BusinessMagazin

Tag: statistica

  • INS: Comerţul cu ridicata a crescut în ianuarie cu 1,1%

    Astfel, comerţul cu ridicata a altor maşini, echipamente şi furnituri a urcat cu 9% ca serie brută şi cu 12,1% ca serie ajustată, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În acelaşi timp, comerţul cu ridicata nespecializat s-a majorat cu 8,9% ca serie brută şi cu 11% ca serie ajustată, vânzările de produse agricole brute şi de animale vii cu 8,4% şi, respectiv, cu 2,5%, activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata au avansat cu 3% brut şi cu 3,9% ajustat, iar comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului cu 1,1% brut şi cu 1,8% ajustat.

    Scădere, atât ca serie brută, cât şi ajustată, a înregistrat comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-4,4% brut şi -2% ajustat).

    În aceeaşi perioadă, comerţul cu ridicata specializat al altor produse a scăzut cu 0,3% ca serie brută, dar a crescut cu 0,9% ca serie ajustată, iar vânzările de echipamente informatice şi de telecomunicaţii au scăzut cu 0,1% ca serie brută şi au urcat cu 4,1% ca serie ajustată.

    Comparativ cu decembrie, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a scăzut în ianuarie cu 19,1% ca serie brută, dar a crescut cu 2,2% ca serie ajustată.

  • INS: Afacerile din serviciile prestate în special firmelor au crescut cu peste 6% în ianuarie

    Astfel, afacerile din servicii s-au majorat ca serie brută cu 6,3%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 6,5%.

    Evoluţia a fost susţinută de creşterile înregistrate de activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+26% brut, +22,1% ajustat), transporturi (+10,7% brut, +10,1% ajustat) şi alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+2,2% brut, +3,7% ajustat).

    Scăderi au înregistrat activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-7,4% brut şi 9,2% ajustat) şi comunicaţii (-1,6% brut). Serviciile de comunicaţii au crescut în serie ajustată cu 0,1%.

    Comparativ cu luna decembrie, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate companiilor s-a redus cu 15,8% ca serie brută, ca urmare a scăderilor înregistrate la activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-29,5%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-23,2%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (-15,5%), activităţile de comunicaţii (-15,5%) şi activităţile de transport (-5,8%).

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, afacerile din servicii au crescut cu 2% în ianuarie, comparativ cu decembrie, datorită avansului din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+8,6%) şi din transporturi (+4,4%). Scăderi au raportat activitǎţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,1%), comunicaţiile (-1,6%) şi alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-0,9%).

  • INS: Deficit comercial de 176 milioane de euro în luna ianuarie. Exporturile au crescut mai mult decât importurile

    Exporturile FOB au totalizat în ianuarie aproape 4,19 miliarde, iar importurile CIF au însumat 4,36 miliarde euro, înregistrând un avans faţă de luna decembrie a anului trecut cu 10,2%, respectiv cu 4%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) s-a situat la 3,11 miliarde euro la expedieri şi de 3,38 miliarde euro la introduceri, reprezentând 74,2% din total exporturi şi 77,5% din total importuri.

    La nivel extracomunitar, valoarea schimburilor (Extra-UE28) a fost de 1,08 miliarde euro la exporturi şi de 982,1 milioane euro la importuri, cu o pondere de 25,8% din total exporturi şi 22,5% din total importuri.

    Maşinile şi echipamentele de transport au avut cele mai importante reprezentări în structura comercială, cu 44,2% la export şi 38% la import, fiind urmate de alte produse manufacturate, cu 34% la export şi 31,2% la import.

    Produsele agroalimentare, băuturile şi tutunul au reprezentat 8,4% din exporturi şi 8,1% din importuri, produsele chimice şi conexe au avut o pondere mai mare la importuri, de 13,5%, în timp ce au fost exportate în pondere de 5% astfel de bunuri.

    Combustibilii minerali şi lubrifianţii au fost importaţi în proporţie de 6%, iar la export au reprezentat 4,6%, în timp ce materiile prime şi materialele au avut o pondere de 3,8% la exporturi şi de 3,2% la importuri.

     

  • INS: Producţia industrială a crescut cu 4,4% în ianuarie

    În luna ianuarie 2015, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 4,4%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+6,3%).

    Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 17,8%, respectiv cu 2,5%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 0,9%, ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare (+2,9%). Industria extractivă a scăzut cu 4,8%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 2%.

    Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 1,2% susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (+2,5%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 7,3% şi industria extractivă cu 3,8%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 3,4%, ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare (+5,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 6,6%, în timp ce industria extractivă a înregistrat o scădere de 1,0%.

     

  • Preţurile au crescut în februarie cu 0,3%. Citricele şi legumele s-au scumpit cel mai mult

    Determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), creşterea din februarie comparativ cu ianuarie a fost de 0,4%, potrivit unui comunicat al INS.

    La alimente, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la citrice şi alte fructe meridionale (cu 5,9%), legume şi conserve de legume (3,7%), precum şi la fructe şi conserve din fructe (3,3%). În schimb, s-au ieftinit ouăle cu 1,5%, fasolea boabe şi alte leguminoase cu 0,7%, iar zahărul cu 0,4%.

    Combustibilii s-au scumpit cu 1,9%, însă preţurile la autoturisme şi piese de schimb s-au redus cu 0,4%.

    În categoria serviciilor, s-au micşorat tarifele la transportul aerian cu 1,3% şi la poştă şi telecomunicaţii cu 0,9%. În schimb, transportul rutier s-a scumpit cu 0,6%, cel interurban cu 0,4%, iar serviciile de igienă şi cosmetică cu aproape 0,5%.

    Comparativ cu decembrie, preţurile au crescut cu circa 0,8%, pe fondul avansului la preţurile alimentelor cu 1,1%, ale mărfurilor nealimentare cu 0,6% şi la tarifele serviciilor cu 0,4%.

    Faţă de februarie 2014, preţurile s-au majorat cu 0,4%, determinate atât pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC), cât şi a IAPC, la alimente consemnându-se o reducere de 0,5%, în timp ce pentru mărfurile nealimentare preţurile au fost mai mari cu 0,6%, iar tarifele serviciilor au urcat cu 0,4%.

    “Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2014 – februarie 2015) faţă de precedentele 12 luni (martie 2013 – februarie 2014), calculată pe baza IPC, este de 1%. Determinată pe baza IAPC, creşterea este de 1,2%”, se arată în comunicat.

    La începutul lunii februarie Banca Naţională a României a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1%.

    Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,83%, înregistrând un minim record.

    Creşterea medie a preţurilor a fost anul trecut de 1,1% faţă de 2013, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC), şi de 1,4% după indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC).

    Inflaţia ar putea rămâne sub ţinta Băncii Naţionale a României până în toamnă, înainte de a atinge nivelul de 1,7% în luna decembrie, se arată într-un raport al BCR.

    BNR are o ţintă pentru inflaţia anuală de 2,5% plus/minus un punct procentual.

    Consiliul de Administraţie al BNR a decis în şedinţa din 4 februarie să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, un nou minim istoric.

  • Procesatorii au colectat în ianuarie 64.000 tone lapte de vacă, cu 8% mai puţin decât în decembrie

    Comparativ cu decembrie, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 5.505 tone.

    “Dintre principalele produse lactate, cea mai mare scădere a producţiei în luna ianuarie 2015 comparativ cu luna decembrie 2014 a avut loc la unt cu 337 tone (-29,1%), urmat de smântâna de consum, cu 542 tone (-8,8%), şi de brânzeturi, inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (92,8% din producţia totală de brânzeturi), cu 9 tone (-0,2%)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Creşteri ale producţiei au fost înregistrate pentru laptele acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele), cu 24,3%, la 16.060 tone, şi laptele de consum, cu 7,1%, la 23.300 tone.

    Cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 4,2%, de la 6.935 tone la 7.227 tone.

    Faţă de ianuarie anul trecut, procesatorii au colectat o cantitate de lapte mai mică cu 5.922 tone (-8,5%).

    Producţia de lapte acidulat s-a redus cu cu 218 tone (-1,3%), iar cea de brânzeturi, inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă, cu 139 tone (-2,7%).

    Pe de altă parte, au fost înregistrate producţii mai mari de smântână de consum cu 632 tone (+12,7%), lapte de consum cu 1.230 tone (+5,6%) şi unt cu 12 tone (+1,5%).

    Cantitatea de lapte brut importat a scăzut cu 27,8%, de la 10.013 tone în luna ianuarie 2014, la 7.227 tone.

