BusinessMagazin

Tag: profit

  • Prăbuşirea celui mai mare creditor german: Profitul gigantului Deutsche Bank a scăzut cu 65% în ultimul trimestru

    Cele mai recente raportări financiare ale gigantului Deutsche Bank demonstrează că instituţia bancară se confruntă în continuare cu problema profitabilităţii, potrivit CNBC.

    Creditorul german a raportat un profit net de 229 de milioane de euro miercuri, peste aşteptările analiştilor chestionaţi de Reuters, de 149 de milioane de euro. Cu toate acestea, performanţa înregistrată în al treilea trimestru din 2018 este cu 65% sub performanţa din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Profitul înainte de taxe s-a ridicat la 506 milioane euro, în comparaţie cu nivelul de 933 de milioane de euro înregistrat în T3 2017.

    „Cu profitul înainte de taxe la 506 milioane euro, acest rezultat reprezintă un alt prag pe care încercam să îl atingem în drumul nostru spre sustenabilitate. Avem costurile sub control şi destul capital să creştem. Ne pregătim să fim profitabili în 2018, pentru prima dată din 2014 până în prezent”, spune Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank.

    Deutsche Bank a început să se confrunte cu probleme încă de la începutul crizei financiare din 2008, odată cu toate băncile mari ale lumii, însă creditorul a fost afectat şi de criza datoriilor din zona euro din 2012. Crewditorul german s-a confruntat şi cu amenzi de miliarde de dolari, cu o competitivitate mai acerbă în piaţă şi cu scăderi masive în cota de piaţă atât pe segmentul comercial, cât şi pe cel de investment banking.

    Investitorii au monitorizat atent nivelul costurilor raportat miercuri. Noua echipă de conducere, numită în aprilie, a promis că va livra scăderi de costuri pentru a revitaliza bilanţul. În T3 2018, banca a transmis că nivelul costurilor ajustate a scăzut cu 1% faţă de anul anterior, la 5,5 miliarde euro. Ţinta pentru finalul anului este de a duce costurile anuale ajustate la 23 de miliarde de euro şi la 22 de miliarde de euro până la finalul lui 2019.

    Ca parte din planurile de restructurare ale noii echipe, numărul total de angajaţi ai băncii trebuie să ajungă la 93.000 până la finalul anului. În trimestrul acesta, reducerile de personal au afectat 700 de angajaţi, forţa de muncă numărând în prezent 94.717 angajaţi.

    Analiştii încearcă să prezică direcţia viitoare a celui mai mare creditor german încă de când Christian Sewing a preluat conducerea în luna aprilie. Sewing a venit la conducere dinspre braţul comercial al Deutsche, iar mulţi se întreabă dacă banca se va concentra mai mult pe aceast segment. Cu toate acestea, veniturile din segmentul comercial au scăzut cu 3% de la an la an, la 2,5 miliarde de euro.

    În acelaşi timp, braţul de investiţii al băncii a raportat o scădere de 13% la nivelul veniturilor în acest trimestru, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, acestea situându-se la circa 3 miliarde de euro. „Până la finalul trimestrului, echipa de management a completat operaţiunea de reducere a personalului din front-office şi de a-şi echilibra bilanţurile. Acum este important să ne concentrăm pe creştere şi venituri în timp ce continuăm să ne îmbunătăţi infrastructura şi controlul”, a declarat banca.

    Astfel, miercuri la ora 13.00, acţiunile Deutsche Bank erau în scădere cu 3% pe bursa de la Frankfurt, tranzacţionându-se la circa 9 euro per acţiune şi o capitalizare de piaţă de peste 18,6 miliarde euro.

     

  • Cum arată cel mai mare aquapark din România. Este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară – GALERIE FOTO – VIDEO

    Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării. 

    Este, totodată, şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.

    În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 mili­oane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste şi pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creştere de aproape 90% faţă de perioada similară din 2017.

    Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment. „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.

