BusinessMagazin

Tag: sistem

  • Gadget Review: PDS271, numele frumuseţii în rândul monitoarelor – VIDEOREVIEW

    + Design elegant
    + Imagini frumoase

    – Rezoluţie 1.080 p la 60 Hz

    Studioul de design F.A Porsche proiectează produse diverse: de la haine la smartphone-uri, ceasuri şi monitoare, dându-le un plus de eleganţă. Produsele lor vin cu un design ceva mai extravagant, ce te duce cu gândul la premium şi, de obicei, cu un preţ mai mare. Monitorul AOC PDS271 este un monitor de 27 de inchi IPS ce are o rezoluţie Full HD (1.080 p) şi o rată de reîmprospătare de 60 Hz.

    Înainte de toate să vorbim despre design. Monitorul este unul foarte subţire (doar partea de jos e ceva mai groasă, deoarece acolo sunt înghesuite componentele) şi este aproape fără margini. Partea de sus şi cele laterale au o margine de doar 7 milimetri. În partea de jos există o bandă de metal de 20 de milimetri. Asta îi conferă iluzia de ecran infinit asemănător cu ecranul smartphone-urilor Samsung (S8, S9). Ecranul este susţinut de un suport  asimetric din metal, care este foarte elegant, dar nu teribil de funcţional, deoarece singurul buton al monitorului este situat în dreapta, iar asta înseamnă că de fiecare dată când îl apeşi, ecranul se mişcă. Suportul, totuşi, nu este doar estetic, ci şi util, deoarece ascunde cablul cu care monitorul se conectează la curent şi la computer.

    Acest sistem este ingenios şi arătos deoarece nu o să se vadă cabluri pe masă sau atârnând pe lângă monitor. Un alt element ce trebuie menţionat este faptul că ecranul se poate înclina în sus şi în jos (într-un unghi de la 3,5 grade la 21,5 grade). În concluzie, monitorul este extrem de arătos şi futuristic, de aceea este păcat că are doar o rezoluţie Full HD (1.920 x 1080 pixeli) la o diagonală de 27 de inchi. Imaginile afişate sunt frumoase, filmele şi jocurile se văd bine, iar reproducerea culorilor este una corectă. Am lucrat foarte bine pe ecran, iar diagonala de 27 de inchi mi-a dat un spaţiu generos în Adobe Premiere Pro pentru editarea clipurilor video. Totuşi, cred că ar fi fost minunată o rezoluţie 2K sau 4K.

    Unghiurile de vizualizare sunt foarte bune şi culorile nu se schimbă nici la un unghi de vizualizare de 45 de grade. Indiferent de unde am privit monitorul, detaliile au fost bune, negrul adânc şi bogat. De asemenea, timpul de răspuns al monitorului este unul bun, dar AOC PDS271 nu va fi o ţintă pentru gameri, fiind limitat la o rată de reîmprospătare de 60 Hz, însă este îndeajuns pentru lucrul la birou.

    Opţiunile pe care monitorul le are sunt minimale: setarea luminozităţii, contrastului, volumului (are difuzoare integrate), nivelul de reducere a luminii albastre şi alegerea limbii afişate. Nu există posibilitatea alegerii temperaturii culorii, a diferitelor tipuri de presetări pentru imagine sau gamă. Totul se face printr-un singur buton; apeşi o dată pentru a trece de la o opţiune la alta, apoi aştepţi puţin pentru a putea modifica valorile. Nu este un sistem ideal, dar funcţionează.

    Contrastul setat este unul corect, iar luminozitatea se poate schimba în funcţie de setarea dorită. Ce am observat este că luminozitatea e satisfăcătoare, dar nu foarte puternică, nici măcar la 100% nu am simţit că ecranul este foarte luminos. Totuşi, în utilizarea zilnică de editare foto-video şi jocuri video nu am simţit că este un ecran prea întunecat. 

