BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Ţara care trece prin cea mai grea perioadă de la începutul pandemiei COVID-19. Preşedintele spune că are doar veşti proaste

    Ungaria intră în cea mai grea perioadă de la începutul pandemiei. În următoarele două săptămâni spitalele vor fi supuse unei presiuni ca niciodată, a avertizat premierul Ungariei, Viktor Orban.„Am doar veşti proaste”, a spus Orban într-un videoclip pe Facebook, conform Reuters.

    „Ne confruntăm cu cele mai dificile două săptămâni de la începutul pandemiei. Numărul infecţiilor creşte brusc şi va continua să crească din cauza noilor tulpini”, a afirmat Orban.

    Joi, Ungaria a înregistrat 4.385 noi infecţii, cel mai mare număr din acest an.

    Guvernul Ungariei a prelungit măsurile de izolare parţială până la 15 martie, conform şefului de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas.

    Următoarele două săptămâni vor fi „extrem de dificile”, a spus şi acesta, adăugând că ritmul vaccinărilor se va accelera în condiţiile în care s-a început folosirea vaccinului chinezesc Sinopharm, de miercuri.

    Gergely Gulyas a adăugat că premierul Orban va fi vaccinat cu Sinopharm săptămâna viitoare.

    Ungaria, cu o populaţie de aproximativ 10 milioane, a raportat 414.514 cazuri de la începutul pandemiei, cu 14.672 decese.

    Până în prezent, puţin peste jumătate de milion de persoane au primit cel puţin o doză de vaccin.

    Toate şcolile gimnaziale au fost închise din 11 noiembrie, la fel ca hotelurile şi restaurantele, iar adunările au fost interzise.

    Ungaria a devenit miercuri prima ţară din Uniunea Europeană care a început folosirea vaccinului chinez Sinopharm, după ce a folosit la vaccinare deja serul Sputnik V din Rusia, fără aprobare oficială în UE.

    Aceste vaccinuri sunt folosite alături de Pfizer-BioNTech, Moderna şi AstraZeneca.

    Potrivit biroului de statistică ungar, a crescut disponibilitatea de vaccinare, în februarie 40% din populaţie afirmând că internţionează să se vaccineze, iar 26% că ar putea face asta.

  • Ungaria va deveni prima ţară a Uniunii Europene care va începe să-şi vaccineze cetăţenii cu serul Sinopharm din China

    Ungaria a început astăzi să folosească vaccinul anti-COVID-19 produs de compania chineză Sinopharm, potrivit Euronews.

    „Este o zi importantă. Astăzi începem vaccinarea cu dozele chineze. Cei responsabili cu apărarea vor fi vaccinaţi de săptămâna viitoare”, a declarat Premierul Viktor Orban pe Facebook.

    Ungaria a devenit prima ţară a Uniunii Europene care a aprobat utilizarea vaccinului chinez pe 29 ianuarie.

    Autorităţile au cumpărat deja cinci milioane de doze de la Sinopharm, suficient pentru a imuniza 2,5 milioane de oameni, adică un sfert din populaţia ţării. Totuşi, vaccinul nu a fost aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentelor.

    Mişcarea vine într-o perioadă pe care guvernul de la Budapesta a catalogat-o drept al treilea val de infecţii.

    Oficialii ungari, incluzând aici şi prim-ministrul Viktor Orban, au criticat în mod constant programul de vaccinare al Uniunii Europene, subliniind numărul redus de doze din ultimele săptămâni.

    „Dacă vaccinurile nu vin dinspre Bruxelles, trebuie să le obţinem din altă parte… Nu ne putem lăsa cetăţenii să moară doar pentru că Bruxellesul livrează atât de încet dozele”, a spus Orban.

    Ungaria şi-a vaccinat până acum 662.816 de cetăţeni, 6,78% din populaţia ţării, conform datelor colectate de Bloomberg.

