BusinessMagazin

Tag: viitor

  • Această armă PRODUSĂ ÎN ROMÂNIA va putea fi folosită de trupele NATO

    Arma a fost expusă miercuri în poligonul din Alba Iulia în timpul activităţilor desfăşurate de Ziua Armatei Române.

    Directorul Fabricii de Arme Cugir, dr. ing. Nicolae Mihăilesc, a declarat, corespondentului Mediafax, că prima armă de acest gen a fost fabricată în urmă cu 30 de zile.

    ”Prototipul a fost fabricat pe liniile existente ale societăţii Fabrica de Arme Cugir. Deci nu am venit cu investiţii noi deocamdată. L-am realizat pe liniile de fabricaţii ale produsului 5.45, care actualmente se află în dotarea Armatei. Necesitatea a apărut odată cu aderarea României la NATO şi trecerea pe armamentul compatibil din punct de vedere tehnic, pe armamentele compatibile NATO”, a spus Nicolae Mihăilesc.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gică Hagi se pregăteşte să vândă Viitorul! Preşedintele campioanei a dezvăluit întregul plan

    La opt ani de la momentul în care a înfiinţat Academia, Hagi a reuşit să câştige un titlu istoric în Liga 1, dar incapacitatea de a asigura un buget sănătos l-a făcut pe patronul de la Ovidiu să-şi vândă cei mai buni jucători. La capătul unei perioade grea din punct de vedere financiar, Hagi a început să ia în calcul vânzarea clubului, iar Cristian Bivolaru susţine că lucrurile au fost deja puse în mişcare.

    Astfel, Hagi ar fi gata să renunţe la un pachet de acţiuni, iar negocierile vor fi demarate, din nou, după ce Viitorul va trece printr-un proces de evaluare, în urma căruia “Regele” va putea stabili un preţ: “Suntem în continuare într-un proces de evaluare a clubului, un audit. După care, doritorii, potenţialii parteneri, văzând concluziile raportului, îşi vor exprima interesul. Am fost în negocieri, acum suntem în faza în care oamenii aşteaptă să vadă rezultatele concrete ale evaluării”, a spus Bivolaru, pentru Pro X.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Bani pentru leacurile viitorului

    Christian Rodseth, aflat la conducerea filialei locale, prezintă scopul şi direcţiile bugetului de investiţii, planurile companiei pe plan local şi internaţional, dar şi perspectivele industriei în care activează.

    “Cred că în industria farmaceutică inovaţia este o responsabilitate, miza fiind reprezentată de vieţi omeneşti”, declară Rodseth, managing director al Janssen România şi administrator al Johnson & Johnson România. El îşi argumentează ideile prin cifre şi statistici: speranţa la viaţă a crescut cu 1,74 ani în perioada 2000-2009, iar în proporţie de 73% acest lucru se datorează terapiilor inovatoare. Astfel, între anii 2009 şi 2014, Janssen, compania farmaceutică a grupului Johnson & Johnson, a lansat la nivel global 14 medicamente noi, 11 fiind incluse pe Lista de Medicamente Esenţiale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Pe de altă parte, Janssen este compania cu cel mai mare buget investit în cercetare şi dezvoltare farmaceutică: circa 20,8% din veniturile totale ale grupului pe anul trecut, ceea ce se traduce în 9,1 miliarde de dolari, fapt ce o plasează, din acest punct de vedere, în topul primelor 10 companii la nivel mondial, indiferent de industrie.

    Tot printre planurile de investiţii se numără şi lansarea a 10 noi terapii şi vaccinuri în întreaga lume până în anul 2019. „Toate acestea într-o industrie în care procesul de cercetare şi dezvoltare a unui tratament nou durează aproximativ 12 ani, iar costurile pot depăşi pragul de 1,25 de miliarde de dolari pentru o terapie”, ţine să precizeze managing directorul diviziei locale.

    Compania Janssen este prezentă de 24 de ani pe piaţa din România sub entitatea legală Johnson & Johnson şi, potrivit raportărilor anuale interne ale grupului, cele mai mari investiţii în inovaţie au fost realizate de Janssen, spun reprezentanţii companiei. Anul trecut, 86% din investiţiile, în inovaţie declarate la nivelul grupului Johnson & Johnson Romania, respectiv 7,2 milioane de euro, reprezintă sponsorizările de medicamente. Cea mai mare parte din această sumă a fost investită în finanţarea unui unui program de acces timpuriu la tratament în beneficiul a 100 de pacienţi care suferă de leucemie limfocitară cronică şi limfom cu celule de manta; practic, compania a facilitat accesul gratuit al pacienţilor la un tratament inovator care a reprezentat cea mai bună şansă de supravieţuire a acestora după ce alte tratamente nu i-au ajutat.

