Tag: tranzactie

  • Noul proiect al lui Wargha Enayati: un centru „cum nu mai există în România”

    În timp ce povesteşte, Wargha Enayati trasează metodic pe hârtie câte un chenar pentru fiecare dintre proiectele în care este implicat în prezent: compania de media MedicHub, Fundaţia Policlinici Sociale Regina Maria şi, de puţin timp, compania de servicii medicale de second opinion Intermedicas.

    Doreşte să sublinieze astfel că fiecare dintre acestea sunt verigi din lanţul principalului proiect pe care îl va construi: un centru dedicat vârstnicilor „cum nu mai există în România”. Centrul se va întinde pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi şi va fi obiectul unei investiţii de 40 de milioane de euro relizată în următorii doi ani. „Prin acesta vreau să pun iarăşi o amprentă în societate şi să lucrez la demnitatea vârstnicului”, spune Enayati, care completează că acesta a fost scopul său încă din 1995, când a pus bazele primei clinici private din România.

    Uitându-se în urmă, mărturiseşte că nu ar schimba nimic: „Eu sunt născut şi crescut în Germania, mi-am început şi studiile acolo; dacă mă uit la colegii mei de acolo şi la evoluţia lor ulterioară, realizez că n-aş fi schimbat nimic. Tot acelaşi lucru aş alege să fac, şi tot aici, în România; pur şi simplu pe seama impactului social pe care l-am avut aici. În Germania probabil că aş fi lucrat într-un spital, aş fi devenit conferenţiar şi gata. Aici, toată piaţa s-a schimbat, nu doar Regina Maria; au venit şi concurenţii care au adăugat valoare în toată această poveste”.

    Regina Maria a evoluat de la un cabinet de cardiologie şi interne în Piaţa Unirii, pe care îl descrie „deja un lucru sofisticat pentru vremea aceea, medicii nu veneau să dea consultaţii la privat. Ca să schimb această mentalitate a fost nevoie de trei-patru ani şi după ce a început să crească numărul medicilor care veneau pentru consultaţii la privat, şi alte clinici au început să facă acelaşi lucru”; afacerea a ajuns la afaceri de circa 100 de milioane de euro în prezent. „Ideea în acest proiect a fost că am vrut să pun o amprentă nouă în domeniul medical, să dau avânt serviciilor medicale private, un lucru care a fost încet şi foarte dureros”.

    Medicul a dezvoltat segmentele imagistică, chirurgie – toate noi pentru domeniul privat la momentele respective; spune că „mi-au trebuit câţiva ani până când medicii au prins gustul să opereze în privat. Am fost primul care am adus un network de clinici în ţară pentru abonaţii noştri. Toate acestea au dus şi la creşterea încrederii populaţiei faţă de servicii medicale, piaţă care a crescut an de an şi anul acesta sigur s-a ajuns la cel mai mare ridicat nivel de încredere în servicii medicale”.
    Enayati îşi asumă rolul de pionierat avut într-o piaţă ajunsă la circa 1,5 miliarde de euro în două decenii: „inventarea” abonamentului medical, lansarea lanţului de clinici private care nu mai existau la momentul respectiv, prima bancă de celule stem din România, dar şi realizarea primelor tranzacţii a reţelei de clinici cu implicarea de fonduri private de investiţii. „Se fac anul acesta 10 ani de la prima tranzacţie în domeniul privat medical de vânzare la un fond de investiţii din străinătate”, descrie Enayati unul dintre punctele cheie din traseul său şi al companiei Regina Maria; a vândut 49% din ceea ce se numea atunci Centrul Medical Unirea către fondul de investiţii 3i. Regrete? „Atunci acesta a fost deja semnalul drumului ce urma, în momentul în care am intrat în această horă, am luat şi avantajele şi dezavantajele în calcul”, rememorează Enayati.

    Pe de o parte, spune că a avut avantajul unor parteneri competenţi, care să-l ajute să dezvolte afacerea; dezavantajul asumat de la început a fost că „la un moment dat mă voi despărţi de această afacere şi trebuia să crească astfel încât să devină independentă”, descrie el modul în care priveşte tranzacţiile ce au urmat. Cea mai recentă, din 2015, către fondul de investiţii Mid Europa Partners, a fost şi cea mai răsunătoare: medicul şi-a vândut participaţia de 20% pe care o mai avea în companie, iar valoarea estimată a tranzacţiei totale a fost de peste 100 de milioane de euro (potrivit surselor din piaţă).