     

  • Ungaria încheie un parteneriat cu Israelul pentru cercetare în domeniul maşinilor autonome

    Ungaria şi Israelul vor lansa un program comun pentru susţinerea cercetării în domeniul autovehiculelor autonome în cea de-a doua jumătate a acestui an, a anunţat ministerul ungar al inovaţiei şi tehnologiei, potrivit Budapest Business Journal.

    Pentru întărirea relaţiilor industriale dintre cele două ţări, în viitorul apropiat urmează să fie stabilite domenii de cooperare strategică.

  • Anul pandemiei şi al recesiunii a adus Ungariei investiţii străine record

    Când premierul landului german Renania de Nord-Westfalia a fost „încoronat“ ca următorul preşedinte al partidului CDU aflat acum la guvernare în Germania, susţinătorii premierului maghiar Viktor Orban s-au grăbit să arate cum companiile mari din landul politicianului neamţ Armin Laschet au investiţii uriaşe în Ungaria, scrie Balkan Insight.

    Şi când au subliniat cu nerăbdare că Laschet este aşteptat să continue politicile cancelarului Angela Merkel, ei nu s-au referit la politici promigraţie sau la promovarea drepturilor minorităţilor sexuale.

    Mai degrabă, posibilul viitor cancelar va lăsa la o parte neînţelegerile cu Orban şi-i va strânge acestuia mâna în folosul profiturilor companiilor germane care fac afaceri în Ungaria. Germania este cel mai mare investitor străin din Ungaria, iar prospera industrie auto maghiară este cea mai evidentă dovadă a acestui lucru. Volkswagen, Daimler şi Opel au de mult timp fabrici în Ungaria, iar BMW îşi construieşte una acolo, scrie ZF.

    Secretarul de stat Levente Magyar a spus recent că aproape 100 de companii germane au investit circa 400 de milioane de euro în Ungaria în anul pandemiei, ajutate de programele de stimulare ale guvernului de la Budapesta, notează Hungary Today. În ultimii şapte ani, a continuat Magyar, firmele germane au făcut 134 de investiţii mari, cu o valoare combinată de 7 miliarde de euro. Camera de comerţ maghiaro-germană avea la sfârşitul anului trecut 926 de membri. Iar investiţiile nu s-au oprit în noiembrie.

    Luna trecută, ministrul afacerilor externe şi comerţului Pèter Szijjártó a declarat că trei companii mari germane au decis să investească 11,1 milioane de euro în Ungaria. Guvernul de la Budapesta va contribui şi el cu echivalentul a un sfert din aceste sume, ajutând astfel la salvarea a 1.770 de locuri de muncă, scrie The Budapest Times. Aceste companii, Villeroy & Boch (ceramică), Mahle (piese auto) şi Beurer (electronice medicale) exportă o treime din ce produc în Ungaria. Separat, Szijjártó a anunţat după o călătorie de lucru la Paris că trei companii franceze vor investi în total 56,2 milioane de euro în Ungaria în următoarele luni.

    Firmele, cărora ministrul nu le-a spus numele, au activităţi în serviciile de inginerie, industria auto şi îngrijirea sănătăţii. Franţa este al patrulea investitor ca mărime al Ungariei. Vin, de asemenea, cu bani, cu 33,5 milioane de euro, şi furnizori americani pentru sectorul auto. Este vorba despre BorgWarner şi Jabil, iar investiţiile lor vor proteja 5.300 de locuri de muncă şi vor crea alte 200. Noul val de investiţii străine vine după un an record în istoria ţării, cu

    ISD-uri de 4,7 miliarde de euro. Când le-a dezvăluit ungurilor această sumă, ministrul Szijjártó le-a explicat că „forţa de muncă bine calificată, stabilitatea politică, condiţiile de finanţare, logistica şi infrastructura“ sunt factorii care atrag investiţiile.

    El a insistat pe stabilitatea politică, care a permis guvernului să asigure cel mai scăzut impozit pe venit şi pe profit din Europa.

