BusinessMagazin

Tag: populatie

  • STUDIU GfK: „O pauză de la tehnologie” – una dintre activităţile cotidiene pentru pe care le fac oamenii pentru a-şi menţine sanatatea

    Ceea ce este mai surprinzător este că aproape un număr egal de persoane (62%) includ acum “petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie” ca pe ceva ce “fac regulat pentru a-şi menţine sănătatea fizică”. Procentul a crescut faţă de 2014, când se situa la 56%.

    Nevoia de a beneficia de somn suficient ca parte a rutinei de sănătate a rămas constantă în ultimii trei ani. Cu toate acestea, există unele creşteri notabile în alte activităţi – în special urmarea unei diete, deconectarea de la tehnologie, remediile alternative şi consumul de alimente sănătoase. Studiul GfK arată că “petrecerea unui timp de calitate” a făcut un pas înainte în percepţia oamenilor cu privire la ceea ce îi menţine fizic sănătoşi. “O pauză de la tehnologie” a crescut de la una din patru persoane care făceau acest lucru în mod regulat (24%) în 2014, la una din trei persoane (34%) în acest an – a doua creştere majoră în toate activităţile enumerate. În plus, “petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie” a crescut de la peste jumătate (56%) în 2014, la puţin sub două treimi (62%) în acest an.

    Consumarea alimentelor potrivite primeşte mai multă atenţie decât în ​​trecut. „O dietă specifică” a urcat de la 18% în 2014 la 30% în prezent, cea mai mare creştere între toate activităţile enumerate. Şi “a mânca sănătos” este menţionat acum de 65% dintre respondenţi, faţă de 58% în 2014.

    Mexic, Spania şi Canada – între primele cinci ţări în care petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie este esenţială pentru sănătate

    Aproape trei sferturi din populaţia online din Mexic petrece regulat timp cu familia, prietenii sau animalele de companie pentru a-şi păstra sănătatea – cel mai mare procent din toate cele 17 ţări analizate. Mexicul este urmat de Spania şi Argentina (cu câte 71%), de Canada şi de Brazilia (68%).

    Mexicul se află, de asemenea, în fruntea listei atunci când vine vorba de a lua o pauză de la tehnologie ca o activitate care contribuie la menţinerea sănătăţii fizice, 43% din populaţia online făcând acest lucru în mod regulat. Următoarele ţări clasate sunt China (40%), Argentina (39%), Spania (38%) şi Brazilia (34%).

    Despre studiu

    GfK a chestionat online 23.000 de consumatori (în vârstă de 15 ani şi peste) din 17 ţări pentru a afla care sunt activităţile dintr-o listă dată pe care le practică în mod regulat pentru a-şi menţine sănătatea fizică.

    Ţările analizate în studiu sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie şi SUA.

    Colectarea datelor din teren a fost finalizată în vara anului 2017. Datele sunt ponderate pentru a reflecta compoziţia demografică a populaţiei online în vârstă de 15+ din fiecare ţară. Media globală este ponderată pe baza dimensiunii fiecărei ţări proporţional cu celelalte ţări.

    În studiul asemănător realizat în 2014, GfK a intervievat mai mult de 21.000 de consumatori din 16 ţări (cu excepţia Olandei).

  • Câte miliarde de dolari fac cele mai MARI ORGANIZAŢII CRIMINALE din lume în fiecare an

    Solntsevskaya Bratva – venituri de 8,5 miliarde dolari

    Structura mafiei ruseşti este una puternic descentralizată, fiind compusă din 10 grupuri cvasi-autonome care operează independent unul de celălalt. Estimările arată că Solntsevskaya Bratva are în jur de 9.000 de membri, iar principala sursă de venit este traficul cu heroin. Potrivit mai multor studii, populaţia Rusiei reprezintă 0,5% din populaţia lumii, dar consumă 12% din heroină existentă la nivel global.