    În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.

    Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcţionează atât partea interioară cât şi cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. „Chiar şi în lunile de iarnă activitatea desfăşurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica.

  • Câţi bani câştigă într-o SECUNDĂ marile companii din România, precum Petrom sau Dacia

    Şi profiturile şi cifrele de afaceri pe secundă au crescut, în anul precedent companiile înregistrând câştiguri care se situau între 2 lei şi 29 de lei şi o cifră de afaceri de între 132 de lei şi 658 de lei.

    Cea mai mare cifră de afaceri pe secundă o are Automobile Dacia, de 733,8 lei în 2017, faţă de 658 de lei în 2016. Profitul pe secundă al Automobile Dacia este, la fel ca anul precedent, de 14 lei.

    OMV Petrom Marketing, care se ocupă cu comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, a avut, anul trecut, o cifră de afaceri pe secundă de 477 lei, în creştere de la 457 de lei. Profitul pe secundă a fost de 12 lei şi în 2017 şi în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Francezii de la PSA Group vor să ia cu asalt industria auto: Carlos Tavares, CEO-ul care a salvat compania de la faliment, se uită în piaţă pentru potenţiale achiziţii

    Producătorul francez PSA Group este deschis la noi tranzacţii în industrie şi atrage atenţia competitorilor după ce a reuşit să revină pe profit în timp record şi să înregistreze progrese majore în restructurarea celei mai recente achiziţii – Opel, spune CEO-ul Carlos Tavares, citat de Bloomberg.

    Producătorul maşinilor Peugeot, care s-a apropiat de faliment în perioada 2013-2014, a revenit sub conducerea lui Tavares la niveluri record de profitabilitate.

    Grupul a raportat o marjă operaţională de 7,8% în prima jumătate a anului după ce a readus pe profit brandurile Opel şi Vauxhall în mai puţin de un an după ce le-a achiziţionat de la General Motors.

    „Unii competitori au început să se uite la noi cu alţi ochi”, spune Tavares într-un interviu cu Reuters la salonul auto de la Paris.

    „În caz că cineva caută un parteneriat, dacă noi suntem într-o formă bună, dacă avem tehnologia şi dacă ne gestionăm riguros compania, în cazul în care cineva ne bate la uşă spunând <<avem nevoie de ajutorul vostru şi ne-ar plăcea să încheiem un parteneriat>> noi suntem deschişi pentru business”.

    Tavares este încrezător cu privire la viitoarele oportunităţi de achiziţie în contextul în care mai mulţi producători întâmpină greutăţi să se conformeze standardelor de emisie pe cont propriu deoarece nu deţin capital pentru investiţiile şi tehnologia necesare.

    „Dacă acumulăm destul capital şi rezultate financiare bune, am putea, la un moment în timp, să ne întâlnim cu oportunităţi care provin din reglementarea industriei”, spune el.

     

  • În ultima zi la conducerea companiei, Indra Nooyi livrează o creştere de 16% la nivelul profitului pentru acţionarii PepsiCo

    PepsiCo a anunţat marţi rezultate trimestriale peste aşteptări, în ultima zi de mandat în poziţia de CEO a lui Indra Nooyi, potrivit CNBC.

    Compania a raportat câştiguri per acţiunie de 1,59 dolari în comparaţie cu estimările Wall-Street-ului, de 1,57 dolari.

    Pepsi a raportat în al treilea trimestru profituri de 2,49 miliarde de dolari, adică 1,75 dolari per acţiune, în creştere cu 16% faţă de 2,14 miliarde dolari, adică 1,48 dolari per acţiune – valoare înregistrată în 2017.

    Vânzările nete ale PepsiCo au crescut cu 1,5% la 16,49 miliarde dolari, peste estimările de 16,36 miliarde dolari.

    Acestea au fost primele raportări trimestriale de când Nooyi a anunţat în luna august că va părăsi conducerea companiei, după o carieră de 12 ani în fruntea gigantului.