    De asemenea, politicianul a scos în evidenţă faptul că investiţiile au venit mai degrabă din est decât din vest, ceea ce înseamnă că politica guvernului de „deschidere căre est“ este un succes. Ungaria ademeneşte investitorii cu cel mai mic impozit pe profit din Europa, de 9%, aminteşte bne IntelliNews.

    De asemenea, guvernul aplică o schemă generoasă de subvenţii pentru companiile străine şi, în plus, a lansat un program dedicat businessului în general prin care finanţează până la jumătate din investiţii, contribuţia nedepăşind 800.000 de euro, dacă firmele nu efectuează disponibilizări. Până în noiembrie 2020, a explicat ministrul Szijjártó, în pandemie 904 companii s-au angajat să cheltuiască 1,2 miliarde de euro în peste 30 de sectoare economice, protejând 55.000 de locuri de muncă.

    Dintre aceste companii, 10 sunt din SUA şi implementează investiţii de 12 milioane euro.

    Schemele de subvenţionare au încurajat companiile să cumpere utilaje noi, linii de producţie şi tehnologie de ultimă oră. Din noiembrie, companiile străine au anunţat noi investiţii. Astfel, Mercedes-Benz va cheltui 141 de milioane euro la fabrica de la KecskemÈt pentru a putea construi acolo maşini electrice.

    Guvernul susţine investiţia cu un grant de 42,2 milioane euro. Continental va investi 71,2 milioane euro pentru a instala linii de producţie pentru electronice auto de ultimă generaţie la fabricile din Budapesta şi VeszprÈm. Guvernul ajută cu un grant de 21,4 milioane euro. Continental are şapte fabrici, o bază de logistică şi un centru de cercetare în Ungaria. Marii producători de maşini şi piese auto din Germania au făcut din Ungaria o verigă indispensabilă a industriei de profil germane şi europene, iar acest lucru a atras constelaţii întregi de furnizori.

    Unul dintre aceştia, producătorul sud-coreean de baterii pentru maşini electrice SK Innovation, a anunţat luna trecută că vrea o a treia fabrică în Ungaria, o investiţie de un miliard de euro, cea mai mare de tipul greenfield din ţară, care va crea 2.500 de locuri de muncă. Uzinele maghiare sunt singurele pe care compania le are în Europa.

    Szijjártó, prezent oriunde se anunţă o investiţie străină, a precizat că guvernul a aprobat deja proiecte de dezvoltare de infrastructură de transport şi electricitate mari care să deservească fabrica. El a mai explicat că 32 de companii mari sud-coreene au investit în Ungaria în ultimii şase ani. În această ţară îşi modernizează o uzină de baterii pentru maşini electrice un alt colos sud-coreean, Samsung, care în plină pandemie a anunţat extinderea proiectului cu o investiţie de până la 1,4 miliarde euro.

    Fabrica ar putea fi cea mai mare din Europa de Est. Guvernul sprijină demersul cu subvenţii de 117 milioane euro. În 2019, Coreea de Sud a fost cel mai mare investitor străin al Ungariei.

  • Banca Internaţională de Investiţii, înfiinţată în 1970 de către statele comuniste, a raportat un profit de 7,3 mil.euro în 2020, în creştere cu 28%. România deţine 6,8% din capitalul băncii

    Banca Internaţională de Investiţii, instituţie înfiinţată în 1970 pentru a susţine colaborarea între statele est-europene, inclusiv România, a raportat un profit net de 7,3 milioane euro în 2020, în creştere faţă de nivelul de 5,6 milioane euro în 2019, potrivit raportului financiar publicat la BVB.

    Banca a listat la Bursa de la Bucureşti o serie de obligaţiuni.

    Veniturile operaţionale s-au majorat cu 2,4%, la 29,2 milioane euro, în timp ce câştigul net din dobânzi s-a redus cu 21%, la 17,3 milioane euro, de la 22 milioane euro în 2019.