    În general, investiţiile în inovaţie se duc către educaţia medicală, finanţarea programelor de cercetare şi dezvoltare, programele de acces timpuriu la tratament (name patient program – NPP), prin intermediul cărora compania acoperă costurile medicamentelor pentru ca pacienţii să beneficieze cât mai curând de tratamente inovatoare care încă nu sunt compensate sau programele de susţinere a pacienţilor (patient support program – PSP), datorită cărora persoanele înscrise au şanse mai bune în parcursul lor terapeutic. În 2016, Janssen a investit peste 1 milion de euro în cercetare şi dezvoltare pe plan local, buget ce s-a îndreptat, în principiu, către profesionişti şi organizaţii, în scopul planificării sau desfăşurării studiilor nonclinice, studiilor clinice sau studiilor nonintervenţionale care au caracter prospectiv. În viitorul apropiat Janssen intenţionează să aducă noi produse şi pe piaţa din România, concentrându-se asupra acelor afecţiuni în care nevoia de tratament este ridicată şi în continuare neacoperită, cum ar fi HIV, onco-hematologia şi imunologia.

    Janssen activează pe plan local în arii terapeutice precum neuroştiinţe, oncologie, hematologie, boli infecţioase, imunologie, cardiovascular şi boli metabolice, iar portofoliul companiei este format din 30 de medicamente pe bază de prescripţie medicală (Rx) şi din 6 medicamente Rx ale companiei Biogen, pentru care Janssen este distribuitor oficial în România. De la intrarea pe piaţa locală, compania a lansat medicamente în mai multe arii terapeutice, în funcţie de context, de nevoia imediată şi de oportunităţile pe care le-a avut la nivelul portofoliului, spune directorul firmei Janssen. De asemenea, începând cu acest an, compania pune pe piaţa locală şi tratamente noi pentru cancerul de prostată şi schizofrenie. „Deşi pe piaţa farmaceutică locală au fost aplicate numeroase modificări legislative, Janssen nu a retras niciun medicament de pe piaţa din România şi nici nu avem această intenţie. În prezent, avem cel puţin două medicamente care nu returnează niciun profit, însă le menţinem pe piaţă deoarece acei pacienţi cu ADHD şi schizofrenie nu au alternative terapeutice”, ţine să preciezeze acesta.

    Din perspectiva accesului la medicamente inovatoare, piaţa din România nu este acoperită uniform, spune Rodseth. Astfel, deşi există un progres înregistrat în ultimii ani, în anumite arii terapeutice nevoia de actualizare a standardelor de tratament este urgentă sau, mai grav, nu există încă tratamente disponibile pentru anumite afecţiuni. Potrivit statisticilor interne ale companiei, Janssen este lider pe piaţa locală în mai multe segmente în care activează, precum HIV/SIDA, unde asigură o mai bună aderenţă la tratament a pacienţilor; compania este lider în tratamentul cancerului de prostată, al cărui standard terapeutic nu mai fusese actualizat de peste 20 de ani, dar şi în tratamentul schizofreniei.

    De asemenea, este prima companie care a lansat un medicament pentru tuberculoza rezistentă la multidrog produsul fiind disponibil pe piaţa locală după o perioadă de mai bine de 50 de ani în care nu a existat o opţiune terapeutică pentru această boală.

    „45% dintre români consideră că un diagnostic de cancer este urmat, din nefericire, de deces într-un timp foarte scurt, deşi pentru multe tipuri ale acestei afecţiuni pacienţii au rate de supravieţuire extinse”, ţine să precizeze Rodseth. Astfel, Janssen se concentrează pe acele nevoi neacoperite din sănătate, în special ariile terapeutice pentru care opţiunile de tratament sunt limitate sau inexistente, cum este cazul onco-hematologiei, al bolilor rare sau al acelor afecţiuni care afectează sistemul imunitar, precizează directorul companiei farmaceutice.