  • Industria, comunicaţiile şi impozitele nete pe produs au ajutat anul trecut la creşterea PIB cu 2,9%

    Astfel, industria, al cărei volum de activitate s-a majorat anul trecut cu 3,5%, a avut o contribuţie de 0,9% la creşterea PIB, cu o pondere de 24% la formarea acestuia, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Totodată, informaţiile şi comunicaţiile, cu un plus al volumului de activitate de 11%, au avut un aport de 0,6% la creşterea PIB, la o pondere de 6% la formarea acestuia.

    O contribuţie pozitivă au avut-o şi impozitele nete pe produs (0,4%), a căror pondere la formarea PIB a fost de 11,5% şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 3,4%. De asemenea, contribuţii de câte 0,3% la avansul economic au adus categoria Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, cea a tranzacţiilor imobiliare, precum şi sectorul Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport.

    Agricultura, silvicultura şi pescuitul au adus un plus de 0,1% la creşterea economică de anul trecut, la fel ca activităţile de spectacole, culturale şi recreative, reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii. Construcţiile au reprezentat un sector neutru, cu contribuţie “zero”, precum şi categoria administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială.

    Pe de altă parte, reducerea volumului de activitate din sectorul de intermediere financiară şi asigurări cu 2,7% a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia sa la creşterea economică fiind de -0,1%.

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, cele mai importante contribuţii la creşterea acestuia le-au avut cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (+2,9%), cu o pondere de 60,9% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 4,9%, precum şi cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice (+0,6%), cu o pondere de 14,2% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 3,8%.

    Ca urmare a scăderii volumului formării brute de capital fix cu 3,6%, aceasta a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB de 0,8%.

    În ultimul trimestru al anului trecut, produsul intern brut a fost de 198,83 miliarde lei preţuri curente serie brută, în creştere cu 2,6% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Ca serie ajustată sezonier, PIB estimat s-a plasat la 169,5 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,5% faţă de trimestrul anterior şi cu 2,5% faţă de ultimul trimestru din anul precedent.

    “Ca urmare a revizuirii seriei brute, prin includerea unor informaţii suplimentare pentru anul 2014, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de varianta semnal a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2014”, se precizează în comunicatul INS.

    Astfel, datele pe serie ajustată sezonier aferente trimestrului al doilea al anului trecut au fost revizuite în scădere, rezultând o contracţie a PIB de 0,5% comparativ cu trimestrul precedent, în loc de 0,4%.

  • Opinie Aliz Kosza: Leadershipul feminin: mai multă relaţionare, mai mult curaj

    Aliz Kosza
(business strategist & mentor advisory board member RTC-PROFFICE)

    Despre leadershipul feminin s-a scris şi se vorbeşte mult… Calităţile „nepalpabile“ ale femeilor lider fac înconjurul lumii în fiecare zi. Calităţile cel mai des enunţate ar fi: empatia, pasiunea, intuiţia, creativi-tatea, comunicarea, persuasiunea. Şi nu întâmplător. De fapt, prin chiar structura lor interioară, femeile sunt cele care se dedică, cele care educă, cele care se implică şi, implicit, sunt cele care vor să trans-forme şi nu doar să controleze o organizaţie.

    La începutul carierei mele manageriale, din anii ’90, am condus mai mult după „feeling“, nu reuşeam să definesc clar care era secretul performanţelor mele. Mi-am urmat necontenit intuiţia, am fost atentă la nevoile clienţilor şi ale colegilor, luam deciziile rapid şi duceam lucrurile până la capăt. Iar pe cele care nu funcţionau, încercam să le transform, nu să renunţ la ele. Nu control, ci implicare. Nu constrângere, ci motivare. Nu schimbare, ci transformare. Iar pentru a transforma orice organizaţie, pentru a fi inovativ, ai nevoie de încredere şi curaj. Şi curajul cred că este şi caracteristica definitorie a unei femei lider auten-tic.

    Care sunt, în viziunea mea, cele trei dimensiuni ale curajului în business?
    1. ASUMAREA RISCULUI = CURAJ. Femeile lider au mai mult curaj, îşi asumă mult mai confortabil riscurile. Această asumare a riscului este în strânsă legătură cu intuiţia, care susţine curajul în aproape orice situaţie. Din simplul motiv că intuiţia este instrumentul prin care identificăm, noi, femeile, cel mai uşor potenţialul, oportunitatea, calea cea mai bună de urmat sau soluţia cea mai eficientă de aplicat.  