    Banca a avut iniţial sediul central la Moscova, iar din 2019 a fost mutat la Budapesta. 

    România are o participare de 6,8% în capitalul social al băncii, cel mai mare pachet de acţiuni fiind deţinut de Federaţia Rusă, cu 45%, urmată de Ungaria, cu 17%, Bulgaria, cu 11%, şi Cehia cu 9,8%. Restul acţiunilor sunt deţinute de Slovacia (6,4%), Cuba (1,4%), Vietnam (0,9%) şi Mongolia (0,8%).

    Preşedintele IBB este Nikolay Kosov, reprezentantul Rusiei, numit in 2020, iar unul dintre cei cinci vicepreşedinţi este Alexandru Florescu.

     

  • După Polonia, încă o ţară din Europa declară război marilor companii de tehnologie şi susţin că nu vor tolera denaturarea libertăţii de exprimare

    Ungaria şi Polonia pregătesc un val de măsuri împotriva companiilor de tehnologie care operează platforme de social media, întrucât guvernele acestor ţări consideră că Facebook şi alte companii sunt părtinitoare atunci când vine vorba despre opiniile conservatoare exprimate pe platformă, potrivit FT.

    Judit Varga, ministrul Justiţiei din Ungaria, a anunţat săptămâna trecută că guvernul Viktor Orban nu va tolera denaturarea libertăţii de exprimare, în contextul în care fostul preşedinte american Donald Trump a fost blocat atât de Facebook, cât şi de Twitter.

    Mai devreme în luna ianuarie, administraţia naţionalist-conservatoare din Polonia a propus un pacht de legi care ar aşeza premisele pentru ca giganţii de social media să fie amendaţi atunci când elimină conţinuturi care nu încalcă legile poloneze.

    Anunţurile au fost făcute în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să adopte o abordare coordonată faţă de politicile aplicate conţinutului de pe platformele de social media.

    În timp ce multe ţări vestice încearcă să lupte împotriva valului de informaţii diseminate de extrema dreaptă sau împotriva retoricii extremiste bazată pe religie, cele mai proeminente state din estul Europei susţin că vor să lupte cu o aşa-numită cenzură pe social media.

    În urmă cu două săptămâni, Judit Varga, ministra Justiţiei din Ungaria, a ridicat problema sancţionării companiilor de social media pentru ceea ce ea numeşte „atacuri sistematice” la adresa libertăţii de exprimare, potrivit Reuters.

    Ea a anunţat că se va întâlni cu autoritatea de concurenţă din Ungaria pentru a discuta pedepsele care pot fi aplicate companiilor de social media pentru ceea ce ea a descris ca practici comerciale injuste. De asemenea, Judit Varga a anunţat că va convoca o întâlnire a comitetului pentru libertate digitală al ţării.

    În ceea ce se conturează drept un val din ce în ce mai mare de critici, mai mulţi oficiali guvernamentali critică ceea ce ei consideră a fi un efort din partea companiilor de social media de a limita expunerea opiniilor conservatoare pe platformele lor.

    Premierul ungar Viktor Orban a reuşit să transforme presa publică a Ungariei într-un avocat obedient al său şi al politicilor sale. În acelaşi timp, aliaţii săi controlează părţi mari din presa privată, ceea ce îi permite ca agenda lui să aibă întâietate pe agenda publică.

    Varga a menţionat într-o postare pe social media conceptul cunoscut drept „shadowban”, care înseamnă limitarea expunerii unui utilizator pe o platformă sau pe un forum prin ascunderea postărilor şi comentariilor acestuia în faţa celorlalţi membri de pe platformă sau forum.

    „Shadowban înseamnă că un furnizor de social media îţi restricţionează vizibilitatea, în secret, din motive politice, fără ca noi să aflăm despre asta. (…) Pentru a le reduce popularizarea (n.r: în original – reach), Facebook limitează vizibilitatea opiniilor creştine, conservatoare, de dreapta. Eu am păţit acest lucru personal”, a scris Judit Varga, cea care conduce ministerul Justiţiei, într-o postare pe Facebook.