    Este clar că AOC PDS271 e unul dintre cele mai arătoase monitoare de pe piaţă şi va arăta bine pe biroul oricărui decide să-şi achiziţioneze acest monitor. Totuşi, rezoluţia 1.080 p îl trage în jos, mai ales că are o diagonală de 27 de inchi, unde ar fi fost de preferat o rezoluţie mai mare, de 2.560 x 1.440, de exemplu.

    casetă tehnică:
    Diagonală 27 inchi
    Ecran IPS
    Rată de reîmprospătare 60 Hz
    Timp de răspuns 4 ms
    Raport aspect 16:9
    Luminozitate 250 cd/m la puterea 2
    Contrast dinamic 50 M: 1
    Culori 16,7 milioane
    Conectivitate HDMI 1,4 x 1
    Unghiu de înclinare 3,5-21,5 grade
    Dimensiuni (cu suport) 613 x 460 x 179 mm
    Preţ aprox. 1.000 de lei

  • BCR opreşte temporar sistemul de carduri în noaptea de 27 spre 28 mai

    „Oprirea, programată pentru realizarea unei serii de operaţiuni ce urmăresc îmbunătăţirea performanţelor, va împiedica clienţii BCR să efectueze tranzacţii e-commerce, la ATM-uri, prin POS-uri sau aparate multifuncţionale”, se arată în comunicat.

    De asemenea, „cardurile BCR nu vor putea fi utilizate în reţeaua BCR şi în alte reţele de acceptare”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E.ON anunţă investiţii de 104 milioane de euro în 2017 şi cere stimulente pentru continuarea în 2018

    „Vrem să aducem reţeaua la un nou nivel de modernizare, astfel încât să nu mai avem poene de curent, dar dacă decidem să investim există un sistem de stimulente. Fără stimulente, aceste investiţii, modernizarea nu se poate produce, asta e foarte clar. Iar dacă se reduc marjele de profit, nu vom mai avea bani pentru investiţii”, a declarat Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, într-o conferinţă de presă.

    „Dacă ne dorim îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi şi, prin asta, ridicarea standardelor de viaţă, atunci trebuie să alocăm investiţii semnificative, sprijinite prin stimulente, altfel pur şi simplu nu vor fi investiţii”, a mai spus oficialul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Datorită inteligenţei artificiale un bărbat a fost identificat într-o mulţime 20.000 de persoane. Bărbatul furase cartofi în valoare de 17.000 de dolari

    În Jiaxing, China, un bărbat a mers la concertul starului pop Jacky Cheung. Din păcate, pentru el seara nu avea să se termine bine deoarece sistemul de camere dotat cu inteligenţă artificială l-a recunoscut pe un bărbat căutat de poliţie.

    “La câteva minute după ce a trecut de sistemul de securitate a apărut o alertă că acesta este un acesta este căutat de autorităţi”, a declarat un oficial al Nanhu District Public Security Bureau. Omul căutat este acuzat că ar fi furat cartofi în valoare de 17.000 de dolari în urmă cu trei ani.

    Sistemul de recunoaştere facială a fost implementat în China începând din 2015, iar Yu este a treia persoană arestată în aceste circustanţe, identificat într-o mulţime de oameni, după ce în urmă cu puţin timp, o altă persoană, numită Liu, a fost identificată de autorităţi la un concert în Ganzhou.

    Există în prezent peste 176 de milioane de camere de supraveghere în China, numărul acestora crescând anual cu 13%; pentru comparaţie, creşterea anuală a numărului de astfel de dispozitive la nivel global este de doar 2%.

    Dar China nu ocupă primul loc doar în clasamentul achiziţiilor de camere de securitate, ci şi în cel al statelor care îşi urmăresc cetăţenii. Edward Schwarck, cercetător la Institul Japonez pentru Relaţii Internaţionale, notează într-un studiu publicat recent că de-a lungul ultimilor două decenii, Ministerul pentru Securitate Publică din China s-a transformat într-o agenţie de securitate care controlează ”o societate sofisticată, conectată şi din ce în ce mai tehnologizată“.