    În prezent, medicul antreprenor se concentrează pe dezvoltarea unui nou concept. „Ideea de bază este aceeaşi, vreau să mişc ceva în mentalitatea medicilor şi a pacientului.” În ceea ce priveşte mentalitatea medicilor, a început acest demers prin achiziţia din 2016 a companiei de media Medic Hub (anterior Versa Media). Aceasta se concentrează pe organizarea de evenimente şi conferinţe medicale; produce totodată 10 reviste medicale de specialitate. Anul trecut, afacerile acesteia au ajuns la 1,5 milioane de euro, iar pentru anul în curs, medicul previzionează venituri de 2 milioane de euro. „Aceasta creşte foarte frumos şi reprezintă o resursă de medici care pot folosi pentru alte proiecte ale mele.”

    Se ocupă în continuare şi de Fundaţia Policlinici Sociale Regina Maria, înfiinţată în 2011; în prezent aceasta este formată din două policlinici în Bucureşti destinate persoanelor cu venituri mici, una dintre acestea are servicii gratuite, alta cu preţuri mici, potrivit medicului.

    Cel mai recent proiect în care Enayati şi-a anunţat implicarea este însă clinica de servicii de second opinion Intermedicas, în care spune că şi-a regăsit spiritul de la început. „Echipa pe care am găsit-o acolo este orientată spre valorile pe care le-am avut şi pe a aduce concepte noi, de servicii medicale de nişă, legate de ce mă pricep cel mai bine: servicii şi abonamente medicale.” De altfel, trei dintre iniţiatorii proiectului au făcut parte din echipa de început a Regina Maria.  Intermedicas a fost înfiinţată în urmă cu cinci ani de medicul neurolog Dan Mitrea, care este în continuare unul dintre acţionarii companiei. El şi-a propus atunci să concentreze activitatea firmei pe nişa serviciilor medicale în străinătate, pentru pacienţii care nu găseau rezolvări pentru problemele lor în România. Ana-Maria Marian s-a alăturat firmei în toamna anului 2013, după ce anterior lucrase mai bine de un deceniu la Regina Maria, cea mai recentă funcţie deţinută fiind de corporate business director al companiei.

    În acelaşi timp, în acţionariatul Intermedicas au intrat şi Sergiu Neguţ, fost deputy CEO la Regina Maria, şi Ioana Ilisei, fost director financiar în cadrul operatorului privat”. În februarie, şi Enayati şi-a anunţat intrarea în acţionariatul Intermedicas prin  achiziţionarea pachetului majoritar de 51%. Valoarea întregului pachet, care are la bază infuzia de capital, tranzacţia în sine şi o sumă prevăzută pentru dezvoltarea companiei, se ridică la valoarea de 400.000 euro. Acţiunile Intermedicas se împart acum între Wargha Enayati, Ana-Maria Marian (21%), Sergiu Neguţ (15%) şi Dan Mitrea (13%). „Diferenţierea pentru abonamentele medicale a devenit din ce în ce mai dificilă, nevoile pacienţilor sunt altele acum. Dacă acum 10-20 de ani erai fericit că medicul are timp să stea de vorbă cu tine, te consultă şi îţi mai şi zâmbeşte, astăzi nevoile au devenit altele. De exemplu, pacientul are nevoie de un sistem integrat de servicii medicale, unde medicul nu iese cu ochelari de cal şi ştie să integreze informaţii diferite, mai ales în cazuri mai complexe, unde atât medicul, cât şi pacientul, agreează consultarea cu alţi medici”, descrie Enyati modul în care Intermedicas deserveşte nevoile pacienţilor.

  • Tranzacţia prin care Asashi preia operaţiunile SABMiller din ECE a avut o valoare de 7,3 mld.euro

    Firma Suciu Popa a asistat SABMiller Limited la vânzarea operaţiunilor din Romania către Asahi Breweries Europe Ltd, filială a Asahi Group Holdings, companie cu sediul in Tokyo, Japonia, activă în industria berii, băuturilor răcoritoare şi a produselor alimentare.