    Demisia anunţată a lui Nooyi a impulsionat criticii să speculeze o posibilă despărţire a businessului de băuturi cu cel de snack-uri, o mişcare în faţa căreia Nooyi se împotriveşte de un deceniu.

    Businessul PepsiCo în America de Nord, care include şi băuturi precum Gatorade, a înregistrat scăderi în contextul în care vânzările de băuturi acidulate au încetinit, iar consumatorii s-a întors spre branduri mai mici.

    Pentru a încerca să recâştige cotă de piaţă de la rivalii Coca-Cola, PepsiCo a anunţat că dublează cheltuielile de marketing pentru brandurile Gatorade, Pepsi şi Mountain Dew.

     

     

  • Un român din Alba povesteşte cum a reuşit să aibă succes cu o cultură nespecifică României: Vrei să fii milionar?

    Bogdan Sandu Ciprian, unul dintre puţinii cultivatori de aluni din judeţul Alba, a spus că aceasta este una dintre cele mai profitabile afaceri pe termen lung în agricultură deoarece doar în al şaselea an, când arbustul ajunge la maturitate, producţia per hectar generează un profit de peste 8.000 de euro, mai mare decât investiţia iniţială – circa 6.000 de euro –, fără suprafaţa de teren.

    “Am aluni pe o suprafaţă de şase hectare şi mă voi extinde pe încă patru. Afacerea am început-o de cinci ani. Plantarea se face toamna sau primăvara, alunul se cumpără cu 15-20 lei firul. Eu am mizat pe o plantaţie intensivă de aluni, iar per hectar a fost necesară o investiţie de circa 6.000 de euro, fără teren. Cu arat, discuit, frezat, făcut găuri, plantat, pus îngrăşăminte de animale, absolut tot ce este necesar. După patru ani începe să facă alune, iar cu producţia din al şaselea an îţi scoţi investiţia”, a spus corespondentului MEDIAFAX Bogdan Ciprian, prezent la Târgul Apulum Agraria, cel mai important eveniment de promovare a agriculturii judeţului Alba.

    Bogdan Ciprian a povestit că nu erau mulţi cultivatori de alune în România, în urmă cu câţiva ani, acesta fiind unul dintre motivele pentru care a mizat pe acest business.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE Oltenia, a doua sursă de energie a României, în pericol: profit de 9 ori mai mic în S1 2018 din cauza costurilor legate de poluare. „Ne afectează groaznic“

     În contextul în care singura direcţie pentru preţul certificatelor de CO2, care a ajuns deja la maximul ultimului deceniu, este scumpirea, producătorii pe cărbuni caută soluţii de supravieţuire.
     
    CE Oltenia, entitate care cuprinde cele mai mari termocentrale din Ro­mâ­nia şi minele de lignit din acea zonă, a terminat primele şase luni ale anului cu o cifră de afaceri de 1,4 mld. lei, cu 3% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut.
     

  • DECIZIE CIUDATĂ: Unul dintre cei mai cunoscuţi retaileri online din piaţă intră în FALIMENT deşi are un profit URIAŞ

     
    “Tribunalul Maramureş admite cererea formulată de debitoarea SC ELECTRO DISTRIBUTION SRL şi, în consecinţă: în baza art. 71 raportat la art. 67 al. 1 lit. g şi art. 38 lit. e din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, dispune deschiderea procedurii simplificate şi intrarea în faliment a debitoarei SC Electro Distribution SRL”, conform sursei citate.
     
    Decizia de a cere falimentul este una şocantă: în ultimii 5 ani de zile compania a înregistrat un profit net cumulat de peste 16 mil. lei, şi a înregistrat o pierdere netă doar anul trecut – în sumă de 0,8 mil. lei. Cifra de afaceri a companiei a crescut în 2017 cu 2% la 160,4 mil. lei (35,1 mil. euro).
     