    Controlul pe care autorităţile din China îl exercită asupra cetăţenilor este din ce în ce mai mare, un exemplu relevant în acest sens fiind şi propunerea de a evalua nivelul de încredere al celor 1,3 miliarde de cetăţeni prin Sistemul Social de Credite, prezentată la finalul anului trecut. Guvernul chinez promovează sistemul drept o modalitate dezirabilă de măsurare şi creştere a ”încrederii„ la nivelul naţiunii şi de construire a unei culturi a ”sincerităţii„. ”Aceasta va crea un mediu de opinie publică în care păstrarea încrederii este glorioasă şi va întări credibilitatea în afacerile guvernamentale, credibilitatea comercială, socială şi va contribui la construirea credibilităţii judiciare„, spun declaraţiile publice referitoare la acest proiect citate de Wired.

  • Porsche intră în era mobilităţii electrice. Cum arată Mission E, primul model full electric al companiei

    Mission E arată într-adevăr excelent, amintind de pedigriul sportiv al companiei germane. Prezentat ca un concept în 2015, vehiculul va fi aşadar prima maşină electrică produsă de Porsche. Nemţii au tatonat până acum acum zona mobilităţii electrice cu variante hybrid ale unor modele precum Cayenne sau Panamera, dar Mission E reprezintă produsul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare din ultimii ani.

    În septembrie 2017, spre exemplu, Porsche şi-a extins gama de maşini hibride, adăugând un nou model puternic liniei Panamera Sport Turismo: noul Panamera Turbo S E-Hybrid Sport Turismo. Strategia de boost folosită în producţia de serie a Panamera Turbo S E-Hybrid Sport Turismo cu tracţiune integrală a fost preluată de la modelul supersport Porsche 918 Spyder. Chiar şi la 1.400 rpm, motorul V8 biturbo de 550 CP şi motorul electric de 136 CP ating cuplul maxim al sistemului – 850 Nm. În ciuda performanţelor obţinute, consumul de carburant măsurat de NEDC a fost de 3,0 l/100 km şi un consum de putere de 17,6 kWh/100 km. Turbo S E-Hybrid Sport Turismo are o autonomie de până la 49 de kilometri şi atinge o viteză maximă de 140 km/h atunci când este utilizat exclusiv motorul electric, cu zero emisii. Bateria litiu-ion are o capacitate de 14,1 kWh, iar durata de încărcare poate varia de la 2,4 până la 6 ore, în funcţie de acumulator şi de tipul de alimentare.

    La finalul lui 2017, cifrele Porsche arătau astfel: aproape 30.000 de angajaţi, 255.683 de maşini produse (dintre care peste 246.000 au fost deja livrate), venituri de 23,5 miliarde de euro şi un profit de 4,1 miliarde de euro. Privind datele financiare, e uşor de tras concluzia că Porsche este unul dintre cei mai profitabili producători auto din lume.

    În perioada următoare, cheltuielile companiei s-ar putea dubla ca urmare a investiţiilor în mobilitate electrică, acestea ajungând la valoarea de 6 miliarde de euro până în anul 2022; bugetul pe zona de IT a fost de asemenea crescut de la 280 la 450 de milioane de euro. Reprezentanţii companiei insistă însă asupra ideii că principalul scop rămâne păstrarea unei marje de profit de 15%.

    În cadrul evenimentului Porsche e-Performance, desfăşurat la Zuffenhausen, lângă Stuttgart, reprezentanţii companiei au prezentat lucrările derulate pentru modernizarea fabricii locale, astfel încât aceasta să poată susţină producţia Mission E.

    Din punct de vedere tehnic, Mission E va ajunge de la 0 la 100 de kilometri pe oră în mai puţin de 3,5 secunde. Motorul va produce peste 600 de cai-putere, în vreme ce autonomia ar trebui să fie de cel puţin 500 de kilometri. Bateria va fi una de 800 de volţi care permite încărcarea rapidă, în condiţiile în care cele mai multe baterii folosite astăzi sunt de 400 de volţi.

    Matthias Kirchgässner, director de vânzări şi marketing pentru linia de maşini electrice din cadrul Porsche AG, a explicat că Mission E a fost încadrată în clasa C, acolo unde singurul model prezent este Ca-ye-nne-ul. Ca dimensiuni, maşina este mai mare decât 911 dar mai mică decât Panamera.