    Tranzacţia face parte din angajamentele asumate faţă de autorităţile din domeniul concurenţei de a renunta la operatiunile din Europa Centrală şi de Est, în urma fuziunii in valoare de peste 100 de miliarde de dolari dintre SABMiller şi Anheuser-Busch InBev, cei mai mari producatori de bere la nivel global.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deţinătorul brandurilor Doncafe şi Amigo îşi răscumpără 25% din acţiuni de la un fond de investiţii

    Strauss Group, un producător de snackuri, băuturi şi cafea, a ajuns la o înţelegere cu fondul de investiţii TPG Capital pentru a răscumpăra pachetul de 25,1% din acţiunile pe care fondul le deţine în cadrul Strauss Coffee.

    Tranzacţia se ridică la 257 de milioane de euro.

    Strauss anunţase încă din decembrie că TPG Capital intenţionează să-şi vândă participaţia în cadrul Strauss Coffee.

    Grupul Strauss a vândut în 2008 către TPG Capital pachetul de 25,1% din acţiunile Strauss Coffee pentru 293 de milioane de dolari.

  • RCS&RDS intră în linie dreaptă pentru listarea la bursa de la Bucureşti, cu o tranzacţie evaluată la 500-600 mil. euro

    Grupul RCS&RDS a intrat pe ultima sută de metri cu lis­ta­rea la Bursa de Valori Bucu­reşti, operaţiune care ar scoa­te pe piaţă la vânzare între 20 şi 30% din acţiunile operatorului de cablu, internet şi telefonie mobilă.

    Conform unor surse de pe piaţa financiară, RCS&RDS ar vrea să iasă pe bursă până la începutul lunii mai, operaţiune care ar întoarce atenţia multor investitori către România.

    Prin listarea la bursă, Zoltan Teszari, cel care a creat RCS&RDS şi care deţine 47% din ca­pital, vrea să dea posibilitatea unui grup de acţionari din companie să-şi vândă acţiunile.

    Conform ultimelor date, de la finalul lunii noiembrie, ceilalţi acţionari din RCS&RDS sunt Everest Trust – 14,6% în spatele căruia se află investitorul american Wayne Quasha, Eton Park cu 7,2%, Gustav Wurmbock, cu 3,79%, Matthias Eckert cu 3,29%, Ioan Ben­dei (omul de încredere al lui Teszari) cu 3,4%, Gheorghe Maftei cu 3,31%, Sfetozar Bugraski cu 3,2%. Un pachet de 14% din RCS este deţinut de alţi acţionari care nu sunt nominalizaţi în raportul companiei emis în no­iembrie 2016 odată cu vânzarea unor obli­gaţiuni şi refinanţarea unor datorii (bonduri de 350 mil. euro şi un credit de 1,7 mld. lei).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tranzacţie pe piaţa auto: PSA, producătorul Peugeot, cumpără Opel de la General Motors cu 2,2 miliarde de euro

    PSA va plăti 1,3 miliarde de euro pentru fabrica Opel din Ruesselsheim, Germania şi Vauxhall, brandul din Marea Britanie, iar cu restul va cumpăra divizia de finanţare, care este împărţită între BNP Paribas, General Motors (GM) şi PSA.

    Înţelegerea între cei doi producători de maşini este aşteptată să genereze economii anuale de 1,7 miliarde de euro până în 2026, pe fondul combinării dezvoltării, a achiziţiilor şi a împărţirii investiţiilor în fabrici. Implementarea măsurilor va costa 1,6 miliarde de euro.

    GM, care deţine Opel de aproape 90 de ani, renunţă la brand după ce divizia nu a ajuns la profitul anticipat pentru 2016, contribuind la pierderi care au totalizat aproape 9 miliarde de dolari începând din 2009.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zitec a primit 1,7 milioane de euro de la eMAG şi se extinde în provincie

    Zitec este o companie antreprenorială cu un trend ascendent constant în ultimii 5 ani, ce a ajuns în 2016 la o cifră de afaceri de 4 milioane de euro, cu un indicator de profitabilitate (EBITDA) în creştere, la 12%. Infuzia de capital, care va avea loc printr-o serie de tranzacţii, a avut în vedere potenţialul de creştere în zona de servicii de dezvoltare software şi online marketing, precum şi portofoliul de investiţii în startup-uri al Zitec. Printre companiile din portofoliul de investiţii Zitec se numără: Zipongo.com (SUA), cosQuare.com (Olanda) şi editura HAC!BD (România).