    Însă în procesul accesului la inovaţie sunt întotdeauna implicaţi doi parteneri – companiile farmaceutice, care pun la dispoziţie medicamentele inovatoare din portofoliul pe care îl au, şi autorităţile, care, la rândul lor, trebuie să facă toate demersurile necesare pentru accelerarea accesului pacienţilor la aceste terapii. În acest scop, pe lângă produsele aduse pe piaţa locală, Janssen oferă şi activităţi de educaţie medicală destinate profesioniştilor ori organizaţiilor din domeniul sănătăţii şi pune la dispoziţia pacienţilor informaţii aprofundate despre ariile terapeutice în care compania are cea mai bună expertiză.

     

  • Povestea tinerilor români care au început afacerea într-un garaj iar acum au în plan să-şi deschidă mai multe magazine

    Ideea a apărut în urmă cu şapte ani, pornind de la observaţia că la vremea respectivă bucureştenii nu mai aveau acces la o pâine de calitate, aşa cum exista în străinătate. Iar cum cei doi făceau de ani de zile pâine în casă, deja acumulaseră cele 10.000 de ore proverbiale, necesare excelenţei în orice domeniu. ”Întrebarea «ce ar fi dacă…» a venit natural şi într-o zi ne-am hotărât să încercăm să facem un business din asta, iar Tartelier 1.0 a început în 2011, într-un garaj. Glumeam cu partenerii că multe companii mari au pornit dintr-un garaj, iar dacă facem şi noi la fel, sigur o să avem succes“, declară Irina Gheorghiu, care deţine împreună cu soţul său afacerea Tartelier. După doi ani au decis să se mute într-un loc mai vizibil, dar din cauza dificultăţilor de a închiria un spaţiu în condiţii acceptabile au fost nevoiţi să-şi întrerupă activitatea.

    Printr-un concurs de împrejurări, Tartelierul a renăscut în varianta 2.0 în primăvara lui 2017, cu noi investitori şi o nouă locaţie. În prezent, Tartelier are cinci acţionari – Irina şi Ştefan Gheorghiu, Andrei Pitiş, un antreprenor foarte cunoscut în domeniul tech, Julien Ducarroz, fost director de marketing al Orange România şi în prezent CEO al Orange Moldova, şi Răzvan Popescu, unul dintre fondatorii Dental Med. Ştefan Gheorghiu are background în ştiinţe – fizică, chimie industrială, inginerie – şi a lucrat 10 ani în cercetare în universităţi de prestigiu din SUA şi Europa, iar soţia sa este de profesie jurnalist, cu experienţă de lucru şi management în presa publică şi privată.

    Iniţial, Tartelierul a pornit din pasiunea cuplului pentru gastronomie, acesta fiind încă motorul activităţii lor. În anii petrecuţi în străinătate, cei doi au explorat cultura şi tradiţiile culinare ale Europei, mai ales partea de brutărie şi patiserie şi cofetărie; au cunoscut morari şi brutari de la care, spun antreprenorii, au învăţat foarte mult despre producţie şi business, iar cu unii colaborează şi în prezent. După ce s-au întors în ţară, după fiecare concediu petrecut în Franţa, aduceau câte un sac de făină în portbagajul maşinii, povesteşte Irina Gheorghiu, iar timp de câţiva ani au făcut pâine în cuptorul de acasă, experimentând metode tradiţionale de fermentaţie, diverse combinaţii de făinuri şi seminţe şi diverse metode ce coacere pe vatră. ”Din cele două pâini care ieşeau din cuptor, pe una o mâncam, iar pe cealaltă o dăruiam. În acest fel ne-am făcut mulţi prieteni şi am descoperit că pâinea are proprietatea magică de a aduce oamenii la un loc“, spune Irina Gheorghiu. Investiţia iniţială s-a desfăşurat în mai multe etape şi este greu de estimat cu exactitate, dar fondatorii spun că se plasează în jurul a 100.000 de euro.