    Una dintre cele mai interesante facilităţi este cea legată de recu-noaş-terea utilizatorului, adică a celui care va conduce maşina, printr-un sistem de autentificare bazat pe scanarea retinei. Fără a da prea multe detalii, reprezentanţii companiei au spus că procesul se va baza pe tehnologia blockchain, asigurând astfel un grad sporit de securitate. Porsche ID va stoca pe un cont toate informaţiile şoferului – poziţia scaunului, înălţimea volanului sau altele – şi le va aplica atunci când şoferul în cauză este identificat.

    Sistemul prezent pe Mission E va utiliza inteligenţa artificială (IA) pentru mai multe funcţii, printre care şi cea de mentenanţă predictivă. Mai mult, în cadrul procesului de asamblare maşina va recunoaşte dacă piesele sunt montate corect analizând sunetul produs la îmbinarea anumitor piese.

    Totul e digital în noul Mission E, instrumentele tradiţionale lipsind cu desăvârşire. Poziţia la condus e similară cu cea din 911, fiind evident una sportivă. Vorbind de o maşină electrică, pasagerii vor beneficia de spaţiu pentru bagaje atât în partea din spate cât şi în cea din faţă, folosind locul destinat în mod tradiţional motorului cu combustie internă.

    Un element tehnic interesant este folosirea PSM – permanently-excited synchronous motors, o tehnologie la care apelează în prezent şi cei de la Tesla. Mission E va fi prezentată publicului în 2019, urmând să intre pe piaţă în 2020.

    O maşină electrică este însă utilă doar în condiţiile în care ai unde să o încarci, iar aici reprezentanţii Porsche au amintit de proiectul IONITY. Acesta presupune realizarea unei reţele de 400 de staţii de încărcare rapidă în Europa până în 2020.

    Pentru a facilita producţia lui Mission E, fabrica de la Zuffenhausen a suferit modificări importante, bugetul total pentru acest proiect ridicându-se la 700 de milioane de euro. Povestea acestui buget e una impresionantă: fiecare angajat a renunţat la o parte din salariu (sau eventuale majorări salariale) în perioada 2015-2025, sprijinind astfel proiectul. Pentru construcţia noului model, reprezentanţii Porsche au anunţat că vor fi disponibile 1.000 de noi locuri de muncă.

    Porsche România, subsidiara locală a companiei germane şi cel mai mare importator auto local, a aniversat la începutul acestui an 20 de ani de activitate, timp în care a livrat clienţilor 455.055 de autoturisme sub mărcile Volkswagen, Audi, Seat sau Skoda. Compania a încheiat anul 2017 cu rezultate record pentru perioada postcriză: cifra de afaceri a crescut până la 638 milioane de euro, ceea ce înseamnă cu 16% mai mult faţă de 2016, în timp ce numărul total de unităţi vândute în 2017 s-a ridicat la 31.569, reprezentând o creştere de 13% faţă de anul precedent.

    Pentru anul 2018, Porsche Romania şi-a propus să livreze 500 autovehicule electrice şi să continue instalarea staţiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice în reţeaua proprie, astfel încât în cel mult doi ani toţi dealerii Porsche România să aibă în dotare staţii de încărcare. Porsche România a fost înfiinţată în decembrie 1997, când s-a semnat contractul de import pentru mărcile Volkswagen şi Audi. Primul autoturism livrat de companie fost un Volkswagen Polo Variant de 75 de cai-putere. Porsche România este cel mai mare importator auto din România şi importatorul general pentru mărcile Volkswagen, Audi, Seat, Škoda, Volkswagen Autovehicule Comerciale şi Das WeltAuto. Compania distribuie autovehicule prin intermediul reţelei sale care numără 82 de centre proprii şi dealeri independenţi autorizaţi, în
    26 de judeţe.