    „Ne bucurăm foarte mult că am reuşit să obţinem această investiţie care, în primul rând, ne oferă validarea unui business românesc de servicii, dezvoltat de la zero, de-a lungul a 14 ani.  Mai mult, este o recunoaştere venită din partea unui jucător de renume. Rămânem în continuare o companie antreprenorială, independentă, lucru care a făcut, de altfel, posibilă această tranzacţie, pe lângă o aliniere foarte bună a obiectivelor strategice”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO & fondator Zitec.

    Investitorul va asigura accesul companiei la capital, know-how şi conexiuni globale pentru dezvoltare. Managementul va rămâne în aceeaşi formulă ca înainte de tranzacţie.

    „Această tranzacţie strategică ne va permite să continuăm dezvoltarea accelerată a unor proiecte locale şi regionale ample, cu impact major în piaţă, cu sprijinul unui partener cu competenţe avansate în servicii IT. Totodată, este o recunoaştere a rezultatelor obţinute de echipa Zitec în ultimii ani şi a excelentei colaborări pe care am avut-o în proiecte comune precedente”, a declarat Iulian Stanciu, CEO şi acţionar eMAG.

    Tranzactia a fost asistată pentru Zitec de Societatea de avocaţi bpv Grigorescu Ştefănică, prin implicarea directă a lui Cătălin Grigorescu (Managing Partner) şi a lui Ciprian Frandeş (Associate). De asemenea, Zitec a beneficiat de consultanţă de specialitate în domeniul IT din partea buticului de avocatură Jlaw, prin avocaţii Claudia Jelea şi Mihai Jelea.

     

     

     

     

  • Şi-a vândut afacerea cu zeci de milioane de euro după care a luat o decizie care i-a schimbat toată viaţa

     
    În 2014, Snapchat a cumpărat Scan, o companie fondată de americanul  Garrett Gee. Potrivit Business Insider, tranzacţia i-a adus lui şi partenerilor lui 54 de milioane de dolari. 
    Tehnologia Scan este baza Snapcode, punctele negre mici răspândite pe ferestrele Snapchat şi care permit utilizatorilor să scaneze şi să se descopere prin intermediul camerelor foto ale smartphone-urilor lor. 
     
    După vânzare, Gee şi-a depozitat câştigurile la banca – a refuzat să spună care a fost valoarea pe care a încasat-o el personal (suma de 54 de milioane fiind împărţită între el şi ceilalţi parteneri).
     
     
    ”După trei luni care s-au scurs rapid, am decis să îmi iau din nou propria viaţă în mâini şi să renunţ la locul meu de muncă”, spune Gee, care are 28 de ani. ”Poate viaţa corporatistă este mai potrivită pentru alte tipuri de personalităţi, nu pentru a mea. Mintea şi sufletul meu funcţionează cel mai bine când sunt liber şi sunt sincer cu mine însumi; când îmi respect pasiunile şi valorile.”
     
    Următoarea lui mişcare a fost să se îmbarce în călătoria vieţii lui împreună cu soţia, Jessica, şi cei doi copii, în vârstă de doi, respectiv patru ani. Gee nu a folosit milioanele de dolari din contul său pentru a finanţa această călătorie; cuplul şi-a vândut toate activele pentru 45.000 de dolari. Au agreat să călătorească folosind aceşti bani timp de şase luni, până în decembrie 2015 sau până când aceşti bani s-ar fi terminat. 
     
    După cinci luni de călătorii, cuplul şi-a cheltuit  toti banii, mai putin 5.000 de dolari din bugetul stabilit. Au reuşit să economisească prin planificări atente şi atenţie la cheltuieli – spre exemplu, şi-au cumpărat mereu cele mai ieftine bilete de avion. Între timp, au pus şi bazele blogului The Bucket List Family. 
     