    Principalele categorii produse şi comercializate de Tartelier sunt pâinea, tartele dulci şi sărate, patiseria pe stil francez (croissants, financieri) şi oferta de prânz (sandvişuri, quiche, salate etc.). După cum arată şi numele, Tartelierul este în primul rând un atelier de tarte, deci tartele sunt mediul în care cei doi îşi exprimă cel mai bine talentul şi creativitatea. Astfel, Irina şi Ştefan Gheorghiu au ambiţia şi de a arăta bucureştenilor că tarta poate fi mult mai mult decât prăjitura banală din cofetăriile tradiţionale româneşti. ”Noi interpretăm în mod original reţetele clasice, dar creăm în permanenţă şi altele noi“, spune antreprenoarea. Tartelierul se poziţionează pe segmentul premium, oferind produse care punctează la calitate prin materiile prime din ingrediente bio.

    Categoriile de public ţintă includ ”young professionals“, acei oameni interesaţi de gastronomie sau de mâncare sănătoasă, oameni care cred în bio, susţin agricultura şi un stil de viaţă sustenabil. În Tartelier nu se folosesc aditivi, coloranţi alimentari sau conservanţi, ci totul este produs pe loc, în ziua vânzării. De asemenea, afacerea se adresează comunităţii de expaţi europeni care caută în Bucureşti o calitate a produselor comparabilă cu cea de acasă. În linii mari, valoarea bonului mediu este în jur de 30 de lei.

    Pe de altă parte, piaţa în care activează este din ce în ce mai competitivă, iar dacă în 2011 în tot Bucureştiul existau doar două, trei afaceri cu pâine şi patiserie de calitate, în ultimii ani au apărut multe firme mici care produc marfă bună, afirmă antreprenorii. ”Noi vedem asta ca un semn bun, care arată că piaţa se maturizează şi cererea de produse de calitate creşte. Tartelierul se diferenţiază de concurenţă mai ales prin direcţia bio pe care a ales-o“, explică Irina Gheorghiu. Deşi spune că este prea devreme să vorbească despre datele financiare, ţinând cont că au redeschis businessul de circa jumătate de an, fondatoarea precizează că în momentul de faţă încă mai investesc în schimbări şi amenajări în magazin. Recunoaşte că deocamdată nu se gândesc la extinderea businessului, dar e posibil ca în viitor să îşi deschidă mai multe puncte de vânzare. ”Ne dorim că Tartelierul să devină o destinaţie pentru cei interesaţi de mâncarea bună şi un loc plăcut de întâlnire pentru business sau prieteni“, adaugă antreprenoarea. Pe de altă parte, completează tot ea, Tartelierul nu a fost gândit pentru francizare, deoarece principalul motor al interesului pentru produsele lor este reprezentat de creativitatea echipei de producţie. ”În plus, nivelul de calitate este greu de reprodus în mai multe locaţii“, completează ea.

    Cel mai dificil moment de la lansarea afacerii a fost, conform antreprenorilor, găsirea unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea afacerii. În primul rând, chiriile foarte mari fac foarte dificilă găsirea unui spaţiu care să permită producţia şi vânzarea în acelaşi loc. Pe de altă parte, infrastructura spaţiilor comerciale este foarte precară – de exemplu, puţine spaţii comerciale au curent trifazic şi o capacitate suficientă pentru instalarea unui cuptor, iar instalarea acestora implică cheltuieli substanţiale care cad de obicei în sarcina chiriaşului, spune Irina Gheorghiu.

    ”Însă un  antreprenor trebuie să aibă curajul să-şi ia viaţa în propriile mâini. În primul rând, trebuie să fie dedicat şi să aibă motivaţia să-şi urmărească scopul şi ideile şi trebuie să fie tolerant la risc. Nu e nevoie să aibă mulţi bani, mai ales că bani pentru afaceri se găsesc din ce în ce mai uşor în ultima vreme“, sunt sfaturile sale pentru cei care vor să ia calea antreprenoriatului. Indiferent în ce domeniu activează cineva, nu poate să obţină acest echilibru decât dacă îi place ceea ce face, pasiunea fiind una din căile sănătoase spre succes, completează antreprenoarea. ”Tinerii sunt mai buni la antreprenoriat decât cei din generaţia noastră. Ei au crescut deja într-o cultură în care totul e posibil şi în care cunoaşterea nu se mai limitează la un manual. Trebuie să aibă curaj să încerce, să nu se teamă de eşec şi să înveţe din el. Tinerii care vor să înceapă o afacere trebuie să înţeleagă cât mai repede că antreprenoriatul nu se potriveşte oricui. Unele lucruri se pot învăţa, altele ţin de personalitatea fiecăruia“, conchide fondatoarea Tartelier.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci şi-au adjudecat 20% din piaţă. În industria de panificaţie cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină tot antreprenorii locali.