  • RBL: Autorităţile să îşi respecte cuvântul de a creşte la 6% contribuţiile pentru pilonul II de pensii

    În ciuda beneficiilor, autorităţile române nu şi-au respectat cuvântul de a creşte contribuţia pentru pilonul II de pensii la 6% din 2016 şi chiar acţionează în sens contrar – din 2018, contribuţia a fost tăiată de la 5,1% la 3,75%. Nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor la pilonul II de pensii prevăzut prin legea privind fondurile de pensii administrate privat a produs deja un cumul de efecte negative:

    •    Economia României progresează cu frâna trasă – 92% din activele de aprox. 9 miliarde de euro ale pilonului II sunt investite în economía românească şi reprezintă o sursă importantă de finanţare a creşterii companiilor antreprenoriale româneşti. Din cauza nerespectării calendarului de majorare a contribuţiilor prevăzut de lege, pilonul II de pensii are astăzi fonduri mai mici cu 1,1 miliarde de euro, potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Înseamnă 1 miliard de euro în minus investiţi în economie.

    •    Investitorii puternici internaţionali întârzie să intre pe piaţa de capital din România – cu 1 miliard de euro în plus plasaţi de fondurile de pensii pe piaţa de capital, România ar fi fost mai aproape să depăşească statutul de piaţă de frontieră şi să aibă o piaţă de capital emergentă, condiţie esenţială pentru marii investitori internaţionali.

    •    România este mai vulnerabilă în faţa unei crize financiare internaţionale – Actualul sistem de pensii este parte din “sistemul imunitar” pe care România l-ar putea activa într-o nouă criză financiară: în cazul în care investitorii străini ar decide să se retragă de pe piaţă, cum se întâmplă în perioade de instabilitate, fondurile de pensii ar putea achiziţiona titlurile de stat româneşti vândute de aceştia. În 2008, la declanşarea crizei, fondurile de pensii private erau încă în fază de proiect, deci nu au putut juca rolul benefic pe care investitorii instituţionali locali îl au în situaţii limită. Numeroşi investitori instituţionali străini s-au grăbit, atunci, să vândă cu orice preţ obligaţiunile suverane ale României, aşteptându-se la o prăbuşire a economiei. Astăzi, după 10 ani de la declanşarea crizei, fondurile de pensii finanţează o parte semnificativă din deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat alături de alţi investitori instituţionali majori locali. În felul acesta este asigurat un echilibru necesar în raport cu finanţatorii externi. Investitorii instituţionali locali deţin astăzi o cotă-parte comparabilă cu cea a finanţatorilor externi – circa 18% – din datoria publică finanţată prin obligaţiuni suverane. Dacă ar fi fost respectat calendarul de majorare a contribuţiilor la pilonul II de pensii, investitorii instituţionali majori locali ar fi astăzi mai bine echipaţi să acţioneze în cazul unei crizei financiare internaţionale.

    •    7 milioane de angajaţii români au astăzi cu 12,9% mai puţini bani în conturile lor de pensii – nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor pentru pilonul II de pensii a condus atât la pierderea banilor promişi de stat prin lege, cât şi la pierderea efectului de multiplicare a acestor bani. Randamentul mediu obţinut la nivelul întregului sistem, de la intrarea primelor contribuţii lunare în conturi, în mai 2008, şi până la finele anului 2015 – un remarcabil 5,37% – îl situează pe locul 1 în topul randamentelor obţinute de sistemele de pensii private la nivelul Uniunii Europene, potrivit studiului organizaţiei Better Finance din 2016 “Pension Savings – The Real Return”. La un randament mediu anual de 5% al unei investiţii, valoarea contului individual se dublează într-un interval de 15 ani, dacă valoarea contribuţiei lunare rămâne constantă.

    Nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor pentru pilonul II de pensii loveşte grav în încrederea antreprenorilor, investitorilor şi a celor 7 milioane de angajaţi români că statul român îşi respectă promisiunile.

    RBL cere ca guvernanţii să îşi respecte cuvântul şi să nu vulnerabilizeze întreaga economie şi capacitatea ţării de a se proteja în faţa dezechilibrelor externe pentru a rezolva, cu orice preţ, urgenţe pe termen scurt. RBL e gata să ofere puncte de vedere, asistenţă, know how şi propuneri pentru soluţii sănătoase pentru România.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat.

  • Fiecare reducere de taxe înseamnă un nou minus pentru sistemul educaţional. Iar acest lucru se va întoarce împotriva companiilor

    Companiile sunt nervoase: tinerii sunt total nepregătiţi, nu au cu cine să lucreze şi, în final, pierd business. Statul trebuie să facă reforma educaţiei, iar clasa politică nu face nimic în acest sens.

