Sistemul este actionat de trei motoare liniare, cate unul pentru
cele doua “brate” ale robotului si al treilea pentru dispozitivul
central, cel care lanseaza mingile, dar care le poate prinde pe
cele cazute.
O camera video de mare viteza urmareste traiectoria mingilor, dar
miscare dispozituvului este coordonata in special de o unitate de
comanda a “bratelor”.
“Am vrea sa dam credite si la studenti, dar la cat de multi
studenti sunt si cati studenti ar trebui sa fie … este o mare
discutie. Ne-am umplut de studenti si pe de alta parte absolventii
facultatilor nu stiu sa scrie cu litere de mana. Sunt foarte multe
universitati si atunci problema este ca nu sunt gradate. Nu este ca
in SUA, unde daca termini o anumita facultate automat intri intr-un
anumit segment, te angajezi la un anumit loc de munca”, a spus
Cretu, in cadrul unei conferinte. El a aratat ca facultatile din
Romania nu sunt clasificate si de aceea nu se poate miza pe faptul
ca un student care termina un anumit program de studii este bun din
punct de vedere profesional.
“In toti cei cinci ani in care s-a desfasurat pana acum
competitia Trust by Danone au fost alesi sa lucreze in filiala
romana 25 de studenti sau proaspat absolventi. In momentul de fata
lucreaza inca 22, ceea ce arata o rata de retentie foarte buna”,
spune Oana Farcasanu, director resurse umane in cadrul Danone
Romania.
Madalina Bozeanu are 23 de ani si a absolvit Relatii Publice in
cadrul SNSPA. Este in prezent assistant brand manager si a
participat la competitia din 2009, ajungand pana in finala. A fost
angajata in vara lui 2009 ca marketing trainee si a fost promovata
dupa doar sase luni; a gestionat iin doar un an de zile branduri
precum Casa Buna, Danette si Danonino. “Trust a reprezentat un
insight valoros despre o companie lider de piata despre care doar
auzisem pe piata; cunosteam produsele in calitate de consumator,
insa nu stiam cum este sa lucrezi intr-o companie multinationala.
Trust Day a fost o zi foarte interesanta pentru mine, pentru ca
acele opt ore petrecute impreuna cu oamenii din Danone m-au
impresionat foarte mult, fiind primul meu contact cu o
organizatie”.
Oana Farcasanu spune ca participantii la competitie au un
avantaj net fata de alti candidati la programele de stagiatura,
pentru ca “au o oportunitate in plus de a demonstra ca inteleg
valorile companiei si modelul nostru de business”.
Ministrul Educatiei a facut mai multe precizari in legatura cu
unele dintre nemultumirile care i-au scos pe studenti in strada. In
legatura cu obligativitatea prezentei la cursuri, ministrul a spus
ca aceasta masura este fireasca in conditiile in care ei sunt la
invatamantul cu frecventa. “De multe ori studentii sunt nemultumiti
de calitatea cursurilor predate. Ei nu pot evalua un curs atat timp
cat nu sunt prezenti la el. Legea Educatiei prevede prezenta
obligatorie in invatamantul cu frecventa”, a pus ministrul. In
legatura cu reprezentativitatea de pana la 25% a studentilor la
alegerea rectorului, ministrul Educatiei a spus ca aceasta depinde
si de modul in care este ales rectorul dar si de autonomia
universitara.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Programul incepe dimineata la ora 9 si se incheie dupa fix 8
ore, cronometrate la secunda odata cu logarea la un telefon, timp
in care angajatii trebuie sa dea un anumit numar de telefoane.
Exista si ture de noapte pentru cei care trebuie sa sune clienti
din SUA, de exemplu. Angajatii cu norma intreaga au patru pauze de
cate 15 minute fiecare, insa nu toti au pauza in acelasi timp.