    Yamaguchi Gumi – venituri de 6,6 miliarde dolari

    Aceasta este cea mai extinsă grupare infracţională din lume, fiind parte a Yakuza, mafia japoneză. Principala sursă de venit este tot traficul de droguri, dar banii provin şi din jocuri de noroc sau şantaj. Spre deosebire de mafia rusească, Yakuza este centralizată, liderii fiind de multe ori uniţi prin legături de familia. Ierarhia este una extrem de elaborată, iar membri trec prin mai multe teste înainte de a fi acceptaţi.

    Camorra – venituri de 4,9 miliarde dolari

    Camorra este cea mai puternică organizaţie criminală din Italia, generând anual miliarde de dolari din exploatare sexuală, trafic de arme, trafic de droguri, contrafaceri sau jocuri de noroc. Istoria Camorrei începe în secolul al 19-lea, la Napoli, ca o bandă de deţinuţi.

    ‘Ndrangheta – venituri de 4,5 miliarde dolari

    Având centrul operaţional în regiunea Calabria, ‘Ndrangheta este a doua cea mai mare grupare mafiotă din Italia. Implicată în acelaşi gen de activităţi ca şi Camorra, această organizaţie a devenit cunoscută prin reţelele dezvoltate împreună cu producătorii de droguri din America de Sud.

    Cartelul Sinaloa – venituri de 3 miliarde dolari

    Sinaloa este cel mai mare cartel mexican de droguri şi una dintre grupările care a terorizat populaţia mexicană. Principala sursă de venit este intermedierea tranzacţiilor dintre producătorii sud-americani de droguri şi cumpărătorii din America de Nord.

  • Studiu: 1% din companiile din România au venituri mai mari decât restul de 99%

    Raportul privind distribuţia averii mondiale, potrivit căruia 1% din populaţie deţine mai mult de jumătate din averea globală, adică e mai bogată decât restul de 99%, e replicat şi la nivelul economiei româneşti, potrivit studiului realizat de CITR Group privind privind evoluţia societăţilor de impact din România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Suciu: Creditarea a ajuns la un prag de semnal, dar nu de alertă, pentru ca BNR să o limiteze

    “În ultimele trimestre am avut un ritm alert de creditare şi de aceea am ajuns la un nivel de semnal. Oamenii trebuie să ştie că nivelul actual la care dobânzile sunt foarte scăzute nu va continua la nesfârşit. Prima Casă este principalul element de creditare. Scăderea gradului de îndatorare este una dintre pârghiile care ar limita creditarea. Este cea mai eficientă, dar nu este neapărat prima”, a precizat Dan Suciu.

    Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR) a arătat că marea majoritate a populaţiei este deja îndatorată. “Nu este mai foarte mult loc de creditare pentru populaţie şi băncile ar trebui să se orienteze către creditarea firmelor”, a subliniat Suciu.

  • În timp ce europenii fug “cât îi ţin picioarele” de imigranţi, se pare că aceştia sunt singurii care pot să salveze Uniunea Europeană din declinul demografic

    În niciun alt loc din lume nu există o populaţie mai îmbătrânită şi mai dezinteresată de a face copii decât în Europa. Rata fertilităţii va ajunge la zero în următorul deceniu, ceea ce înseamnă că vor fi din ce în ce mai puţini muncitori iar taxele vor creşte.
     
    Criza refugiaţilor începută în 2015 a determinat apariţia cotelor obligatorii de imigranţi, fiind stabilit un număr pe care fiecare ţară membră UE trebuia să îi  găzduiască.
     
    Tot atunci a apărut sistemul de redistribuire, prin care numărul migranţilor veniţi din afara UE nu trebuia să depăşească 50% din cota de referinţă a unei ţări. În caz contrar, aceştia trebuiau îndreptaţi spre alt stat.
     