  • Povestea tinerilor români care au început afacerea într-un garaj iar acum au în plan să-şi deschidă mai multe magazine

    Ideea a apărut în urmă cu şapte ani, pornind de la observaţia că la vremea respectivă bucureştenii nu mai aveau acces la o pâine de calitate, aşa cum exista în străinătate. Iar cum cei doi făceau de ani de zile pâine în casă, deja acumulaseră cele 10.000 de ore proverbiale, necesare excelenţei în orice domeniu. ”Întrebarea «ce ar fi dacă…» a venit natural şi într-o zi ne-am hotărât să încercăm să facem un business din asta, iar Tartelier 1.0 a început în 2011, într-un garaj. Glumeam cu partenerii că multe companii mari au pornit dintr-un garaj, iar dacă facem şi noi la fel, sigur o să avem succes“, declară Irina Gheorghiu, care deţine împreună cu soţul său afacerea Tartelier. După doi ani au decis să se mute într-un loc mai vizibil, dar din cauza dificultăţilor de a închiria un spaţiu în condiţii acceptabile au fost nevoiţi să-şi întrerupă activitatea.

    Printr-un concurs de împrejurări, Tartelierul a renăscut în varianta 2.0 în primăvara lui 2017, cu noi investitori şi o nouă locaţie. În prezent, Tartelier are cinci acţionari – Irina şi Ştefan Gheorghiu, Andrei Pitiş, un antreprenor foarte cunoscut în domeniul tech, Julien Ducarroz, fost director de marketing al Orange România şi în prezent CEO al Orange Moldova, şi Răzvan Popescu, unul dintre fondatorii Dental Med. Ştefan Gheorghiu are background în ştiinţe – fizică, chimie industrială, inginerie – şi a lucrat 10 ani în cercetare în universităţi de prestigiu din SUA şi Europa, iar soţia sa este de profesie jurnalist, cu experienţă de lucru şi management în presa publică şi privată.

    Iniţial, Tartelierul a pornit din pasiunea cuplului pentru gastronomie, acesta fiind încă motorul activităţii lor. În anii petrecuţi în străinătate, cei doi au explorat cultura şi tradiţiile culinare ale Europei, mai ales partea de brutărie şi patiserie şi cofetărie; au cunoscut morari şi brutari de la care, spun antreprenorii, au învăţat foarte mult despre producţie şi business, iar cu unii colaborează şi în prezent. După ce s-au întors în ţară, după fiecare concediu petrecut în Franţa, aduceau câte un sac de făină în portbagajul maşinii, povesteşte Irina Gheorghiu, iar timp de câţiva ani au făcut pâine în cuptorul de acasă, experimentând metode tradiţionale de fermentaţie, diverse combinaţii de făinuri şi seminţe şi diverse metode ce coacere pe vatră. ”Din cele două pâini care ieşeau din cuptor, pe una o mâncam, iar pe cealaltă o dăruiam. În acest fel ne-am făcut mulţi prieteni şi am descoperit că pâinea are proprietatea magică de a aduce oamenii la un loc“, spune Irina Gheorghiu. Investiţia iniţială s-a desfăşurat în mai multe etape şi este greu de estimat cu exactitate, dar fondatorii spun că se plasează în jurul a 100.000 de euro.

    Principalele categorii produse şi comercializate de Tartelier sunt pâinea, tartele dulci şi sărate, patiseria pe stil francez (croissants, financieri) şi oferta de prânz (sandvişuri, quiche, salate etc.). După cum arată şi numele, Tartelierul este în primul rând un atelier de tarte, deci tartele sunt mediul în care cei doi îşi exprimă cel mai bine talentul şi creativitatea. Astfel, Irina şi Ştefan Gheorghiu au ambiţia şi de a arăta bucureştenilor că tarta poate fi mult mai mult decât prăjitura banală din cofetăriile tradiţionale româneşti. ”Noi interpretăm în mod original reţetele clasice, dar creăm în permanenţă şi altele noi“, spune antreprenoarea. Tartelierul se poziţionează pe segmentul premium, oferind produse care punctează la calitate prin materiile prime din ingrediente bio.