Birourile sunt de tip palier, unde pot fi si 40 de oameni, toti cu
casti la urechi si vorbind fiecare limbi diferite, sub ochii
vigilenti ai unui supraveghetor. “Tii seama de incadrarea in timp,
limita fiecarui apel, repectiv eficienta, adica incerci sa castigi
clienti, sa inchei si sa reziliezi contracte prin cat mai putine
apeluri”, spune Elena R., absolventa a Facultatii de Limbi Straine,
sectia romana-araba. In medie, un apel trebuie sa dureze cam patru
minute. “Daca iti inchide in nas nu-i bine deloc, daca dureaza mai
mult convorbirea, iar nu-i bine, inseamna ca nu esti convingator”,
arata Elena R.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Mai mult de un sfert dintre cei care au absolvit o facultate in
ultimii cinci ani nu si-au gasit loc de munca, iar jumatate dintre
acestia se declara someri. Ce se intampla cu studentii dupa ce
obtin diploma de licenta? Unul din o suta devine patron, 3 dintr-o
suta mai urmeaza o facultate, tot atatia se declara
liber-profesionisti, 26% isi cauta loc de munca, iar 67% il si
gasesc. Sansele pe care le are un tanar sa obtina un job conform
pregatirii din facultate depind de specializarea urmata.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Conform proiectului de act normativ, absolventii facultatilor de
medicina, incepand cu promotia 2005, vor primi competente de
practica limitate chiar daca nu au promovat concursul de
Rezidentiat.
In prezent, medicul care finalizeaza cursurile universitare nu
poate fi angajat in sistemul sanitar, decat cel mult de catre una
dintre firmele care activeaza in industrie, in vederea promovarii
produselor medicale.
Proiectul Ministerului Sanatatii va da posibilitatea tinerilor
absolventi sa fie incadrati in unitatile sanitare publice sau
private, inclusiv in cabinetele medicilor de familie, pentru a
sprijini activitatea de asistenta medicala din aceste unitati.
“Atentia noastra se indreapta catre medicii tineri si cautam
diverse solutii pentru a-i aduce mai repede in sistem si pentru a-i
pastra aici. Propunerea noastra va da posibilitatea absolventilor
de medicina sa lucreze, sub indrumare, fara drept de parafa sau
semnatura, in anumite sectii, la UPU sau cabinetele medicilor de
familie”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sanatatii.
Ministrul Sanatatii a mai subliniat ca noile reglementari vor
aduce beneficii atat unitatilor sanitare care vor putea angaja
personal calificat, cat si viitorilor specialisti care isi vor
exercita meseria pentru care s-au pregatit, pana la urmatorul
concurs de Rezidentiat, fara a pierde cunostintele acumulate in
timpul facultatii.
Proiectul de act normativ mai prevede ca, incepand cu anul III
de pregatire in specialitate, rezidentii sa fie inclusi in linia de
garda (alta decat linia I de garda), in afara programului normal de
lucru. De asemenea, incepand cu anul IV de pregatire in
specialitate, acestia vor putea trece in linia I de garda, sub
supravegherea unui medic specialist sau primar care se afla de
garda la domiciliu.
Ce face o tanara de 21 de ani intr-un magazin de telefoane
mobile, la ora pranzului? “Daca se poate, vreau mai multe minute
seara. Si sa nu fie nici prea scump.” Dorinta Irinei, studenta la
jur-nalism, e fireasca: vrea sa-si sune prietenii ca sa iasa la suc
seara si sa stea la povesti. Mai ales ca zilele ei sunt parca trase
la indigo. “Nu mi-as pierde serile cu prietenii, dar altceva nu
gasesc de facut. Cu scoala ma descurc bine, iar in rest ce sa mai
fac?”, se intreaba fata, in timp ce cauta prin agenda telefonului
numarul Catalinei, prietena ei de la Stiinte Economice si cea care
ii tine cel mai frecvent companie in cafenelele din centru.
Desi a incercat sa-si gaseasca serviciu de luni bune, cautarile
Irinei au fost in zadar, iar in lipsa altor ocupatii, cum spune,
nu-i ramane decat sa mai “copilareasca”. Oricum, studenta nu s-a
preocupat sa-si caute de lucru in alte domenii decat cel pentru
care se pregateste. “Inca n-am ajuns la o stare de disperare ca sa
ma interesez de orice fel de job, dar daca o sa se-ntample, imi
maresc aria de cautare.” Pe peronul statiei de metrou, Irina
marturiseste ca nu ar munci pentru mai putin de 1.200 de lei pe
luna, insa vede angajarea aproape imposibila in aceasta perioada.