    Vă este cunoscută această descriere, această furie a companiilor şi a liderilor din business? Această constatare este făcută şi în România, dar şi în Statele Unite.

    După Brexit, alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA, după protestele tinerilor împotriva globalizării, împotriva elitelor, împotriva multinaţionalelor, împotriva imigraţiei, Occidentul, sau mai precis analiştii, încep să-şi pună întrebări şi să caute răspunsuri.

    Cum de lumea occidentală a ajuns aici? Cum de Occidentul, capitalismul, care a învins comunismul şi care oferă cea mai bună societate în care să trăiască şi să se dezvolte oamenii, începe să fie contestat din ce în ce mai mult tocmai de cei care ar trebui să ducă această societate mai departe?

    Rana Foroohar, unul dintre editorialiştii de la Financial Times, un bastion al retoricii capitaliste, al marilor companii, al marilor lideri din business dar şi din politică, are un răspuns ferm: reforma taxelor, care înseamnă reducerea taxelor cerută de companii şi de liderii din business, a dus la prăbuşirea sistemului de educaţie în marile economii ale lumii, începând cu Statele Unite. (Titlul articolului din Financial Times: An answer to America’s schools crisis.)

    Este o ironie: clasa de business vrea, cere şi impune scăderea taxelor şi solicită o reformă a sistemului educaţional care nu mai reuşeşte să livreze forţă de muncă, dar refuză să accepte că există o incompatibilitate între cele două cerinţe, scrie ziaristul de la Financial Times.
    Pentru că statul a dat înapoi companiilor, proprietarilor, acţionarilor bani prin reducerea taxelor (a se vedea reforma lui Donald Trump), bugetele naţionale şi locale au rămas fără fonduri pentru sistemul de educaţie, pentru şcoli, pentru profesori.

    Statele Unite trăiesc prin câteva şcoli de elită – Harvard, Yale, Princeton, Stanford etc. – care atrag toate talentele din SUA şi din întreaga lume şi furnizează forţă de muncă pentru cele mai mari companii americane. Aceste şcoli, care sunt unul dintre cele mai puternice produse de marketing ale americanilor, sunt finanţate privat cu zeci şi sute de milioane de dolari anual, la care se adaugă banii obţinuţi din administrarea averilor pe care şi le-au construit în timp aceste şcoli. Pentru cei care nu ştiţi, Harvard sau Yale, prin fondurile lor de investiţii, au plasat bani în România. La un moment dar, una dintre şcolile de top din SUA ajunsese cel mai mare proprietar de păduri din România, păduri pe care le-au vândut grupului Ikea.

    Dacă marile şcoli de elită americane nu au o problemă cu banii, ce se întâmplă cu celelalte?

    Ziaristul de la Financial Times scrie că sistemul american de învăţământ a ajuns în cea mai proastă situaţie, pe lângă calitatea lui intervenind şi costul extrem de ridicat ca să faci o şcoală bună şi care să-ţi permită accederea la un salariu mare. 

    Foarte multe familii americane au luat credite de la bancă ca să plătească studiile copiilor, dar problema intervine când piaţa forţei de muncă nu are joburi suficient de bine plătite din care un tânăr să poată acoperi costul educaţiei şi apoi să îi rămână bani să şi trăiască.
    După criza subprime care a stat la baza crizei începute în 2007-2008, analiştii spun că cea mai mare problemă va fi când sistemul de finanţare a educaţiei din SUA va da faliment, adică atunci când familiile şi tinerii nu vor avea bani ca să-şi plătească împrumuturile pentru studii.

    Trebuie să înţelegem că atunci când cerem reducerea taxelor înaintea altor politici publice, riscăm să înfometăm sistemul public, ceea ce într-un final va duce la un rezultat educaţional scăzut, la inegalitate şi la o societate polarizată, spune Darren Walker, preşedintele Fundaţiei Ford.

    Ziaristul de la Financial Times scrie că organizaţiile de business ar trebui să facă acelaşi efort de lobby pentru reforma educaţiei cum au făcut pentru reducerea taxelor.

    Dar această reformă nu poate fi făcută fără bani.

    Este imposibil să ai taxe scăzute şi un sistem de educaţie cu un nivel ridicat care să livreze în final o forţă de muncă bine pregătită şi educată.

    Este imposibil să ai profesori bine pregătiţi, şcoli adaptate la piaţa muncii, când taxele plătite de companii sunt reduse, este concluzia editorialistului de la Financial Times.

    Problema educaţiei, care este valabilă şi în România, nu înseamnă educarea elitelor, ci educarea maselor începând de la bază, dar mai ales mijlocul unei societăţi.

    Talentele întotdeauna vor avea şi vor găsi sistemul de educaţie adecvat.

    Dar dacă nu sunt resurse suficiente, mijlocul şi baza rămân repetente.

    Iar aceşti repetenţi sunt protestatarii de azi şi de mâine, care vor ocupa străzile şi care se îşi vor îndrepta în final furia către elitele politice şi de business.

  • CUTREMUR pe piaţa bancară din România. Decizia şoc luată de una dintre băncile din sistem pe care trebuie să o ştie toţi cei care au bani în bănci

    Libra Internet Bank, un jucător de dimensiuni reduse, a dat startul majorărilor de dobândă la depozitele în lei, banca plătind din 15 mai o bonificaţie de 2,77% pe an.

    Depozitul poate fi constituit pe o perioadă de 13 luni şi pentru o sumă minimă de 100 de lei. În aceste condiţii dobânda totală ajunge la 3%, fiind rezultatul aplicării unei bonificaţii anuale de 2,77% pe întreaga perioadă a depozitului, respectiv 13 luni.
     
    La nivel de piaţă dobânda medie plătită de bănci pentru depozitele cu o scadenţă cuprinsă între unu şi doi ani se situa în martie la 1,84% pe an, în creştere de la 1,69% în februarie 2018 şi de la 1,62% la finalul anului trecut. În cazul depozitelor pe o perioadă mai mică de un an, bonificaţia medie este sub 1%.
     

  • SCHIMBARE MAJORĂ în Gara de Nord, începând din iunie. Ce vor spune călătorii?

    Gara de Nord din Bucureşti va avea, începând din luna iunie, un nou sistem electronic pentru informarea călătorilor.

    Gara de Nord din Bucureşti va avea, începând din luna iunie, un nou sistem electronic pentru informarea călătorilor, care va necesita investiţii de 1,7 milioane de lei, a anunţat sâmbătă, pe Facebook, CFR Infrastructură.

    “36 de panouri electronice cu LED vor oferi informaţii referitoare la orele de sosire/plecare, ruta sau linia de garare – 28 de panouri vor fi montate la intrarea şi la mijlocul peroanelor 1-14, 8 panouri electronice cu LED la intrările în gară (Griviţa-Metrou, Coloane şi Dinicu Golescu), în faţa Biroului Central de Informaţii, în holul caselor de bilete clasa I, iar 17 monitoare TV vor fi montate în birourile de informaţii – biroul central de informaţii/biroul de informatii clasa a II-a/biroul Relaţii cu Publicul – la casele de bilete clasa a II-a şi în sălile de aşteptare clasa I şi a II-a”, au detaliat reprezentanţii companiei.

    Executantul lucrărilor este ISAF SA, iar costul total – 1,7 milioane de euro, din fondurile proprii ale CFR SA.

  • Ţara care “schimbă” vremea: cel mai mare proiect de acest gen din lume. Sistemul de control care va creşte nivelul de precipitaţii într-o regiune de trei ori suprafaţa Spaniei

    Odată instalat, sistemul are potenţialul de a creşte nivelul de precipitaţii cu 100 de miliarde de metri cubi pe an. Zeci de mii de camere de ardere vor fi instalate pe Podişul Tibetan într-o încercare de a creşte cantitatea de precipitaţii pentru o zonă de trei ori mai mare decât aria Spaniei care este de aproximativ 500.000 de kilometri pătraţi, scrie Interesting Engineering.

    Este cel mai mare proiect de schimbare a vremii din întreaga lume şi a fost dezvoltat de Aerospace Science and Technology Corporation din China.

    Citiţi continuarea pe descoperă.ro