  • Ungaria devine prima ţară din Uniunea Europeană care aprobă vaccinul anti-COVID-19 din China

    Institutul Naţional de Farmacie din Budapesta a autorizat oficial utilizarea vaccinului dezvoltat de chinezii de la Sinopharm, Ungaria devenind astfel prima ţară din UE care a aprobat un vaccin produs în China.

    Anunţul vine după ce premierul Viktor Orban a declarat că va opta pentru vaccinul chinezesc întrucât este cel în care are „cea mai mare încredere” , transmite Euronews.

    Astfel, Ungaria continuă să se distanţeze de mişcările lansate de-a lungul Uniunii Europene, unde au fost aprobate până acum doar vaccinurile create de Pfizer/BioNTech şi Moderna.

    Sinopharm a generat un val de incertitudini în rândurile oamenilor de ştiinţă, după ce rezultatele din luna decembrie au prezentat o eficienţă de 79%, cu aproximativ 15% mai slabă decât serurile dezvoltate de Pfizer şi Moderna.

    Săptămâna trecută, autorităţile ungare au aprobat vaccinurile produse de AstraZeneca/Universitatea Oxford şi Institutul Gamaleia din Moscova. Mişcarea a fost blamată de UE, care este conştientă că decizia guvernului Orban este doar un alt exemplu de subminare a solidarităţii din cadrul Uniunii.

    Până în prezent au fost vaccinaţi 187.508 unguri, conform datelor colectate de Bloomberg, însă eforturile autorităţilor de popularizare a vaccinurilor din Rusia şi China au fost criticate extrem de dur de opoziţie.

    Celălalt vaccin chinez, CoronaVac, creat de compania Sinovac, a obţinut o eficienţă de 50,4% în urma studiilor clinice efectuate în Brazilia, după ce se vehiculase anterior un nivel de eficacitate de 78%.

    Serul Sinovac utilizează o formă inactivă de COVID-19 pentru a declanşa răspunsul imunitar, tehnologie ce s-ar putea contura drept o opţiune ideală pentru ţările sărace, de vreme ce vaccinul Pfizer prezintă o serie de provocări logistice, fiind trasportat la temperaturi de minus 70 de grade celsius.

     

  • Ungaria devine prima ţară din Uniunea Europeană care a aprobat vaccinul rusesc anti-COVID. Acum, autorităţile de la Budapesta îşi îndreaptă atenţia către China

    Ungaria a devenit prima ţară din Uniunea Europeană care a oferit aprobare iniţială pentru utilizarea vaccinurilor produse de AstraZeneca/Universitatea Oxford şi Institutul Gamaleia din Moscova, a declarat şeful de cabinet al prim-ministrului Viktor Organ, potrivit BBC.

    Ministrul de externe Peter Szijjarto va călători către Moscova în următoarele zile, unde va finaliza ultimele aspecte ale proceselor de distribuire.

    În prezent, autorităţile sanitare din Ungaria se află în Beijing pentru a discuta cu oficialii chinezi asupra aprobării şi distribuirii imediate a unui milion de doze produse de Sinopharm, vaccinul fiind deja folosit în Siberia.

    Sinopharm, companie deţinută de statul chinez, a anunţat luna trecută că faza a treia a testelor clinice arată o eficienţă de 79% – sub procentul înregistrat de Pfizer/BioNTech şi Moderna.

    Însă premierul ungar a declarat că singurul mod prin care ţara poate satisface cererea de vaccinare, având în vedere ritmul în care sunt livrate dozele Pfizer, este prin finalizarea unui acord cu Rusia şi China.

    Până acum au fost vaccinaţi 140.000 de unguri, însă eforturile guvernului de popularizare a vaccinurilor din Rusia şi China au fost criticate extrem de dur de opoziţie.