Tanara invoca numarul prea mic de locuri de munca si concurenta
extrem de ridicata, insa vede drept avantaj faptul ca angajatorii
sunt dispusi sa caute tineri pe care ii pot modela dupa propriul
plac, daca isi doresc un suflu nou in companie.
200.000 de studenti lucreaza
In pregarirea articolului de fata, i-am intrebat pe cititorii
www.businessmagazin.ro daca ar trebui sau nu sa munceasca
studentii. Opiniile au fost impartite, insa cu totii au fost de
acord ca a gasi un job in aceasta perioada, pentru un absolvent,
dar mai ales pentru un student, e o misiune foarte dificila.
“Studentul trebuie sa invete, trebuie sa i se acorde posibilitatea
sa aprofundeze materiile care ii asigura un viitor stabil. Dar
avand in vedere ce ne rezerva Romania zilelor noastre, este putin
probabil ca un student sa se dedice doar studiului, atata timp cat
cheltuielile cu scoala, cele de bloc, mancarea si chiria ii bat la
usa in fiecare luna.” E comentariul lui Andrei Iacob, reactie la
opinia redactorilor BUSINESS Magazin care discutau cu argumente pro
si contra angajarea de pe bancile scolii.
Conform Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca, circa
338.000 de tineri sub 23 de ani erau angajati, la nivel national,
in acest an. Cata vreme circa trei tineri din patru ajung la de la
liceu la facultate, putem estima ca aproximativ 200.000 de studenti
ar avea in momentul de fata serviciu, cu stagiu complet sau
part-time. Pentru mai multa acuratete, am trecut aceasta cifra si
prin filtrele specialistilor din agentiile de recrutare
specializate pe acest sector.
Dragos Gheban, Business Development Manager al Catalyst
Solutions, observa ca datele primite de la ANOFM corespund in mare
masura cu estimarile sale. Doar ca procentul de 20-30% dintre
studenti care lucreaza cu forme legale trebuie privit pe doua
paliere: pe de-o parte, in functie de orasul unde locuiesc, iar pe
de alta parte, dupa specificul facultatii: “In Bucuresti, ponderea
celor care lucreaza urca inspre 30%, in timp ce in orasele din
provincie ajunge la doar 15%. Sunt mai putini la Politehnica sau
Medicina, dar mai multi in domeniile economic si al stiintelor
sociale”.Explicatia e ca in Bucuresti sunt mult mai multe companii
care presteaza servicii, deci care au nevoie de tineri, fata de
provincie, unde e mai dezvoltat sectorul de productie, deci nu e o
nevoie atat de mare de absolventi sau de persoane cu studii
superioare.
“Cei din provincie care raman aici peste vara isi cauta de
regula de lucru. Si, dupa ce vad ca au un venit luna de luna, nu
mai vor sa renunte la el”, spune Ionut Poenaru, seful Uniunii
Studentilor din Romania. In timpul facultatii insa, foarte putini
se angajeaza in domeniul pentru care se pregatesc, criteriu care
incepe sa conteze abia la master. “Crede-ma ca, din zece studenti,
daca lucreaza unu in domeniul in care a studiat e foarte bine”,
adauga tanarul. Irina, la randul ei, declara ca o sa se lupte pe
cat posibil sa-si gaseasca de lucru cat mai aproape de domeniul
pentru care se pregateste. Deocamdata, in lipsa unui loc de munca
in presa, a ales sa lucreze la un site pe domeniul culinar. “Castig
20 de lei pe articol si in plus muncesc si de acasa. E o solutie
foarte practica sa castig niste bani, dar nu prea e de
perspectiva.”
Numarul de someri cu facultate s-a
triplat in ultimii trei ani, mai ales ca in 2008 au existat doua
generatii de absolventi (cu studii de trei si de patru ani pentru
licenta), ca urmare a incheierii Conventiei de la Bologna, care
prevede durata studiilor de licenta pe o perioada de 3 ani si
masteratul de 2 ani.
Rata de angajabilitate a absolventilor a scazut si
ca urmare a faptului ca universitatile private si-au pierdut din
credibilitate, din cauza problemelor legate de legalitatea
diplomelor.
Mai mult pe
www.zf.ro.