    Categoriile de public ţintă includ ”young professionals“, acei oameni interesaţi de gastronomie sau de mâncare sănătoasă, oameni care cred în bio, susţin agricultura şi un stil de viaţă sustenabil. În Tartelier nu se folosesc aditivi, coloranţi alimentari sau conservanţi, ci totul este produs pe loc, în ziua vânzării. De asemenea, afacerea se adresează comunităţii de expaţi europeni care caută în Bucureşti o calitate a produselor comparabilă cu cea de acasă. În linii mari, valoarea bonului mediu este în jur de 30 de lei.

    Pe de altă parte, piaţa în care activează este din ce în ce mai competitivă, iar dacă în 2011 în tot Bucureştiul existau doar două, trei afaceri cu pâine şi patiserie de calitate, în ultimii ani au apărut multe firme mici care produc marfă bună, afirmă antreprenorii. ”Noi vedem asta ca un semn bun, care arată că piaţa se maturizează şi cererea de produse de calitate creşte. Tartelierul se diferenţiază de concurenţă mai ales prin direcţia bio pe care a ales-o“, explică Irina Gheorghiu. Deşi spune că este prea devreme să vorbească despre datele financiare, ţinând cont că au redeschis businessul de circa jumătate de an, fondatoarea precizează că în momentul de faţă încă mai investesc în schimbări şi amenajări în magazin. Recunoaşte că deocamdată nu se gândesc la extinderea businessului, dar e posibil ca în viitor să îşi deschidă mai multe puncte de vânzare. ”Ne dorim că Tartelierul să devină o destinaţie pentru cei interesaţi de mâncarea bună şi un loc plăcut de întâlnire pentru business sau prieteni“, adaugă antreprenoarea. Pe de altă parte, completează tot ea, Tartelierul nu a fost gândit pentru francizare, deoarece principalul motor al interesului pentru produsele lor este reprezentat de creativitatea echipei de producţie. ”În plus, nivelul de calitate este greu de reprodus în mai multe locaţii“, completează ea.

    Cel mai dificil moment de la lansarea afacerii a fost, conform antreprenorilor, găsirea unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea afacerii. În primul rând, chiriile foarte mari fac foarte dificilă găsirea unui spaţiu care să permită producţia şi vânzarea în acelaşi loc. Pe de altă parte, infrastructura spaţiilor comerciale este foarte precară – de exemplu, puţine spaţii comerciale au curent trifazic şi o capacitate suficientă pentru instalarea unui cuptor, iar instalarea acestora implică cheltuieli substanţiale care cad de obicei în sarcina chiriaşului, spune Irina Gheorghiu.

    ”Însă un  antreprenor trebuie să aibă curajul să-şi ia viaţa în propriile mâini. În primul rând, trebuie să fie dedicat şi să aibă motivaţia să-şi urmărească scopul şi ideile şi trebuie să fie tolerant la risc. Nu e nevoie să aibă mulţi bani, mai ales că bani pentru afaceri se găsesc din ce în ce mai uşor în ultima vreme“, sunt sfaturile sale pentru cei care vor să ia calea antreprenoriatului. Indiferent în ce domeniu activează cineva, nu poate să obţină acest echilibru decât dacă îi place ceea ce face, pasiunea fiind una din căile sănătoase spre succes, completează antreprenoarea. ”Tinerii sunt mai buni la antreprenoriat decât cei din generaţia noastră. Ei au crescut deja într-o cultură în care totul e posibil şi în care cunoaşterea nu se mai limitează la un manual. Trebuie să aibă curaj să încerce, să nu se teamă de eşec şi să înveţe din el. Tinerii care vor să înceapă o afacere trebuie să înţeleagă cât mai repede că antreprenoriatul nu se potriveşte oricui. Unele lucruri se pot învăţa, altele ţin de personalitatea fiecăruia“, conchide fondatoarea Tartelier.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci şi-au adjudecat 20% din piaţă. În industria de panificaţie cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină tot antreprenorii locali.

  • Conform unei noi descoperiri, cea mai asemănătoare exoplanetă cu Terra ascunde un secret întunecat

    Alpha Centauri este localizat la doar 4,37 ani lumină de propriul nostru Sistem Solar şi este cel mai apropiat vecin din galaxie. De asemenea, este un sistem ciudat, având trei stele care orbitează una în jurul celeilalte: Alpha Centauri A, Alpha Centauri B şi Alpha Centauri C sau Proxima Centauri, pitica roşie în jurul căreia gravitează planeta Proxima b, despre care se crede că are dimensiuni similare cu cele ale Pământului şi poate susţine viaţa, scrie Science Alert.
     