    Ungaria declarase starea de necesitate în judeţele de la graniţă, iar oficialii italieni se simţeau lăsaţi de izbelişte în faţa valului de imigranţi. Serbia intenţiona să împiedice reîntoarecerea refugiaţilor cu ajutorul armatei. Dar, conform Forbes, ţările europene trebuie să deschidă frontierele deoarece au nevoie de imigranţi care să devină activi în câmpul muncii şi care să lucreze în locul pensionarilor europeni.
     

  • ”Tigrul Europei“ se împiedică în ruinele infrastructurii

    Creşterea economică anualizată de 5,7% consemnată în trimestrul al doilea consolidează poziţia României de ”Tigru al Europei“, fiind de departe cea mai puternică din blocul comunitar. La fel şi performanţele – statistice – din primul semestru.

    Majoritatea sectoarelor economice au avut creşteri de două cifre, ca în anii de boom 2007-2008, în primul semestru din acest an, cele mai puternice avansuri fiind consemnate la construcţiile rezidenţiale (+61%), înmatriculările auto (+54,4%) şi comerţul online (+29,1%).

    Salariul real a crescut cu 13,6%, pe fondul unei evoluţii deocamdată suportabile a preţurilor (+0,9% pe medie), dar şi al unui deficit tot mai acut de forţă de muncă, iar afacerile companiilor au crescut cu peste 10% în toate domeniile care participă la formarea Produsului Intern Brut.

    Aceste plusuri au generat resurse pentru ca românii – populaţie şi firme – să ridice din nou cotele cererii la maxime istorice. Industria a început să ”prindă“ această cerere, astfel că producţiile au crescut cu 8% pe medie şi cu peste 10% în ramurile în care se fabrică bunuri de larg consum şi de folosinţă îndelungată, fenomen nemaiîntâlnit în anii postcriză, timp în care comenzile pentru producţiile viitoare au avansat şi ele cu peste 11%. Iar unde se dezvoltă industria se dezvoltă şi serviciile (+11% la cele prestate populaţiei, respectiv +13,3% la cele prestate întreprinderilor), dar şi transporturile (+13,8%).

    Cu toate aceste creşteri, economia internă n-a reuşit să ţină pasul cu nevoile de consum, ca dovadă că importurile per ansamblu au crescut cu 12,4% în primul semestru, la 36,7 miliarde de euro, importurile de alimente atingând un nou record istoric de 3,2 miliarde de euro.

    Toate aceste statistici au mai fost întâlnite (unele, chiar în măsuri mai mici) în anii 2007-2008, când economia creştea cu peste 7%. Care e diferenţa faţă de acea perioadă, de ce nu avem şi acum creştere economică de peste 7%? |n primul rând pentru că, pe atunci, la creşterea Produsului Intern Brut contribuiau şi investiţiile, lucru care se reflecta în formarea brută de capital şi în atragerea de capitaluri străine, dar mai ales în construcţii. Acum, în primul semestru din 2017, avem o scădere cu 19% la investiţiile publice (arată datele privind execuţia bugetului de stat la şase luni, raportate de Ministerul Finanţelor) şi o scădere cu 13,4% a investiţiilor străine (arată datele Băncii Naţionale). Dar mai ales în construcţii avem o scădere, de 7,2% per ansamblu şi de – atenţie – 26,6% la lucrările inginereşti. Adică la lucrările de infrastructură.

    De menţionat că, în premieră istorică, banii trimişi acasă de românii (persoane fizice) plecaţi la muncă în străinătate au fost mai puţini decât banii alocaţi de firme, ca investiţii străine. |n al doilea rând, balanţa importuri/exporturi (numită ”export net“ în termenii statisticilor privind PIB-ul) este negativă şi se adânceşte tot mai mult în teritoriul minusurilor. |n primul semestru din acest an, când importurile au crescut cu 12,4%, exporturile au avansat doar cu 9,6%, lucru care frânează serios creşterea mediei generale a economiei.

    Deocamdată, INS nu a raportat şi evoluţia detaliată pe ramuri a Produsului Intern Brut, astfel că nu avem date despre mersul agriculturii. Dar dacă ne ghidăm după mersul sectoarelor profilate pe produse agroalimentare, le putem da dreptate specialiştilor care spun că 2017 este unul dintre cei mai buni ani agricoli de după Revoluţie, însă putem anticipa că acest lucru nu va contribui substanţial la creşterea PIB: producţia industriei alimentare a stagnat (+0,5%), iar comerţul angro al produselor agricole brute a scăzut cu 6,4%.

    Creşterile de 3,5% la comerţul alimentar cu amănuntul şi de 7,9% la cel cu ridicata au fost susţinute mai mult de importuri, pentru că – după cum se ştie deja prea bine în rândurile specialiştilor – România se hrăneşte mai mult din import în prima parte a anului, respectiv din producţia autohtonă în a doua parte a anului. Se întâmplă aşa pentru că nu dispunem de capacităţi suficiente de depozitare şi conservare sau, cu alte cuvinte, stăm prost şi la infrastructura agricolă.

    Stăm prost la aproape toate categoriile de infrastructură (mai puţin la cea informatică, unde ne numărăm chiar printre campionii mondiali) şi reducem investiţiile exact acolo şi atunci când e mai mare necesitatea, astfel că este chiar surprinzătoare creşterea economică de 5,8% în aceste condiţii precare. Nu e surprinzător, în schimb, că ”Tigrul Europei“, în loc să salte cu peste 7% ca în anii săi de glorie, avansează timid, cu mai puţin de 6%, împiedicându-se în ruinele infrastructurii.

  • Adio, hipermarket în oraşele din România! Schimbare majoră în privinţa centrelor comerciale

    Ministerul Agriculturii a comunicat parlamentarilor care doresc să iniţieze noi legi privind amplasarea supermarketurilor, hipermarketurilor şi centrelor comerciale că susţine modificarea legislaţiei astfel încât amplasarea acestora să fie în zone predilect comerciale, în afara centrului oraşelor şi în zone cu densitate redusă a populaţiei, informează realitatea.net

    Proiectele aflate în pregătire stabilesc pentru supermarket-uri o distanţă de cel puţin 1 kilometru faţă de o piaţă, iar pentru hipermarket-uri scoaterea în afara oraşelor mari.

    Pentru hipermarketuri, propunerea este să poată fi amplasate în zonele cu densitate comercială redusă, după criterii geografice specifice.

    Acestea sunt, potrivit Profit.ro: să fie la cel mult 5 km de limita administrativ-teritorială a localităţii cu populaţie de peste 500.000 locuitori, la cel mult 3 km în cazul localităţiilor cu populaţie de peste 250.000 locuitori şi la cel mult 1 km la unităţile administrativ teritoriale cu populaţie mai mică de 250.000 locuitori.

  • Ce recomandări are Ministerul Sănătăţii pentru zilele de caniculă

    “În perioadele de caniculă este recomandat consumul zilnic de lichide (între 1,5 – 2 litri de lichide), fără a aştepta să apară senzaţia de sete. Este necesar un pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 – 20 de minute. Medicii ne sfătuiesc să consumăm în fiecare zi cât mai multe fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii) deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă. O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă”, transmite ministerul.

    De asemenea, ne este recomandat să nu consumăm alcool pentru că deshidrateaza organismul dar şi evitarea băuturilor cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri racoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce recomandări are Ministerul Sănătăţii pentru zilele de caniculă

    “În perioadele de caniculă este recomandat consumul zilnic de lichide (între 1,5 – 2 litri de lichide), fără a aştepta să apară senzaţia de sete. Este necesar un pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 – 20 de minute. Medicii ne sfătuiesc să consumăm în fiecare zi cât mai multe fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii) deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă. O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă”, transmite ministerul.

    De asemenea, ne este recomandat să nu consumăm alcool pentru că deshidrateaza organismul dar şi evitarea băuturilor cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri racoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea incredibilă a unui oraş-fantomă – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