    Cel mai bun an pentru firmă a fost 2014, cu un profit net de 5,5 mil. lei la afaceri de 196,8 mil. lei, conform datelor de la Finanţe
     
    La finele anului trecut compania avea datorii totale de 34 mil. lei, în creştere cu aproape 10 mil. lei faţă de anul precedent.
     
    Din anul 2016 Angela Ţiboc deţine 95% din acţiunile Electro Distribution, după ce soţul Tudor Iulian Ţiboc i-a transferat un pachet de 45% din acţiuni, conform datelor de la Registrul Comerţului. Firma a fost înfiinţată în anul 2004.
     
    Cu rulajul de 160 mil. lei din 2017, compania Electro Distribution intra în topul celor mai mari 10 jucători de pe piaţa locală de distribuţie IT&C, clasament dominat de Network One Distribution – firmă deţinută de antreprenorul Iulian Stanciu şi de subsidiara grupului leton Elko.
     

  • „Dacă aveam bani, relaţii şi oameni, şi eu făceam afacerea aia“

    Nici nu ştim să punem bine zerourile

    Este a doua companie americană, după Apple, care atinge această capitalizare pe o piaţă bursieră unde încrederea investitorilor în viitor este destul de mare.
    Un trilion de dolari nu este o cifră mare, ci este foarte mare. Amazon a avut în 2017 venituri de 177 de miliarde de dolari, cu un profit brut de 65 de miliarde de dolari şi un profit net de 3 miliarde de dolari.
    În 2004 Amazon a avut vânzări de 6,92 miliarde de dolari, dar la începutul anilor ’90, când a apărut, nimeni nu-şi mai aminteşte ce încasări anuale avea. Amazon s-a listat la bursă în 1997. Ca o comparaţie – disproporţionată –, valoarea de piaţă a celei mai mari companii din România – Petrom – este de 4,7 miliarde de dolari, la venituri anuale de 4,9 miliarde de dolari şi la un profit de 600 de milioane de dolari.
    Jeff Bezos, cel care a creat Amazon, a pornit de la o librărie online şi construit un monstru care înghite totul în jur.
    În România, Amazon are de peste zece ani un centru IT la Iaşi, iar acum deschide un centru în Bucureşti. Încă nu şi-a exprimat interesul pentru piaţa de retail din România, unde eMAG, deţinut de fondul de investiţii sud-african Naspers şi de antreprenorul român Iulian Stanciu, este lider, cu peste 1 miliard de dolari vânzări anuale.
    Până la urmă, Jeff Bezos nici nu a avut o idee genială:
    o librărie online.
    Ce mare idee a fost asta, pentru că oricare dintre noi ar fi putut să o aibă şi chiar am fi putut să facem acelaşi lucru dacă am fi avut bani, dacă am fi avut relaţii, dacă am fi avut oameni, dacă am fi fost americani, dacă băncile ne-ar fi dat bani, dacă statul ne-ar fi ajutat, dacă clienţii ar fi dat buzna.
    Toţi avem idei de business, nu una pe zi ci mai multe, dar niciuna nu ni se pare atât de valoroasă încât să renunţăm la jobul curent, la confortul unui program stabil, la rutina unui salariu lunar plătit la timp, pentru a încerca să vedem dacă suntem în stare să punem în practică ceea ce considerăm noi că ar fi o idee de business.
    Aici se face diferenţa. Nu trebuie să ai o idee genială, ci trebuie să ai o idee pe care să fii în stare să construieşti un business, să o pui în practică şi să o execuţi. Lumea este plină de librării online, aproape aşa a fost şi în anii ’90, când a început Jeff Bezos afacerea Amazon, dar bani au câştigat numai cei care au reuşit să viseze şi să aibă cifre mari, cei care au construit tot sistemul, începând de la prezentare, căutare, referinţe, până la curierul care îţi aduce produsul în casă.
    Dacă ideea unei librării online am fi avut-o cu toţii, mă îndoiesc că logistica din spate ar fi fost în mintea noastră. Asta e şi ideea, să avem o idee dar să o construiască alţii, iar noi să stăm să numărăm banii.