Razvan crede ca preocuparea studentilor trebuie sa fie studiul
si mai putin metodele prin care sa se intretina
Absolvirea unei facultati nu mai e demult un obstacol in calea
elevului de a 12-a, dar trecerea prin facultate fara a aloca
suficient timp materiilor de interes sau profesorilor care au mai
multe de oferit poate fi paguboasa. Si totusi se intampla in foarte
multe cazuri, cat timp intretinerea e din ce in ce mai scumpa, iar
studentii se vad nevoiti sa ajunga la universitate doar in sesiune
si in rest sa faca rost de bani. Parintii trimit tot mai putini
bani, iar presiunea angajarii inca din studentie e din ce in ce mai
mare. Macar la nivel teoretic, studentului ar trebui sa i se
permita o viata decenta in care sa aiba suficient timp sa studieze
domeniul in care a ales sa se pregateasca, sa aiba o cazare decenta
si, in cazurile nefericite, sa i se subventioneze de catre
autoritati eventualele lipsuri. Cei 2-300 de lei care i se ofera
lunar ca bursa sociala sau de studiu abia reusesc sa achite numai o
parte din chirie, fara sa mai amintim de mancare sau taxele anuale
de scolarizare care ajung la unele universitati chiar si la 2000 de
euro anual.
Desi invatamantul superior reuseste sa asigure cunostinte
practice (care sa poata fi folosite cu adevarat in exercitarea
profesiei) doar intr-un numar limitat de domenii, studentul trebuie
sa aiba totusi o idee despre ceea ce inseamna studentie. Cu
studiile pe de-o parte, cu distractia pe cealalta parte.
El se poate dezvolta pe plan personal pe durata vietii
universitare, autoeducandu-se prin interactiunea cu studentii si
profesorii si cu regulile scrise si nescrise ale facultatii. Mediul
universitar contribuie la cultivarea unui comportament social
civilizat si la formarea unui limbaj specializat domeniului in care
se realizeaza pregatirea. Desi intens teoretizat in multiple
specializari, bagajul de cunostinte acumulat pe bancile scolii
poate veni ca un ajutor dupa ce absolventul reuseste sa dobandeasca
experienta profesionala la primele locuri de munca.
Iar faptul ca studentii se vad nevoiti sa lucreze inca de pe
bancile scolii si, deci, sa renunte la o parte din ceea ce numim
“viata de student” nu e deloc un lucru rau. Intrebarea e cati
dintre cei care reusesc totusi sa obtina un job (ei se pot
considera norocosi, sarcina nefiind deloc usoara in perioada
aceasta) lucreaza in domeniul in care se pregatesc si sunt
pasionati de ceea ce fac. Si mai ales cati dintre ei nu se mai uita
la job, ci numai la banii care la finele lunii raman totusi cei
care platesc chiria?
Roxana considera ca studentii trebuie sa invete sa se intretina
singuri inca din timpul scolii
Atunci cand se angajeaza, unui tanar i se cere, de cele mai
multe ori, sa aiba in spate o experienta. Daca nu s-ar angaja in
timpul facultatii ar intampina dificultati in gasirea unui job,
deoarece sistemul de invatamant romanesc se bazeaza mai mult pe
teorie decat pe practica. As putea spune chiar ca practica lipseste
cu desavarsire in unele facultati.
Asadar daca lucreaza din timpul facultatii are mai multe sanse
sa evolueze pe plan profesional la o varsta mult mai frageda.
In plus, un job pe timpul facultatii l-ar ajuta sa asimileze
mult mai usor ceea ce invata la scoala. Spre exemplu, un student
care este la Academia de Studii Economice ar aprofunda mult mai
bine cunostiintele capatate la facultate daca ar lucra intr-o
banca, chiar si pe postul de operator in call center.
Un alt motiv pentru care studentii ar trebui sa se intretina
singuri este acela ca invata sa fie mai responsabili. Astfel
intampina problemele vietii si invata cum sa-si dramuiasca banii.
In plus, acestia nu mai sunt nevoiti sa ceara bani parintilor de
fiecare data cand vor sa iasa la un suc cu prietenii, sa mearga in
club sau sa isi cumpere haine.
Problema actuala este data de faptul ca cea mai mare parte din
studenti intampina obstacole in gasirea unui job care are legatura
cu ceea ce studiaza in facultate. O alta problema este aceea ca in
unele cazuri acestia au mult prea multe cursuri si nu se pot
angaja.