    Pe de altă parte, curajul înseamnă şi luarea rapidă a deciziilor cu asumarea unui risc controlabil, iar acest lucru e esenţial pentru performanţă şi progres în business. Adesea am fost criticată pentru entuziasmul meu, însă niciodată pentru lentoarea deciziilor mele. De aceea, asumarea riscului nu este un risc! Nu în viziunea sau din experienţa mea. Pe de altă parte, aceasta nu înseamnă că sunt de acord cu asumarea unor riscuri necalculate şi cu decizii nesăbuite. Asumarea calculată a unui risc şi gambling-ul în business nu sunt deloc acelaşi lucru.

    Asumarea calculată a riscului este însă dimensiunea definitorie a liderului. Pentru că liderul este cel care inovează şi acest lucru nu se poate fără asumarea riscului. Până la urmă, există un risc în FIECARE decizie pe care o luăm… important e cât de mare este riscul în viziunea de business pe care o urmăreşti. Cine nu riscă aproape că nu trăieşte şi, ca manager, nu va performa deoarece îşi canalizează toată energia în evaluarea riscului. Aşadar, cine nu riscă nu e lider. Însă cine nu îşi asumă riscuri calcu-late nu e un lider bun.

    2. DELEGARE = CURAJ. Curajul de a delega este direct legat de dorinţa de a transforma. Femeilor nu le e teamă că pierd controlul prin delegarea deciziilor operaţionale. Dimpotrivă, dacă sunt lideri adevăraţi, împart responsabilităţile cu uşurinţă. Adesea chiar exagerează în acest sens.
    Şi în proiectele mele de business mentoring mă întâlnesc cu aceeaşi situaţie: antreprenori femei şi bărbaţi, cu afaceri înfiinţate de mai bine de 20 de ani şi care au dificultăţi pentru că nu şi-au găsit curajul şi doza optimă de a delega. Paradoxal sau nu, femeile delegau prea mult, iar bărbaţii încercau să deţină controlul pe tot ce mişca în firmele lor.
     

    Atunci când a venit vorba de relansarea companiilor lor doamnele s-au decis mai repede, iar bărbaţii au fost, în general, mai sceptici. Aceasta pentru că femeile au avut curajul de a-şi asuma minime riscuri, în timp ce bărbaţii nu renunţă uşor la cedarea controlului. Timpul necesar argumentaţiei din spatele strategiilor de relansare a fost dublu în cazul bărbaţilor, comparativ cu femeile antreprenor.

    3. FLEXIBILITATE = CURAJ. Noi, femeile, suntem recunoscute pentru obiceiul nostru de a ajusta lucrurile din mers, evident controlat. Schimbăm regulile jocului pentru a putea fi mai flexibile şi mult mai competitive în piaţă.

    Liderii femei sunt cei care vor schimba o procedură dacă le încurcă, vor inventa roluri şi denumiri pentru activităţi şi responsabilităţi care nu există în niciun manual de business, dar pe care le simt necesare în organizaţie.

    Flexibilitatea este, de aceea, tot o formă de curaj. Este capacitatea de a gândi out of the box şi de a face posibilă inovaţia. Iar inovaţia este unul dintre atuurile performanţei în business.
    Că le folosim eficient sau le exagerăm sau abuzăm uneori de ele, că suntem sau nu conştiente de ele, până la urmă trebuie să recunoaştem că aceste înclinaţii către un stil de leadership sau altul sunt confirmarea supremă a diferenţelor dintre sexe, frumuseţea şi complementaritatea arhetipurilor feminin şi masculin, atât de bine definite de C.G. Jung şi existente de când a păşit omul pe pământ.
     

  • Carte: “Împotriva zeilor” – una dintre cele mai importante 22 de cărţi despre finanţe scrise vreodată

    Totul îmbrăcat într-o coajă densă de fapte şi povestiri şi idei, ce încep, istoriceşte vorbind, din antichitate şi se termină în timpurile moderne. Eroii naraţiunii sunt cât se poate de diverşi, de la Florence Nightingale, infirmiera cu suflet de statistician, care s-a oferit să finanţeze o catedră de statistică aplicată la Oxford (au refuzat-o!, şi a încercat cam trei decenii) la Omar Khayam, poetul de geniu şi matematician, trecând printr-o sumedenie de matematicieni şi oameni de ştiinţă: Pascal, Fermat, Gauss sau Bernoulli.

