisteme balistice intercontinentale, rachete de croazieră pe distanţe globale, torpile nucleare, un avion hypersonic, un laser şi o serie de rachete cu capacităţi nucleare.
„Ei au continuat să ne ignore”, spune Putin referindu-se la statele vestice, după ce şi-a prezentat noile sisteme nucleare. „Nimeni nu voia să ne asculte, aşa că ne vor asculta acum”
Deşi Putin s-a lăudat cu noile sale arme în timpul discursului, mulţi rămân sceptici cu privire la o parte din aceste noi sistem.
1. RS-28 Sarmat ICBM

Sarmat este o rachetă intercontinentală despre care Putin a susţinut că poate atinge distanţe nelimitate şi că ar putea învinge orice sistem anti-rachetă.
Cum arată rachetele Sarmat:
2. Torpila nucleară Poseidon

Poseidon este o torpilă subacvatică, de mare viteză, cu capacităţi nucleare, despre care Putin spune că nu se compară cu nicio altă armă nucleară existentă.
Cum arată Poseidon:
3. Racheta de croazieră Burvestnik

În discursul său din luna martie, când a vorbit pentru prima dată despre noile sisteme, Putin a numit racheta Burvestnik „o rachetă de croazieră globală” şi a susţinut că are de asemenea capacitatea de a ajunge oriunde. Racheta a fost testată fără succes de patru ori între noiembrie 2017 şi februarie 2018, potrivit CNBC.
A fost testată din nou în luna mai şi a zburat doar 22 de mile.
Cum arată racheta Burvestnik:
4. Racheta hypersonică Kh-47M2 „Kinzhal”

Kinzhal, care înseamnă „pumnal” în limba rusă, este o rachetă cu capacităţi nucleare, dotat cu rachete hypersonice care a fost testat cu succes în luna martie, lansată dintr-un MiG 31BM.
Cum arată racheta Kinzhal:
5. Laserul Peresvet

Capacităţile laserului rămân învăluite în mister, însă agenţia de presă deţinută de stat, TASS, a raportat că „au fost plasate” şi că „se fac eforturi pentru a deveni operaţionale”.
Cum arată laserul Peresvet:
“Pentru noi reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale. Extinderea infrastructurii NATO mai aproape de frontierele noastre reprezintă o ameninţare, iar reacţia ar fi extrem de negativă”, a declarat Vladimir Putin.
“Extinderea infrastructurii şi capabilităţilor NATO este o îngrijorare pentru noi, cât şi creşterea numărului personalului în regiuni în care nu ar trebui să fie”, a afirmat liderul de la Kremlin, adăugând că, în anumite regiuni, numărul personalului militar a crescut până la 10.000 de oameni.
Potrivit preşedintelui rus, Rusia reacţionează la “ceea ce se întâmplă în jurul ei”.