    Scepticismul şi suspiciunea populaţiei poate veni de pe urma regimului comunist care a dominat ţara între 1948 şi 1989.

    Mişcarea a fost blamată şi de Uniunea Europeană, care este conştientă că decizia guvernului Orban este doar un alt exemplu de subminare a solidarităţii din cadrul UE.

    Conform unui sondaj realizat de Eurobarometer, ungurii sunt unii dintre cei mai sceptici cetăţeni ai Uniunii Europene privind vaccinarea împotriva coronavirusului, de vreme ce doar 49% din populaţie plănuieşte să primească vaccinul.

     

  • Ungaria iese din liniile UE, din nou: Viktor Orban ia măsuri disperate şi decide aprobarea vaccinului Sputnik V şi utilizarea lui pe populaţie. El vrea să aducă şi vaccinul chinezilor

    Ungaria a devenit prima ţară din Uniunea Europeană care a aprobat vaccinul rusesc împotriva Covid-19, cunoscut drept Sputnik V, în contextul în care premierul Viktor Orban îşi asumă acest risc drept unul politic, încercând să câştige cât mai multă simpatie până la alegerile de anul viitor, potrivit Bloomberg.

    Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Ungaria a acordat o autorizare de urgenţă pentru Sputnik V, cât şi pentru vaccinul dezvoltat de AstraZeneca, a anunţat guvernul.

    Decizia vine după ce Orban a decis să iasă din liniile stabilite alături de Uniunea Europeană şi să aprobe ambele vaccinuri care nu au fost încă autorizate pentru Europa.

    Nu este niciun secret că Viktor Orban este foarte apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin şi de Partidul Comunist Chinez, însă el ar putea rămâne singurul lider european care a ales să îşi expună populaţia în faţa unor vaccinuri aprobate accelerat, fără destule verificări.

    Guvernul de la Budapesta ia în calcul chiar să procupe vaccinul Sinopharm, în ciuda trecutului înţesat de corupţie al companiei.

    Mutările lui Orban sunt disperate în contextul în care următoarele alegeri electorale se apropie, iar liderul naţionalist vrea să obţină al patrulea mandat la conducerea Ungariei.

  • Viktor Orban bate palma cu Beijingul: Chinezii vor deschide un campus universitar în Ungaria, primul din Uniunea Europeană

    Ungaria va găzdui singura universitate chineză care va opera în interiorul Uniunii Europene, ceea ce arată cât de apropiate sunt relaţiile dintre guvernul lui Viktor Orban şi Beijing, potrivit FT.

    Guvernul ungar va dona 2,2 milioane de euro Universităţii Fudan din Shanghai pentru a-şi construi noul campus din Budapesta. Acesta ar urma să devină funcţional în 2024.

    Anunţul vine la un an şi jumătate de când regimul naţionalist al lui Orban a trimis în exil Central European University, instituţia de învăţământ superior înfiinţată de miliardarul George Soros – care a fost una dintre cele mai bune universităţi din ţară timp de 30 de ani.

    În octombrie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că mutarea prin care Orban a atacat Central European University încalcă angajamentele Ungariei la Organizaţia Mondială a Comerţului şi a declanşat o procedură de infringment.

    Agnes Szunomar, cercetătoare în cadrul Hungarian Academy of Sciences, a declarat că acordul guvernului cu Universitatea Fudan „arată o dragoste necondiţionată între Ungaria şi China”.

    „Multe ţări din Europa au diverse acorduri cu universităţile chineze şi multe universităţi europene cooperează cu universităţile din China”, a adăugat Agnes Szunomar.

    Cu toate acestea, ea a adăugat că acordul prin care Fudan va ajunge în Budapesta evidenţiază faptul că Ungaria este dispusă să îşi submineze propriul sistem educaţional prin aducerea unor competitori globali de prestigiu care au mai multe resurse decât orice instituţie din Ungaria.