    De altfel, Bernstein insistă pe ştiinţa matematicii şi pe dezvoltarea teoriilor legate de statistici şi probabilităţi, demers explicabil, probabil, şi prin dimensiunea sa de finanţist şi investitor, într-o perioadă în care riscul era înţeles cumva altfel. Spun aceasta pentru că Bernstein a publicat ”Împotriva zeilor„ în 1996, cu un an înainte să apară filmul ”Wall Street„ în care Michael Douglas să decreteze că ”lăcomia este bună!„ şi, drept urmare, lumea să se aventureze într-o zonă nouă de crize economice. Vorbesc aici de prăbuşirea Long Term Capital Management, fond de investiţii condus de matematicieni şi laureaţi ai premiului Nobel care a început pe cai mari, dar a eşuat lamentabil, de criza dot com din 2000 sau de criza subprime din 2007.

    Dar cum autorul şi scrierea sa, care a fost inclusă de cunoscutul site economic businessinsider.com în lista celor mai importante 22 de cărţi despre finanţe scrise vreodată, nu au o legătură directă cu crizele, să-i recunoaştem lui Bernstein rigoarea şi plăcerea de a desluşi un subiect ajuns acum la modă, mai ales că, involuntar, cartea are un aer vag profetic, pentru că ultimul capitol se numeşte ”În aşteptarea dezordinii„. Dacă l-aţi citit pe Nicholas Taleb şi a sa ”Lebădă neagră„, citiţi-l şi pe Bernstein, pentru că mi se par a se situa unul la o extremă şi celălalt la celălalt capăt al certitudinii umane.

  • Carte: “Împotriva zeilor” – una dintre cele mai importante 22 de cărţi despre finanţe scrise vreodată

    Totul îmbrăcat într-o coajă densă de fapte şi povestiri şi idei, ce încep, istoriceşte vorbind, din antichitate şi se termină în timpurile moderne. Eroii naraţiunii sunt cât se poate de diverşi, de la Florence Nightingale, infirmiera cu suflet de statistician, care s-a oferit să finanţeze o catedră de statistică aplicată la Oxford (au refuzat-o!, şi a încercat cam trei decenii) la Omar Khayam, poetul de geniu şi matematician, trecând printr-o sumedenie de matematicieni şi oameni de ştiinţă: Pascal, Fermat, Gauss sau Bernoulli.

    De altfel, Bernstein insistă pe ştiinţa matematicii şi pe dezvoltarea teoriilor legate de statistici şi probabilităţi, demers explicabil, probabil, şi prin dimensiunea sa de finanţist şi investitor, într-o perioadă în care riscul era înţeles cumva altfel. Spun aceasta pentru că Bernstein a publicat ”Împotriva zeilor„ în 1996, cu un an înainte să apară filmul ”Wall Street„ în care Michael Douglas să decreteze că ”lăcomia este bună!„ şi, drept urmare, lumea să se aventureze într-o zonă nouă de crize economice. Vorbesc aici de prăbuşirea Long Term Capital Management, fond de investiţii condus de matematicieni şi laureaţi ai premiului Nobel care a început pe cai mari, dar a eşuat lamentabil, de criza dot com din 2000 sau de criza subprime din 2007.

    Dar cum autorul şi scrierea sa, care a fost inclusă de cunoscutul site economic businessinsider.com în lista celor mai importante 22 de cărţi despre finanţe scrise vreodată, nu au o legătură directă cu crizele, să-i recunoaştem lui Bernstein rigoarea şi plăcerea de a desluşi un subiect ajuns acum la modă, mai ales că, involuntar, cartea are un aer vag profetic, pentru că ultimul capitol se numeşte ”În aşteptarea dezordinii„. Dacă l-aţi citit pe Nicholas Taleb şi a sa ”Lebădă neagră„, citiţi-l şi pe Bernstein, pentru că mi se par a se situa unul la o extremă şi celălalt la celălalt capăt al certitudinii umane.