BusinessMagazin

Tag: scoli

  • Vezi cu cât guvernul creşte suma alocată de la Stat pentru preşcolari şi elevi

    Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional acreditat primesc finanţare de bază, în limitele costului standard per elev/preşcolar, de la bugetul de stat, din sumele defalcare din TVA prin bugetele locale.

    Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de mărimea şi tipul unităţilor de învăţământ, mediul urban/rural şi coeficienţii de temperatură din zone geografice.

    Pe baza costului standard per elev/preşcolar se alocă:

    – Finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi a contribuţiilor aferente acestora pentru unităţile de învăţământ. Nu sunt incluse în această categorie cheltuielile pentru alocaţii pentru transportul la şi de la locul de muncă, precum şi cheltuielile salariale în natură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul creşte suma alocată de la Stat pentru preşcolari şi elevi

    Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional acreditat primesc finanţare de bază, în limitele costului standard per elev/preşcolar, de la bugetul de stat, din sumele defalcare din TVA prin bugetele locale.

    Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de mărimea şi tipul unităţilor de învăţământ, mediul urban/rural şi coeficienţii de temperatură din zone geografice.

    Pe baza costului standard per elev/preşcolar se alocă:

    – Finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi a contribuţiilor aferente acestora pentru unităţile de învăţământ. Nu sunt incluse în această categorie cheltuielile pentru alocaţii pentru transportul la şi de la locul de muncă, precum şi cheltuielile salariale în natură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elevii mai multor şcoli, obligaţi să circule pe şosea din cauza trotuarelor acoperite de zăpadă: Am învăţat la şcoală că ar trebui să circulăm pe trotuar, dar dacă sunt înzăpezite…

    Elevii mai multor şcoli din Bucureşti, care s-au întors la şcoală din vacanţa prelungită de iarnă, au fost nevoiţi să circule pe şosea, printre maşini, din cauza trotuarelor nedeszăpezite şi pline de mormane de omăt acumulat după intervenţia operatorilor de la firmele de salubritate.

    Autorităţile locale din Bucureşti au decis că este sigur pentru elevi să revină la cursuri, astfel că luni, şcolile, liceele şi grădiniţele şi-au redeschis porţile, cu o săptămână mai târziu decât era preconizat. Cu toate că zăpada de pe trotuarele din faţa unităţilor de învăţământ a fost îndepărtată, pe trotuarele din preajma acestor şcoli nici locuitorii, nici firmele de salubritate nu au curăţat omătul acumulat.

    Elevii mai multor şcoli din Bucureşti au fost nevoiţi, din cauza trotuarelor înzăpezite, să circule pe şosea, printre maşini, în drumul lor spre şcoli şi licee. Un exemplu este şcoala gimnazială ,,Şerban Vodă”, din Sectorul 4 al Capitalei, unde trotuarul a fost deszăpezit, dar niciunul dintre trotuarele străzilor adiacente nu au fost curăţate, iar copiii au mers spre şcoală pe şleaurile formate de autoturisme pe şosea. În timp ce părinţii şi bunicii ridică din umeri şi spun că asta e situaţia şi trebuie să se adapteze, cei mici recunosc că e periculos, dar e singurul mod de a ajunge la ore.

    ,,Văd că e zăpadă, dar ce să facă?! Cât de cât se merge. Pe vremea lui Ceauşescu veneau şi ne scoteau pe toţi câte două ore la dat zăpada, acum nici măcar în faţa curţilor şi blocurilor nu mai fac curat”, a spus bunica unuia dintre elevii şcolii gimnaziale ,,Şerban Vodă”, din Sectorul 4 al Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elevii mai multor şcoli, obligaţi să circule pe şosea din cauza trotuarelor acoperite de zăpadă: Am învăţat la şcoală că ar trebui să circulăm pe trotuar, dar dacă sunt înzăpezite…

    Elevii mai multor şcoli din Bucureşti, care s-au întors la şcoală din vacanţa prelungită de iarnă, au fost nevoiţi să circule pe şosea, printre maşini, din cauza trotuarelor nedeszăpezite şi pline de mormane de omăt acumulat după intervenţia operatorilor de la firmele de salubritate.

    Autorităţile locale din Bucureşti au decis că este sigur pentru elevi să revină la cursuri, astfel că luni, şcolile, liceele şi grădiniţele şi-au redeschis porţile, cu o săptămână mai târziu decât era preconizat. Cu toate că zăpada de pe trotuarele din faţa unităţilor de învăţământ a fost îndepărtată, pe trotuarele din preajma acestor şcoli nici locuitorii, nici firmele de salubritate nu au curăţat omătul acumulat.

    Elevii mai multor şcoli din Bucureşti au fost nevoiţi, din cauza trotuarelor înzăpezite, să circule pe şosea, printre maşini, în drumul lor spre şcoli şi licee. Un exemplu este şcoala gimnazială ,,Şerban Vodă”, din Sectorul 4 al Capitalei, unde trotuarul a fost deszăpezit, dar niciunul dintre trotuarele străzilor adiacente nu au fost curăţate, iar copiii au mers spre şcoală pe şleaurile formate de autoturisme pe şosea. În timp ce părinţii şi bunicii ridică din umeri şi spun că asta e situaţia şi trebuie să se adapteze, cei mici recunosc că e periculos, dar e singurul mod de a ajunge la ore.

    ,,Văd că e zăpadă, dar ce să facă?! Cât de cât se merge. Pe vremea lui Ceauşescu veneau şi ne scoteau pe toţi câte două ore la dat zăpada, acum nici măcar în faţa curţilor şi blocurilor nu mai fac curat”, a spus bunica unuia dintre elevii şcolii gimnaziale ,,Şerban Vodă”, din Sectorul 4 al Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şcolile şi liceele din 16 judeţe ale ţării şi din Capitală sunt închise, miercuri, din cauza zăpezii

    Unităţile de învăţământ din Bucureşti şi din alte 16 judeţe din sudul, estul, centrul şi nordul României sunt închise, miercuri, din cauza căderilor abundente de zăpadă, iar Ministerul Educaţiei anunţă că şi în următoarele două zile, cursurile vor fi suspendate în nouă judeţe şi în Bucureşti.

    Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat că toate şcolile şi liceele din judeţele Braşov, Brăila, Giurgiu, Maramureş, Teleorman, Buzău, Dâmboviţa, Prahova, Tulcea, Vrancea, Ilfov, Constanţa, Olt, Călăraşi, Ialomiţa, Argeş şi din Municipiul Bucureşti sunt închise, miercuri, din cauza căderilor abundente de zăpadă.

    Ministerul a anunţat, de asemenea, că joi vor fi suspendate cursurile în judeţele Brăila, Giurgiu, Maramureş, Buzău, Tulcea, Vrancea, Ilfov, Călăraşi, Constanţa şi în Municipiul Bucureşti, iar vineri unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele Brăila, Giurgiu, Maramureş, Buzău, Vrancea, Ilfov, Călăraşi, Constanţa şi din Municipiul Bucureşti vor rămâne închise.

    În Capitală, cele mai multe dintre universităţi au suspendat cursurile săptămâna aceasta din cauza gerului şi ninsorii. Sunt, însă, facultăţi unde activitatea didactică nu a fost întreruptă, ministrul Educaţiei precizând că fiecare unitate de învăţământ superior are autonomie şi poate decide dacă îi cheamă sau nu pe studenţi la ore.

  • LISTA judeţelor în care şcolile vor fi închise. Ministerul Educaţiei: Inspectoratele şcolare decid dacă se închid şi alte şcoli, în funcţie de vreme

    Cursurile şcolare sunt suspendate integral, marţi, în Bucureşti şi în 12 judeţe, respectiv Argeş, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Prahova, Tulcea, Vâlcea şi Vrancea, şi parţial în Buzău, Giurgiu, Brăila, Bacău, Botoşani, Dâmboviţa şi Vaslui, potrivit Ministerului Educaţiei. Inspectoratele şcolare judeţene vor decide, pe parcursul zilei de luni, dacă unităţile de învăţământ pot funcţiona sau nu la parametrii normali, putând fi decisă, în funcţie de starea vremii, închiderea altor şcoli în afara celor din judeţele unde s-a luat deja această decizie.

  • Noul ministru al educaţiei a aprobat vineri un document ce permite directorilor de şcoli care n-au trecut examenul să revină pe posturi

    Profesorii care nu au reusit sa promoveze concursul pentru posturile de directori si directori adjuncti in scoli vor putea ajunge insa inapoi in aceste functii, intrucat noul ministru al Educatiei a aprobat vineri un document ce prevede ca acestia vor avea dreptul sa ocupe functiile de conducere prin numire. Asadar, si cei care nu au intrunit punctajul necesar sau nu s-au prezentat la concurs pot sa isi ocupe scaunele in continuare.

    Numirea se va face de catre inspectorul general, cu avizul consiliului de administratie al Inspectoratului.

    „Pot fi numite si persoanele care pana la data concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise„, se arata in adresa numarul 24187 din 06.01.2017.

    Adresa este aprobata si semnata de noul ministru Pavel Nastase, precum si de proaspat numitul secretar de stat in Ministerul Educatiei, Liviu Pop, noteaza hotnews.ro.

    Textul integral al documentului aprobat vineri de noul ministru al Educatiei:

    „In vederea solutionarii situatiilor pentru care nu s-au emis deciziile de numire in functiile de director si director adjunct prin detasare in interesul invatamantului, situatii raportate la data de 6.01.2017, prin derogare de la prevederile art. 24 alin (1) din Metodologia privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiilor de director si director adjunct din unitatile de invatamant preuniversitar, aprobata prin OMENCS nr. 5080/2016, in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa validarea rezultatelor concursului pot fi numite si persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise.

    Numirea prin detasare in interesul invatamantului se realizeaza prin decizie a inspectorului scolar general, cu avizul consiliului de administratie al inspectoratului scolar si cu acordul scris al persoanei solicitate, pana la organizarea unui nou concurs, dar nu mai tarziu de sfarsitul anului scolar 2016-2017.”

    Pe 22 decembrie, Ministerul Educatiei, atunci condus de Mircea Dumitru, a transmis inspectoratelor scolare o nota in care avertiza ca in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa organizarea concursului nu pot fi numite persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau director adjunct in scolile respective si nu au participat la concurs, precum si persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.

  • Noul ministru al educaţiei a aprobat vineri un document ce permite directorilor de şcoli care n-au trecut examenul să revină pe posturi

    Profesorii care nu au reusit sa promoveze concursul pentru posturile de directori si directori adjuncti in scoli vor putea ajunge insa inapoi in aceste functii, intrucat noul ministru al Educatiei a aprobat vineri un document ce prevede ca acestia vor avea dreptul sa ocupe functiile de conducere prin numire. Asadar, si cei care nu au intrunit punctajul necesar sau nu s-au prezentat la concurs pot sa isi ocupe scaunele in continuare.

    Numirea se va face de catre inspectorul general, cu avizul consiliului de administratie al Inspectoratului.

    „Pot fi numite si persoanele care pana la data concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise„, se arata in adresa numarul 24187 din 06.01.2017.

    Adresa este aprobata si semnata de noul ministru Pavel Nastase, precum si de proaspat numitul secretar de stat in Ministerul Educatiei, Liviu Pop, noteaza hotnews.ro.

    Textul integral al documentului aprobat vineri de noul ministru al Educatiei:

    „In vederea solutionarii situatiilor pentru care nu s-au emis deciziile de numire in functiile de director si director adjunct prin detasare in interesul invatamantului, situatii raportate la data de 6.01.2017, prin derogare de la prevederile art. 24 alin (1) din Metodologia privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiilor de director si director adjunct din unitatile de invatamant preuniversitar, aprobata prin OMENCS nr. 5080/2016, in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa validarea rezultatelor concursului pot fi numite si persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise.

    Numirea prin detasare in interesul invatamantului se realizeaza prin decizie a inspectorului scolar general, cu avizul consiliului de administratie al inspectoratului scolar si cu acordul scris al persoanei solicitate, pana la organizarea unui nou concurs, dar nu mai tarziu de sfarsitul anului scolar 2016-2017.”

    Pe 22 decembrie, Ministerul Educatiei, atunci condus de Mircea Dumitru, a transmis inspectoratelor scolare o nota in care avertiza ca in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa organizarea concursului nu pot fi numite persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau director adjunct in scolile respective si nu au participat la concurs, precum si persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.

  • Cine este românca de 38 de ani care a devenit viceprimarul capitalei Germaniei

    Ramona Pop, reprezentantă a Partidului Verde din Berlin, a devenit recent viceprimar al Berlinului.

    Tânără a luptat pentru modernizarea grădiniţelor şi şcolilor care trebuie restaurate şi pe care vrea să le aducă într-un stadiu adecvat de funcţionare. Într-un oraş cum e Berlinul, care se estimează că va atinge pragul de 4 milioane de locuitori până în 2030, este nevoie şi de o atenţie mai mare acordată blocurilor de locuinţe. De asemenea, Pop mai doreşte să introducă mai multe trenuri S-Bahn în reţeaua de transport în comun.

    „Oraşul nostru trebuie să funcţioneze bine din nou”, a subliniat aceasta. Nu numai în ceea ce priveşte birourile de asistenţă socială sau ce ţine de aeroport.

    Pop este o tânără de 38 de ani născută în România, dar care a reuşit să îşi construiască o carieră de succes în mediul politic din Germania.

    Pop s-a mutat în Germania, împreună cu familia sa în 1988, urmând apoi cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice Munster. Ea a devenit membru al Partidului Verzilor în 1997, iar în anul 2001 a câştigat un loc în parlamentul german, fiind cea mai tânără membră de atunci a instituţiei.

    Candidata Ramona Pop este acum hotărâtă să omogenizeze scena politică din oraş, care are zone în care încă există linii de divizare între est şi vest, potrivit publicaţiei Ziarul Românesc.

  • Cine este românca de 38 de ani care a devenit viceprimarul capitalei Germaniei

    Ramona Pop, reprezentantă a Partidului Verde din Berlin, a devenit recent viceprimar al Berlinului.

    Tânără a luptat pentru modernizarea grădiniţelor şi şcolilor care trebuie restaurate şi pe care vrea să le aducă într-un stadiu adecvat de funcţionare. Într-un oraş cum e Berlinul, care se estimează că va atinge pragul de 4 milioane de locuitori până în 2030, este nevoie şi de o atenţie mai mare acordată blocurilor de locuinţe. De asemenea, Pop mai doreşte să introducă mai multe trenuri S-Bahn în reţeaua de transport în comun.

    „Oraşul nostru trebuie să funcţioneze bine din nou”, a subliniat aceasta. Nu numai în ceea ce priveşte birourile de asistenţă socială sau ce ţine de aeroport.

    Pop este o tânără de 38 de ani născută în România, dar care a reuşit să îşi construiască o carieră de succes în mediul politic din Germania.

    Pop s-a mutat în Germania, împreună cu familia sa în 1988, urmând apoi cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice Munster. Ea a devenit membru al Partidului Verzilor în 1997, iar în anul 2001 a câştigat un loc în parlamentul german, fiind cea mai tânără membră de atunci a instituţiei.

    Candidata Ramona Pop este acum hotărâtă să omogenizeze scena politică din oraş, care are zone în care încă există linii de divizare între est şi vest, potrivit publicaţiei Ziarul Românesc.