    Cele mai multe afaceri eşuează din cauza execuţiei
    Şi Netflix ar fi fost o idee bună pentru noi, având în vedere că fiecare a traficat casete pe vremea lui Ceauşescu şi a fost un mic distribuitor între apartamente.
    Acum 20 de ani sau acum 10 ani, aproape nimeni nu şi-ar fi pus banii pe Amazon, ci pe Petrom, pentru că, în timp ce retailerul american online îşi număra pierderile, producătorul român de petrol îşi număra sutele de milioane de euro câştig. Dacă ne uităm la cifre, un profit de 3 miliarde de dolari la o capitalizare de 1 trilion de dolari pare un nonsens investiţional.
    În business, rutina execuţiei este totul, chiar şi în condiţiile în care inventezi un produs original. Amazon nu este un producător, ci este un distribuitor care duce marfa din punctul A în punctul B şi face marketing. Nici nu-l interesează cine produce, ci cum produce, asta apropo de faptul că un producător este cel mai important jucător
    într-un lanţ.
    Data viitoare când aveţi idei, luaţi exemplul lui Jeff Bezos. 

  • Străinii care ne reîmpăduresc ţara pentru că avem ceva unic. ”Pădurea nu e doar un ansamblu de cherestea”

    Christoph şi Barbara Promberger au spart barierele lingvistice ca să ajungă la cele de mediu. Vor să transforme Munţii Făgăraş într-un Parc Naţional şi nu au de gând să se oprească.

    Au venit în România în anii ’90, pentru natura de aici. Au rămas şi, pentru că avem nestemate verzi, şi-au propus să le salveze. Mai ales că, din 2005, au început tăierile ca-n codru şi pădurile noastre dispăreau cum vezi cu ochii.

    Barbara şi Christoph Promberger au cerut sprijin la străini, pentru că în România n-au găsit, şi au început să cumpere. Au făcut o organizaţie de mediu, Fundaţia Conservation Carpathia, umbrela sub care pădurile Făgăraşului se ascund de drujbe, şi, uşor-uşor, şi-au dezvoltat o adevărată reţea pentru protejarea naturii.

    Yellowstone de România
    Au început, aşadar, să cumpere păduri, în urma retrocedărilor din 2005. Terenuri mici, de câteva hectare, până la suprafeţe mari, de sute de hectare. Au ajuns să aibă în total 21.000 de hectare şi vreo 1.700 în Valea Dâmboviţei.

    Dar scopul nu e să ne cumpere ţara, oricât ar vrea unii politicieni să ne facă să credem asta.

    Scopul e ca acele păduri să rămână intacte. Să nu mai fie tăiate, iar animalele de acolo să nu mai fie vânate ilegal.

    Aşa că au pus la punct şi observator de animale sălbatice, prin care vietăţile din păduri stau şi ele la protecţie. Apoi au făcut pepiniere de puieţi, unde să planteze copaci, să-i crească şi apoi să-i mute în pădurile afectate de defrişări. Acum au zece pepiniere cu ulmi, molizi, fagi, arini şi alte specii. Mai greu cu bradul, căci nici nu se mai găseşte prea mult prin păduri şi nici nu creşte atât de repede sau atât de uşor.

    După mai bine de 10 ani, Fundaţia se poate lăuda cel puţin statistic: 1,6 milioane de copaci plantaţi, 600 de hectare reîmpădurite în Valea Dâmboviţei.

    Şi asta s-a făcut cu bani, pe lângă dorinţă. Banii lor, banii europeni, banii organizaţiilor de mediu sau ai donatorilor privaţi, iubitori de natură. În total, 60 de milioane de euro a strâns Fundaţia Conservation Carpathia, şi toţi s-au dus în păduri şi în comunităţile locale, scrie libertatea.ro