    ”Din fericire, aproximativ în acelaşi timp, am reuşit să atragem atenţia hotelurilor, liniilor aeriene şi altor branduri care doreau să se promoveze prin intermediul călătoriilor noastre, expuse în reţelele sociale. După ce comunitatea noastră din online a început să crească, au început să ne plătască. Chiar înainte să terminăm de cheltuit suma de 45.000 de dolari, am reuşit să facem profit din călătoriile noastre.”
     
    Parteneriatele şi sponsorizările pe care le-au atras sunt în prezent suficiente pentru ca cei doi să îşi finanţeze cheltuielile de trai. Un an mai târziu, Gee nu a cheltuit încă niciun ban din cei primiţi de la Snapchat. 
     
    ”Sunt economisiţi şi investiţi. Plănuiesc să trăiesc ca şi cum nu ar exista şi, într-un anumit mod, să o iau de la capăt”, a spus Gee în interviul publicat de Business Insider. ”Sunt tânăr şi vreau să-mi păstrez spiritul antreprenorial viu; nu vreau să intru într-o zonă de confort. Încep de la zero şi îmi construiesc drumul spre reuşită. Din nou.”
     
    Din ianuarie 2017, la aproximativ 18 luni după ce şi-au lansat brandul, The Bucket List Family a ajuns la peste 455.000 de followers pe Instagram şi 41.500 de subcribers pe YouTube. Garrett şi Jessica petrec aproximativ 20 de zile pe săptămână ocupându-se de managementul blogului lor, canalelor social media şi parteneriatelor. 
     
  • Încă un mare retailer dispare din România. Tranzacţia tocmai s-a semnat

    Grupul german Metro a vândut cele patru hipermarketuri Real pe care le mai deţinea în România către un grup internaţional de profesionişti în retail , reprezentat de executivii Dusan Wilms şi Gerardo Monzillo, potrivit surselor ZF, informează Ziarul Financiar.

    Vânzarea a inclus atât magazinele efective cât şi terenurile pe care sunt acestea ridicate.

    Cele patru magazine Real din Constanţa, Suceava, Oradea şi Arad sunt cele pe care grupul german Metro le mai avea după ce a vândut celelalte 20 de hipermarketuri către francezii de la Auchan

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Record în piaţa imobiliară – 412.000 de mp, cererea de închiriere pentru spaţii de birouri în 2016

    Peste 200 de tranzacţii de închirieri de birouri s-au înregistrat în 2016 în Bucureşti, arată cele mai recente date CBRE. Potrivit acestora, anul trecut, cererea de închiriere de spaţii de birouri în Bucureşti a depăşit 400.000 de mp – respectiv 412.000 mp, record pentru piaţă imobiliară locală.
     
    Conform datelor CBRE,  71% din cererea totală de spaţii de birouri a fost pentru închirieri în clădiri de clasa A, în timp ce 69% din cererea totală este reprezentată de cererea netă de spaţii de birouri, excluzând renegocierile.  Zonele care au atras cele mai multe cereri în Bucureşti sunt Zona de Vest – 36%  şi Pipera – 25% din cererea totală. Anul 2016 a înregistrat şi cea mai mare tranzacţie imobiliară, respectiv 47.500 de mp de spaţii de birouri, tranzacţie în care CBRE a reprezentat chiriaşul. 
     
    Conform datelor companiei, CBRE România a avut în 2016  cea mai mare cota de piaţă în Bucureşti, atât pe segmentul reprezentării proprietarilor de clădiri  – cota de 47% , cât şi pe cel al reprezentării chiriaşilor – cota de 34% şi pe total tranzacţii – cota de 38%. Din totalul spaţiilor de birouri tranzacţionate de către CBRE, 47,5% au fost tranzacţii de tipul pre-lease,  30,9% au fost renegocieri, iar 15,9% au reprezentat cererea nouă sau extinderea de spaţii.
     
    “Pentru noi sunt foarte importante aceste cifre, dar mai important este că ele se reflectă pe piaţă muncii. Cererile noi şi extinderile de spaţii de birouri realizate de către CBRE  au adus 1800 de noi locuri de muncă”, subliniază Răzvan Iorgu, Managing Director CBRE România.