    În timp ce potenţiala habitabilitate a Proxima b este un subiect intens dezbătut, ce poate fi şi mai remarcabil este că aceasta nu provine de fapt din sistemul Alpha Centauri şi nu a fost mereu atât de aproape de noi.
     
    Noile calcule realizate de oamenii de ştiinţă britanici – care au simulat mişcările corpurilor cereşti din componenţa sistemului stelar pe o durată de timp de 10 miliarde de ani – au scos la iveală că există o posibilitate de 25% ca Alpha Centauri să fi avut în componenţă la început doar două stele: A şi B. A treia, Proxima Centauri (împreună cu planeta sa Proxima b) a fost interceptată mai târziu datorită atracţiei gravitaţionale.
     

  • Conform unei noi descoperiri, cea mai asemănătoare exoplanetă cu Terra ascunde un secret întunecat

    Alpha Centauri este localizat la doar 4,37 ani lumină de propriul nostru Sistem Solar şi este cel mai apropiat vecin din galaxie. De asemenea, este un sistem ciudat, având trei stele care orbitează una în jurul celeilalte: Alpha Centauri A, Alpha Centauri B şi Alpha Centauri C sau Proxima Centauri, pitica roşie în jurul căreia gravitează planeta Proxima b, despre care se crede că are dimensiuni similare cu cele ale Pământului şi poate susţine viaţa, scrie Science Alert.
     
    În timp ce potenţiala habitabilitate a Proxima b este un subiect intens dezbătut, ce poate fi şi mai remarcabil este că aceasta nu provine de fapt din sistemul Alpha Centauri şi nu a fost mereu atât de aproape de noi.
     
    Noile calcule realizate de oamenii de ştiinţă britanici – care au simulat mişcările corpurilor cereşti din componenţa sistemului stelar pe o durată de timp de 10 miliarde de ani – au scos la iveală că există o posibilitate de 25% ca Alpha Centauri să fi avut în componenţă la început doar două stele: A şi B. A treia, Proxima Centauri (împreună cu planeta sa Proxima b) a fost interceptată mai târziu datorită atracţiei gravitaţionale.
     

  • Vreţi ca în România să fie mai bine? “Nu este o opţiune să stai deoparte, ca individ şi ca firmă care activează în România”

    Campania, lansată în mai, a pornit de la ideea că progresul este o consecinţă a întrebărilor esenţiale, care provoacă răspun­suri de impact şi generează o schimbare, contribuind astfel la transformarea societăţii.
     
    „Am ales să sărbătorim 25 de ani de EY în România privind nu spre trecut, ci spre viitor, spre următorii patru ani şi spre provocările şi oportunităţile pe care le vor aduce”, a spus luni-seară Bogdan Ion, country managing partner EY România.
     

  • Vreţi ca în România să fie mai bine? “Nu este o opţiune să stai deoparte, ca individ şi ca firmă care activează în România”

    Campania, lansată în mai, a pornit de la ideea că progresul este o consecinţă a întrebărilor esenţiale, care provoacă răspun­suri de impact şi generează o schimbare, contribuind astfel la transformarea societăţii.
     
    „Am ales să sărbătorim 25 de ani de EY în România privind nu spre trecut, ci spre viitor, spre următorii patru ani şi spre provocările şi oportunităţile pe care le vor aduce”, a spus luni-seară Bogdan Ion, country managing partner EY România.
     

  • Emmanuel Macron: Este necesară o dezbatere privind viitorul Uniunii Europene

    Cred că trebuie să începem o dezbatere. Avem la dispoziţie un an pentru a clarifica şi a elabora o foaie comună de parcurs”, a declarat Macron, într-un discurs susţinut la Universitatea Goethe din Frankfurt.

    Preşedintele francez a precizat că ar vrea să viziteze mai des Germania pentru a dezbate viitorul Uniunii Europene, invitând-o pe Angela Merkel să efectueze o nouă vizită la Paris. Macron a adăugat că îi aşteaptă la Palatul Elysee şi pe alţi lideri ai statelor membre UE pentru a discuta despre viitorul Blocului comunitar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro