BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Cum au ajuns un contabil şi un IT-ist să vândă unelte pentru meşteri. După cinci ani de activitate, au ajuns la venituri de 255.000 de euro

    Mihai Mavru, de profesie contabil, şi Cătălin Iordache, cu experienţă în domeniul IT, au lansat un magazin de unelte şi scule de nişă din categoria bricolaj, din dorinţa de a-şi construi afacerea proprie. După cinci ani de activitate, au ajuns la venituri de 255.000 de euro, din care 70% sunt generate de vânzările de pe platforma marketplace a eMAG. Cum se îmbină online-ul cu activitatea meşterilor români?

    „Am lansat businessul la finalul anului 2015, din ideea de a avea ceva al nostru, fiecare dintre noi având un alt loc de muncă. De altfel, aşa am şi funcţionat timp de un an – în paralel cu locurile de muncă şi cu dezvoltarea afacerii”, povesteşte Mihai Mavru în cadrul emisiunii ZF ECOSISTEMUL MARKETPLACE. Antreprenorul adaugă că atât el, cât şi partenerul său vin din domenii diferite faţă de activitatea firmei, el fiind de profesie contabil, iar Cătălin Iordache are experienţă în domeniul IT – totuşi au fost mereu atraşi de acest domeniu. Numele firmei a fost inspirat dintr-o poreclă pe care le-o adresau cei care îi cunoşteau: „Ne asemănau cu vikingii din cauza bărbilor”.
    Au început într-un spaţiu de aproximativ 30 de metri pătraţi, într-o locaţie improvizată, la Mihai Mavru acasă, axându-se mai întâi pe importurile de scule şi unelte cumpărate prin intermediul licitaţiilor. După şase luni au închiriat prima locaţie, de 58 de metri pătraţi, după care lucrurile au evoluat constant. La începutul anului 2015 îşi vindeau produsele pe diverse site-uri online, între timp şi-au deschis şi site-ul propriu, iar în 2016 au intrat şi pe platforma eMAG Marketplace.
    La finalul anului 2019 au ajuns la o cifră de afaceri de 255.000 de euro, iar anul acesta spune că au ajuns deja la o creştere de 30% faţă de anul interior. Vând în prezent
    7.000 de articole ale unor producători din ţări precum Regatul Unit, Polonia, Ungaria, cu preţuri care pornesc de la 50 de bani şi ajung până la aproximativ
    4.000 de lei.
    Mihai Mavru povesteşte că la începutul pandemiei erau îngrijoraţi de modul în care va evolua activitatea firmei, dar faptul că o mare parte din oameni au stat acasă în perioada stării de urgenţă a determinat ca vânzările să meargă bine în continuare: „Oamenii au început să renoveze prin casă sau să face ceva prin curte – din acest motiv, în această perioadă, pentru noi nu s-a simţit o diferenţă”.
    În prezent 70% din încasări vin din platforma eMAG Marketplace, iar restul de 30% vin din site-ul propriu. Anterior pandemiei aveau şi un showroom fizic, pe care au decis ca în actualul context să îl transforme în depozit: „Mai mult ca sigur vom rămâne în online”, spune antreprenorul.
    Care este filosofia de business a celor doi antreprenori? „Meşteri avem şi vom avea mereu, cheia succesului este seriozitatea – nu ne rezumăm la a vinde un produs, ne bucurăm de fiecare dată când putem să dăm un sfat, când putem să ne sunăm clienţii şi să îi întrebăm exact ce au nevoie. Majoritatea clienţilor devin prietenii noştri”, spune Mavru.
    Iar când vine vorba despre modul în care se desfăşoară vânzările în online, punctează: „Majoritatea lumii are impresia că vânzările online sunt mult mai greu de realizat decât vânzările fizice, ceea ce este total greşit, vânzările în online vor fi întotdeauna mai greu de făcut fiindcă nu interacţionăm în mod direct cu clienţii”. În prezent, în business sunt implicaţi doar el şi asociatul său, dar şi-au propus ca în viitor să facă şi angajări: „În prima fază, de creştere, am considerat că deţinerea controlului absolut ne va ajuta foarte mult”.
    În ceea ce priveşte priorităţile pentru perioada următoare, spune că şi-au propus construirea unei hale, obiectul unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro, pentru care au cumpărat deja şi un teren în Bucureşti.

  • Pe unde au curs banii ruşilor: Sute de milioane de dolari au trecut prin ING Polonia înainte de a ajunge în paradisuri fiscale, precum Cipru

    Sute de milioane de dolari au fost spălaţi prin intermediul sucursalei olandezilor de la ING din Polonia, fiind vorba atât de bani din Rusia, cât şi din Ucraina, conform informaţiilor prezentate de ziarul polonez Gazeta Wyborcza, citate de Bloomberg.

    Publicaţia din Polonia a relatat că în cadrul unei investigaţii internaţionale la care a participat au fost descoperite transferuri de bani care treceau prin sucursala poloneză a grupului olandez ING, pentru a ajunge mai apoi în paradisuri fiscale precum Cipru.

    Această practică a durat cel puţin până în anul 2016, potrivit Gazeta Wyborcza.

  • Ce se întâmplă cu magazinele Pepco din România. Lanţul gigant face o mişcare surpriză

    ♦ Pe piaţa locală, Pepco a deschis primul magazin în 2015 şi a pariat pe o expansiune rapidă, România ajungând să depăşească rapid pieţe mai vechi precum Cehia şi Ungaria.

    Discounterul polonez Pepco a deschis de la începutul anului circa 30 de magazine noi şi se apropie de pragul de 300 de unităţi. Compania are în plan noi inaugurări în septembrie, cele mai noi deschideri urmând a avea loc la Bucureşti, Iaşi şi Vlahiţa în această săptămână şi la Băicoi în săptămâna ce vine. 

    Spre comparaţie, grupul spaniol Inditex are sub toate cele opt mărci ale sale sub 150 de magazine, iar H&M are circa 60. Cei trei – Inditex, Pepco şi H&M – sunt cei mai mari jucători de pe piaţa de modă din România. Fiecare are însă un model diferit de business şi activează pe unul sau mai multe segmente de piaţă.

    Pepco spre exemplu are magazine mici, cu preţuri de discount ce încep la sub 10 lei. H&M are magazine de sute sau chiar peste 1.000 mp cu preţuri medii, iar Zara pariază tot pe suprafeţe mari, dar şi pe preţuri peste medie. Pepco este astfel cel mai extins retailer şi mai mult decât atât continuă expansiunea, oficialii grupului anunţând anterior că e loc de 500 de unităţi de modă sub brand propriu până în 2024. An de an compania deschide în România în medie 50 de magazine noi, având planuri pentru afaceri de 1 mld. euro până în 2024. Discounterul a obţinut anul trecut afaceri de 1,35 mld. lei (peste 250 mil. euro), în creştere cu peste 30% comparativ cu 2018.

    Astfel, retailerul menţine ritmul de creştere impus încă de la intrarea pe piaţă. Pe piaţa locală, Pepco a venit în 2014, dar primul magazin l-a deschis un an mai târziu. Discounteril a pariat pe o expansiune rapidă, România ajungând să depăşească rapid pieţe mai vechi precum Cehia şi Ungaria. În Cehia sunt astăzi aproape 220 de unităţi, iar în Ungaria 183. De altfel, România este a doua cea mai dezvoltată ca număr de magazine după piaţa-mamă. Aici însă retailerul a intrat în 2004, pentru ca abia un deceniu mai târziu să se extindă în România. În Polonia discounterul se apropie de 1.000 de magazine.

  • Pentru că vrea să vândă „gazele libertăţii” în Germania, America loveşte în germanul de rând

    Când două orgolii puternice se ciocnesc, cum ar fi cel al Americii şi cel al Germaniei, nu politicienii au de suferit în primul rând, ci comunităţile locale. Pentru un oraşel bavarez, decizia Pentagonului de a redistribui trupele americane staţionate în Europa ar putea însemna sfârşitul unui mod de viaţă germano-american vechi de zeci de ani, scrie revista Politico.

    Situat la o oră de mers cu maşina de graniţa cu Cehia, Vilseck a fost „acasă” pentru mii de civili şi soldaţi americani încă din anii 1950 şi găzduieşte în prezent Regimentul 2 de Cavalerie al Armatei SUA. Această istorie şi-a lăsat amprenta asupra oraşului, creând o economie care se împleteşte strâns cu prezenţa americană – o situaţie reflectată în oraşul vecin Grafenwöhr, o bază imensă în care Elvis Presley şi-a petrecut câteva săptămâni după ce a fost recrutat.

    Dependenţa se întoarce acum împotriva oraşelelor gazdă ale armatei americane din toată Germania. După anunţul secretarului Apărării al SUA, Mark Esper, că 12.000 de militari vor fi transferaţi din Germania, comunităţile locale, printre care şi cea din Vilseck, se confruntă cu un viitor economic incert. Şi cu aproximativ 4.500 de soldaţi din Regimentul 2 Cavalerie care vor fi mutaţi, Vilseck va fi lovit cel mai puternic.
    Faptul că barăcile cazărmii oraşului ar putea fi goale în câţiva ani îl preocupă pe primarul Hans-Martin Schertl. „Contribuţia economică a zonelor de instrucţie de aici şi din Grafenwöhr a fost calculată la aproximativ 650 de milioane de euro anual“, a spus el, aşezat în biroul său cu vedere la piaţa din centrul Vilsekului, la câteva zile de la anunţul Washingtonului.
    Dacă mii de americani vor pleca, „preţurile de pe piaţa imobiliară vor scădea cu siguranţă, deoarece cererea nu ar putea fi la fel de mare ca oferta”, a spus Schertl, adăugând că mulţi germani de-ai locului se bazează pe chiriaşii americani care le plătesc chirie pentru a locui în casele lor. La mică distanţă de piaţa centrală, Bobby Grassick, directorul general al Vânzări de Autovehicule Militare Vilseck, rezonează cu remarcile primarului.
    „Va afecta zona dramatic“, a spus Grassick, stând în spatele biroului său, lângă showroom-ul dealerului auto. Preţurile imobiliare şi chiriile din zonă primesc un impuls artificial din prezenţa americană, a explicat el.
    La o oarecare distanţă de cel mai apropiat autobahn şi nu suficient de aproape de centrele regionale Nuremberg sau Regensburg pentru a profita de dezvoltarea lor urbană, Vilseck este ceea ce nemţilor le place să numească Pampa, o zonă rurală în mijlocul pustietăţii – care de obicei are o piaţă a locuinţelor de închiriat relaxată.
    „Toate aceste case pe care le vedeţi pe aici – sau multe dintre ele, să zicem – sunt construite pentru familiile americane“, a spus el, adăugând că nemţii care au investit în ele „vor locui ei în aceste case goale când americanii vor dispărea, pentru că nu vor primi niciodată chiriile de care au nevoie de la localnici pentru că aceştia nu şi-ar putea permite. „Nu avem nici industrie”, a spus Sabine Kederer, proprietara hotelului Angerer din Vilseck, clădire care datează de secole şi în care „aproximativ 80% dintre oaspeţi au legătură cu americanii sau sunt americani”.
    Multe instituţii din oraş se adresează special americanilor, de la restaurante – cum ar fi Angus Steakhouse, a cărui friptură de
    1 kilogram împinge chiar şi graniţele bucătăriei bavareze – la agenţii de turism care fac publicitate exclusiv pentru zboruri transatlantice. Locurile de cult ale oraşului includ nu numai bisericile romano-catolice tipice ale regiunii, ci şi Centrul Creştin New Life şi Biserica Creştină a Noului Testament.
    Kederer crede că Vilseck ar fi trebuit să înceapă să-şi diversifice modelul de afaceri în urmă cu câţiva ani, pentru a nu mai depinde de soldaţii americani. În opinia ei, pitorescul oraş ar trebui să fie promovat ca destinaţie turistică sau ca alternativă accesibilă pentru orăşenii care nu doresc să-şi cheltuiască toţi banii pe chirie. Fără astfel de strategii în acţiune, ea este îngrijorată că retragerea americană va produce o lovitură severă economiei locale.
    În afară de aspectul economic, ea este tristă şi pentru că va trebui să spună adio prietenilor. În afară de soldaţi, mulţi civili americani, cum ar fi membrii familiilor lor, locuiesc în şi în jurul Vilsekului.
    „Ne-a fost foarte bine cu americanii“, a spus Kederer, adăugând că cea mai bună prietenă a fiicei sale de 9 ani este americancă. Nu numai că sunt „inseparabile”, a spus ea, dar ambele beneficieză de abilităţile lingvistice reciproce. Majoritatea germanilor din Vilseck sunt de acord că prezenţa americană a adăugat calitate vieţii în oraş dincolo de perspectiva economică. „Am lucrat ca supraveghetor în autobuzul şcolar”, povesteşte localnica Brigitte Trummer, acum pensionară, adăugând că copiii germani şi americani ai oraşului s-au înţeles mereu. „Sunt tristă să văd americanii plecând … Vilseck se va transforma într-un oraş fantomă.“
    Primarul Schertl încă speră că oraşul său va evita această soartă. „Trump se confruntă cu rezistenţa democraţilor şi a unor republicani“, a spus el, adăugând că această mutare nu are sens strategic: „Toată lumea spune acest lucru, inclusiv fostul general comandant al armatei americane din Europa Ben Hodges… Iar preşedintele rus Vladimir Putin îşi freacă mâinile – cu 10.000 de soldaţi americani mai puţin decât ar fi trebuit să se teamă cândva, dacă ar alege să anexeze statele baltice sau orice altceva.“ Grassick are o viziune diferită de cea a lui Schertl. „Americanii nu văd  direct ameninţarea în teren, aici, în Germania, ei o văd mai mult spre graniţele cu Rusia – prin urmare de aici şi comasarea în Polonia – vor să se deplaseze mai mult în această direcţie“, a spus el. (Washingtonul a transmis mesaje ambigue în acest sens, spunând că va muta unele trupe în Polonia, deşi recent Pentagonul a anunţat că trupele afectate din Germania vor fi transferate în principal în Italia şi Belgia sau înapoi în Statele Unite.) În orice caz, Grassick nu este prea îngrijorat pentru afacerile sale, deşi sunt croite 100% pentru a satisface nevoile americanilor. „Importăm maşini din SUA pentru ca soldaţii să le cumpere aici şi să le poată duce înapoi acasă când pleacă. Arată la fel, dar sunt vehicule cu totul diferite, cu luminile şi parbrizele lor şi toate cele neconforme cu standarde europene „, a spus el.
    Ca parte a unui acord între SUA şi Germania, clienţii săi americani nu plătesc taxe de import, a explicat Grassick. Nemţii, pe de altă parte, ar trebui să plătească cu „29% mai mult” pentru una dintre maşinile sale, astfel că retragerea trupelor ar trebui să facă ravagii modelului său de afaceri – însă el se bazează pe faptul că mai are doar câţiva ani până la pensionare. „Chiar nu mă afectează atât de mult.“
    Pentru Kederer, miza este mai mare. „Acest hotel este în familia mea din 1666 şi sunt a 14-a generaţie care îl conduce“, a spus ea. „Nu vreau să se termine cu mine.“

    Armata americană s-ar putea să fie în retragere în Germania, însă câţiva politicieni de la Washington sunt în plină ofensivă, motivaţi din spate de interese de afaceri. SUA au devenit exportator de energie mulţumită dezvoltării industriei gazelor de şist, în timp ce Rusia îşi ademeneşte clienţii europeni pentru gazele sale cu noi rute, directe şi mai sigure. Una dintre acestea este gazoductul Nord Stream, care aduce gaze direct în Germania, ocolind Ucraina. Conducta există deja, dar Moscova vrea majorarea capacităţii de transport, iar Berlinul nu are nimic împotrivă, ba chiar sprijină proiectul, căruia i se opun SUA şi câteva ţări care se simt ameninţate de întărirea influenţei ruseşti în regiune, cum ar fi Polonia.  Administraţia de la Washington, care promovează puternic gazele americane în Europa ca soluţie pentru „eliberarea” de dependenţa de Rusia, face presiuni asupra Germaniei să renunţe la proiectul rusesc. În aceste condiţii, trei senatori americani ameninţă portul de feriboturi de pe insula Rügen cu sancţiuni „zdrobitoare” pentru a împiedica realizarea controversatului proiect Nord Stream 2. Cu toate că se tem de ruina financiară, oamenii din Sassnitz, un oraş de pe acea insulă, sunt sfidători, scrie Deutsche Welle, care a realizat un reportaj acolo. Oraş de pescari unde pe străzi miroase a peşte prăjit. Soarele se reflectă puternic în apa mării, iar câteva bărci cu pânze alunecă leneş în lumină. Este încă vacanţa de vară în unele landuri germane, iar în Sassnitz, port la Marea Baltică, senzaţia de vacanţă se simte chiar mai mult. Chiar şi primarul micului oraş de 9.000 de locuitori ar fi trebuit să fie în concediu. Ar fi plecat dacă nu ar fi fost o scrisoare ameninţătoare trimisă din Statele Unite. „Nu se întâmplă în fiecare zi ca Sassnitz să treacă de la 0 la 100 pe scara atenţiei politice a lumii”, spune Frank Kracht, râzând. Redevine repede sobru. „Trebuie să iau în serios aceste ameninţări. Pentru că, în primul rând, este vorba şi de muncitori.“

    El se referă la angajaţii companiei Fährhafen Sassnitz, care operează portul local Mukran. Este hub-ul logistic pentru finalizarea controversatei conducte de gaz Nord Stream 2, cu o lungime de 150 de kilometri. În scrisoarea adresată oraşului Sassnitz la începutul acestei luni, trei senatori republicani americani – Ted Cruz din Texas, Tom Cotton din Arkansas şi Ron Johnson din Wisconsin – au ameninţat Portul Mukran cu sancţiuni economice şi juridice “zdrobitoare” dacă continuă să permită echiparea vapoarelor pentru realizarea proiectului gazoductului rusesc. SUA încearcă în toate modurile posibile să împiedice ca gazoductul să devină realitate, iar criticile nu sunt ceva nou.
    Preşedintele Donald Trump a acuzat Germania că doreşte protecţia militară a SUA împotriva unei ameninţări ruseşti, oferind în acelaşi timp Moscovei venituri mari din exporturile de gaze. Însă tonul mesajului din scrisoare este ceva nemaiîntâlnit până acum, cel puţin pentru oficialii germani. În portul german stă ancorată Akademik Cerskiy, o navă rusească ce urmează să finalizeze lucrările. Ar trebui să fie echipată tehnic pentru a duce pe şantierul marin conductele finite, care sunt depozitate în Portul Mukran. Munca a fost temporar oprită, iar aici intervine scrisoarea ameninţătoare a americanilor. Jürgen Trittin din partidul ecologist german a descris scrisoarea ca fiind „o declaraţie economică de război”, în timp ce premierul landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală, Manuela Schwesig, a caracterizat-o drept „scandaloasă” şi o „tentativă de şantaj”. În Sassnitz, puţini localnici sunt interesaţi de politica americană. Susanne Bender locuieşte acolo de
    50 de ani, conducând o afacere de afumat peşte numită Heimat („Acasă”). Bender vinde rulouri de peşte care par delicioase, deoarece coada de clienţi este lungă. „Nu este deloc bine ce face Trump. De ce se amestecă în afacerile noastre?“ spune ea. „Nu doar eu personal, ci toată lumea este îngrijorată. Toţi depindem de port.“ După comerţul turistic, portul de feriboturi industriale este cel mai important angajator din regiune. „Construieşti ceva şi acum ar trebui să fie demolat sub picioarele tale”, spune René Beinhoff, care vinde îngheţată pe promenada Sassnitz. „Ce nonsens!“
    Primarul Kracht subliniază că toate autorizaţiile au fost emise, conducta este ca şi terminată – cel puţin 94% din aceasta – şi ei vor să rămână cu ea. „Este doar o ameninţare. În prezent, nu există sancţiuni“, spune el. „Trebuie să o luăm în serios, dar trebuie, de asemenea, să ne liniştim oamenii că nu vor fi atraşi în niciun fel în această bătaie de joc politică”. Oamenii din Sassnitz nu par să fi înţeles pe deplin prăpastia în care privesc, spune Sascha Lohmann, politolog la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi Securitate, care cercetează sancţiunile americane de ani buni. Potrivit acestuia, antecedentele americane şi ameninţarea cu sancţiuni din scrisoare sunt suficiente pentru a-i face nervoşi pe jucătorii de pe piaţa financiară, cum ar fi banca de casă a portului. „Senatorii înţeleg exact ce efect psihologic au aceste ameninţări“, subliniază Lohmann.
    El crede că adevărata problemă o reprezintă sancţiunile secundare, cu SUA interzicând propriilor companii să facă afaceri cu companii afectate de sancţiuni – în acest caz portul Mukran şi-ar pierde toţi partenerii de afaceri americani. De teamă, explică politologul, multe companii vor prefera să renunţe la a mai face afaceri cu Mukran, în loc să-şi rişte întreaga afacere din SUA. „Aceşti jucători financiari ar face atunci ca portul să intre în insolvenţă“, spune el. Între timp, unii politicieni germani solicită guvernului de la Berlin să ia poziţie, ba chiar să emită contrasancţiuni.

  • Încă o ţară introduce restricţii de călătorie pentru 46 de ţări, inclusiv România

    Polonia va interzice zborurile din 46 de ţări, inclusiv România, începând cu data de 2 septembrie. Polonia şi-a închis graniţele şi a suspendat zborurile în martie pentru a opri răspândirea coronavirusului.

    Polonia va interzice zborurile din 46 de ţări, inclusiv România, începând cu data de 2 septembrie, conform unui proiect de act normativ publicat joi, în încercarea guvernului de la Varşovia de a combate râspândirea noului coronavirus, potrivit Reuters.

    “Din cauza ameninţării răspândirii infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2, este necesar să ne exercităm dreptul de a reintroduce o interdicţie a traficului aerian pentru a reduce ameninţarea la adresa sănăţii publice”, se arata în proiectul de act normativ.

    Polonia şi-a închis graniţele şi a suspendat zborurile în martie pentru a opri răspândirea coronavirusului. Cu toate acestea, a relaxat progresiv restricţiile, centrele comerciale, hotelurile şi restaurantele fiind redeschise în luna mai. De asemenea, compania aeriana naţională poloneză LOT a reluat zborurile internaţionale la data de 1 iulie, la patru luni dupa ce le-a suspendat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Ce lecţii pot învăţa autorităţile române de la ţările care şi-au adaptat sistemele educaţionale pe timp de pandemie. O ţară vecină cu noi este pe lista de exemple pozitive

    Discuţiile despre reînceperea anului şcolar sunt din ce în ce mai intense şi pe plan local, dar şi la nivel internaţional. Câteva dintre cele mai dezvoltate ţări ale lumii din punctul de vedere al sistemelor educaţionale, au luat câteva decizii care pot servi de exemplu în acest sens, potrivit unui raport al Centrului Naţional Axat pe Educaţie şi Economie (NCEE).

    Singapore
    Oraşul-stat a trebuit să ia o decizie referitoare la modul în care se vor desfăşura cursurile pentru elevi la epidemia anterioară, SARS, care s-a întâmplat în 2005. În fiecare an lecţiile se desfăşoară în regim remote timp de o săptămână doar ca antrenament.
    Polonia
    Un repertoriu denumit Scholaris are aproximativ 28.000 de resurse digitale pentru a-i ajuta pe profesori să construiască lecţii interactive. Câteva dintre resurse sunt oferite de universităţi şi muzee.
    Estonia
    Există o linie tip hotline pentru sfaturi în materie de tehnologie educaţională.
    China
    Profesori experimentaţi înregistrează materiale video pentru elevii de şcoală primară.
    Elveţia
    Aproximativ două treimi dintre tinerii primesc educaţie vocaţională – astfel că stagiile de ucenicie reprezintă cheia. COVID-19 a închis câteva dintre locurile unde studenţii se pregătesc. Astfel că Guvernul investeşte mai mulţi bani în susţinerea acestor stagii de ucenicie.
    Canada
    Provincia Ontario se axează pe şcoala de vară pentru a-i ajuta pe studenţi să recupereze o parte din timpul pierdut.

    Organizaţia care a realizat studiul concluzionează: „Continuarea acestei urgenţe ar putea accelera integrarea tehnologiei în procesele de învăţare şi de predare, iar promovarea ideii organizării eficiente a învăţării în cadre diferite, în şi în afara tradiţionalelor clădiri de şocoală, în modalităţi diferite pentru diferiţi studenţi.”

     

  • Polonia: Ritmul pierderilor de locuri de muncă încetineşte pe măsură ce ţara depăşeşte criza coronavirusului

    Ritmul pierderilor de locuri de muncă din Polonia încetineşte constant pe măsură ce economia iese din criza generată de pandemie, a anunţat ministrul polonez al muncii, notează Polskie Radio.

    În iunie, numărul şomerilor a crescut cu numai 1,5% faţă de luna anterioară, a declarat Marlena Malag, comparativ cu creşterile anterioare de 4,8% din mai şi 6,2% din aprilie.

  • Polonia investeşte 67 mil. euro într-o fabrică de nitroceluloză, folosită în producţia de muniţie

    Guvernul polonez va investi 300-400 milioane de zloţi (67-89 milioane de euro) în capacitatea de producţie de nitroceluloză, folosită în producţia de muniţie, a anunţat premierul Poloniei Mateusz Morawiecki cu ocazia unei vizite la fabrica Mesko din centrul ţării, potrivit Polandin.

    Morawiecki a subliniat importanţa producerii de componente pentru industria apărării pe plan local, arătând că decizia a fost luată în urma unor consultări cu preşedintele Andrzej Duda.

  • Un business românesc din online atacă pieţele din Bulgaria, Ungaria şi Polonia

    Online business agency este o companie cu capital 100% romanesc, cu o vechime pe piata comertului online din Romania de peste 10 ani, timp in care a onorat peste 2 milioane de comenzi. In prezent OBA aduna o echipa de peste 30 de angajati si estimeaza incheierea anului financiar cu o cifra de afaceri de 8 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    In componenta echipei se regasesc specialisti in fiecare departament specific al unui magazin online, de la operatori colete, operatori serviciu clienti, specialisti marketing, software developeri, graphic designers si pana la manageri de proiect si business analysti.

    Concentrarea principală a OBA este de a se extinde pe pietele din Ungaria, Bulgaria si Polonia si estimeaza o dublare a cifrei de afaceri pana la finalul anului 2021.

    “Consider ca analiza preliminara in detaliu a fiecarei piete reprezinta un element cheie in acest business. Fiecare tara are un profil al consumatorului specific, iar acest lucru ne obliga sa adoptam strategii diferite, cu precadere de marketing, pentru fiecare zona in parte. Pe de alta parte, depasirea barierelor lingvistice reprezinta un alt pion principal. Investitia in departamentul customer support in niciun caz nu trebuie sa fie una superficiala. Filosofia OBA este accea de a pune intotdeauna clientul pe primul loc, iar suportul pe care il oferim trebuie sa fie unul fara eroare. De accea avem in plan investitia viitoare in sisteme de suport care sa aiba la baza principii de AI (artificial intelligence) si care sa ne ajute sa comunicam mai bine cu toti clientii nostri, indiferent de volumul acestora”, spune Radu Tanase, CEO-ul OBA.

     

  • În faţa celor mai mari turbulenţe economice şi incertitudini de decenii, băncile centrale est-europene au lansat acţiuni disperate şi surprinzătoare. Polonia a dus dobânzile aproape de zero

    Criza economică provocată de pandemie a forţat puternica Bancă Centrală Europeană să-şi testeze până la limite capacitatea de apărare a euro şi a credibilităţii. Nici pentru băncile cen­trale est-europene, ale căror politici sunt influenţate de ce se întâmplă în zona euro şi care au de protejat propriile economii şi monede, viaţa nu este mai uşoară.

    Banca naţională a Ungariei a surprins zilele acestea relaxând, printr-o reducere surprinzătoare la cel mai scăzut nivel din istorie a dobânzii de referinţă, o politică monetară considerată deja una dintre cele mai relaxate din regiune.

    La fel de surprinzătoare a fost plecarea din conducerea instituţiei a arhitectului acestei politici foarte laxe. Dobânzile mici încurajează creditarea, dar acutizează o problemă pe care Ungaria o are de mult timp: deprecierea forintului. În Cehia, unde problema este opusul, adică tendinţa de apreciere a coroanei, viceguvernatorul băncii centrale a semnalat că instituţia va lăsa dobânzile în pace până la toamnă după o serie de tăieri rapide – o reacţie „feroce“ la criză, după cum a descris-o oficialul.

    Banca şi-a făcut o reputaţie din a-i ţine în şah pe cei care speculează pe cursul de schimb al coroanei. În Polonia, banca centrală a reacţionat la şocurile pandemiei prin lansarea unui program nelimitat de achiziţii de active şi coborând în mai dobânda de politică monetară aproape de zero. Dar de atunci persistă o îngrijorare: zlotul este prea puternic. Instituţia ar prefera ca moneda poloneză să fie mai slabă în timpul pandemiei. O monedă slabă ajută economiile exportatoare făcând exporturile mai ieftine pe pieţele internaţionale. Un oficial al băncii centrale a sugerat că a venit timpul ca instituţia să cumpere şi acţiuni, nu doar obligaţiuni.

    Forintul ungar a continuat ieri să se deprecieze după ce reducerea „simbolică“ surprinzătoare de marţi a dobânzii de politică monetară din Ungaria de la 0,9% la 0,75% a trimis moneda la minimul ultimei luni. Banca centrală nu mai efectuase o astfel de manevră din mai 2016, după cum a remarcat Reuters. Analiştii mi­zau pe o majorare a dobânzii care ar fi ajutat forintul să se stabilizeze după căderea serioasă din acest an. Con­ducerea băncii şi-a explicat decizia printr-o „ajustare fină“ în sprijinul „stabilităţii preţurilor şi re­ve­nirii economice“. Un motiv principal al reducerii do­bân­zii sunt „efecte dezinflaţioniste puternice“. De ase­me­nea, au explicat oficialii instituiţiei, creşterea eco­nomică din acest an „este probabil să fie mai slabă decât s-a anticipat“. Ei au insistat însă că economia şi-ar putea relua creşterea anul acesta dacă revenirea va fi în formă de „V“ şi va începe în a doua jumătate a anu­lui. PIB-ul a urcat cu 2,2% în primul trimestru, însă ban­ca centrală se aşteaptă la un picaj de -7% în tri­mestrul doi.

    Diminuarea dobânzii a venit după demisia surprinzătoare a viceguvernatorului Marton Nagy, care va deveni în schimb consilier economic al premierului, scrie media locală. Astfel, guvernul premierului Viktor Orban pare să fi dus până la capăt o rocadă: Gyorgy Matolcsy, ministru de încredere al lui Orban şi creierul multora dintre măsurile economice neconvenţionale ale acestuia, conduce banca naţională, în timp ce Nagy, arhitectul măsurilor neconvenţionale de relaxare a politicii monetare a băncii centrale, a ajuns în anturajul premierului. Nagy, care a lucrat timp de 18 ani la banca centrală, nu a comentat mutarea.

    Reducerea dobânzii în Ungaria urmează unor măsuri similare luate în Cehia, Polonia şi România. În Cehia, cea mai matură economie est-europeană, vice­guver­natorul Marek Mora a explicat că ce este mai greu din această recesiune încă nu a trecut, însă banca centrală a făcut suficient prin reduceri rapide de do­bândă. De aceea, politica monetară poate fi îngheţată pe timpul verii. „Am fost feroce. Cred că viteza şi forţa cu care am acţionat ne-au creat spaţiu pentru a putea aştepta cel puţin până la toamnă, presupunând că lucrurile decurg oarecum normal“, a spus Mora.

    Banca centrală a redus dobânda de politică monetară în trei reprize începând cu martie, cu 200 de puncte de bază, aducând-o la 0,25%. Până la 0 ar mai fi o singură mutare standard. Mora a atenţionat că drumul de revenire va fi lung şi accidentat şi că scenariul de bază al băncii centrale, acela că economia, dependentă de exporturi, se va contracta cu -8% anul acesta, pare să fie corect. Banca are în arsenal mai multe instrumente de stabilizare economică, cum ar fi intervenţii pe cursul de schimb, dobânzi negative, achiziţii de active, controlul curbei yieldurilor şi creditare pentru bănci.

    Instituţia a folosit intervenţiile pe cursul de schimb pen­tru a asigura condiţii de relaxare monetară în 2013-2017, notează Reuters, însă această politică s-a dovedit a fi controversată şi a umflat rezervele valutare de trei ori. În trimestrul doi al acestui an, coroana a urmat în ma­re parte traiectoria prevăzută de banca centrală şi acum este cu 3% mai slabă decât era înainte de pan­de­mie.

    Guvernatorul Jiri Rusnok a avertizat luni că reducerea şi mai mult a dobânzilor ar putea afecta stabilitatea sectorului financiar.

    În Polonia, cea mai mare economie din regiune, banca centrală a coborât dobânda de bază la 0,1% în mai, la doar un pas de teritoriul negativ. Însă mai mulţi membri ai consiliului monetar au dat asigurări că se opun puternic dobânzilor negative şi că nu văd rostul relaxării şi mai mult a politicii monetare, după cum au remarcat analiştii de la ING. Principala îngrijorare a băncii centrale este cursul de schimb al zlotului, care a rămas „relativ puternic“ în pofida relaxării, ceea ce ar putea încetini revenirea economică. Analiştii cred că dobânzile au atins deja punctul cel mai de jos, cel puţin în actualul ciclu de politică monetară.

    În schimb, banca ar putea recurge la alte instrumente. Programul de achiziţii de active nou lansat – în special obligaţiuni de stat şi alte datorii „ este aşteptat să atingă 8-10% din PIB în decembrie. Însă unul dintre membrii consiliului guvernator a spus că a venit momentul ca banca naţională să includă acţiunile în programul de achiziţii de active. Guvernul estimează că economia se va comprima cu 10% în trimestrul doi. Banca centrală a avertizat că revenirea ar putea fi frânată de salariile mai mici, de incertitudinile legate de efectele pandemiei, dar şi de „lipsa de vizibilitate a direcţiei cursului de schimb al zlotului în raport cu şocurile pandemiei şi măsurile de relaxare“. De la începutul anului, moneda poloneză a pierdut 4% în raport cu euro şi 3,7% în raport cu dolarul. În luna mai, zlotul s-a apreciat cu peste 2% faţă de euro, depăşind astfel coroana şi forintul. În acest context, dacă zlotul se întăreşte şi mai mult, analiştii nu exclud intervenţii verbale din partea băncii centrale sau chiar intervenţii pe piaţa valutară.