Acesta este doar unul dintre multitudinea de scenarii din presa internaţională care descriu viitorul mobilităţii urbane. Chiar dacă par desprinse dintr-un film SF, proiectele ce se leagă de noua mobilitate au depăşit stadiul de discuţii şi tot mai multe companii fac paşi concreţi în această direcţie.
Spre exemplu, producătorul auto Volvo a anunţat anul acesta că se angajează să reducă gradual producţia de maşini care au doar clasicul motor cu combustie internă, iar toate maşinile lansate începând cu anul 2019 vor fi hibride sau electrice. „Anunţul marchează sfârşitul maşinilor care sunt propulsate doar de motorul cu combustie internă”, spunea la momentul anunţului Hakan Samuelsson, preşedintele Volvo. Iar aceasta nu este o iniţiativă singulară cu producători precum VW sau Tesla care şi-au anunţat planurile de a-şi reduce producţia de motoare pe motorină în favoarea motoarelor hibride sau electrice până în 2030. Un alt exemplu este al conglomeratului german Siemens care a inaugurat în 2016 o e-autostradă pentru tiruri electrice, testată în prezent, iar anul acesta a anunţat începerea dezvoltării unei noi e-autostrăzi – prezentat iniţial în 2012, proiectul ar trebui să fie livrat la finalul anului 2018.
Dezvoltările în această direcţie vin însă nu doar din partea companiilor private, ci şi din partea autorităţilor: în 2016, patru metropole – Atena, Madrid, Ciudad de Mexico şi Paris – s-au angajat să elimine vehiculele cu motoare diesel până în 2025, pentru a reduce poluarea. În Germania, guvernul a votat interzicerea vânzării maşinilor pe benzină sau motorină în UE începând cu 2030, guvernul polonez a anunţat că va transfera o parte din veniturile generate din acciza pe carburanţi către un fond pentru electromobilitate în 2018 şi în anii următori în efortul de a susţine investiţiile locale în electromobilitate. Slovenia va interzice înmatricularea noilor autoturisme care funcţionează cu benzină sau motorină începând cu 2030. La nivel global, automobilele electrice vor ajunge la 35% (41 milioane de unităţi) din vânzările totale în 2040, adică de peste 20 de ori mai mult decât acum (peste 2 milioane de unităţi vândute în 2017).
Mai mult de atât, scăderea preţurilor bateriilor va reduce costul unei maşini electrice sub cel al unei maşini convenţionale în 2025; astfel, o maşină electrică va putea fi cumpărată cu circa 22.000 de dolari (la valoarea din prezent) în 2040, conform unei cercetări a Bloomberg New Energy Finance (BNEF). Susţinute de o serie de factori, printre care apariţia tot mai multor politici guvernamentale şi facilităţi fiscale, scăderea costului bateriilor şi reducerea cheltuielilor de întreţinere a maşinilor electrice, vânzările de maşini electrice sau plug-in ar trebui să crească accelerat după 2025.
Pe piaţa locală, numărul autovehiculelor electrice şi hibrid vândute a ajuns anul trecut la 1.183 de unităţi, de peste două ori mai multe faţă de 2015 (496 unităţi), potrivit datelor transmise de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA); astfel, 1% din maşinile noi înregistrate anul trecut în România au fost modele electrice sau hibride. De la mai puţin de 40 de maşini electrice înmatriculate în România în 2016, s-a ajuns în prezent, în primele 9 luni din 2017, la aprobarea a 446 de automobile pentru bonusul guvernamentul de 10.000 de euro acordat la cumpărarea unei astfel de maşini. Guvernul a decis acordarea celei mai mare subvenţii din Uniunea Europeană pentru achiziţia unei maşini electrice – 10.000 de euro, valoare dublă faţă de 2016.
Potrivit unui studiu publicat anul trecut de compania de consultanţă Wood Mackenzie, dezvoltarea segmentului maşinilor electrice, aflată deocamdată într-un stadiu incipient, va reduce cu 10% cererea mondială de benzină până în 2035. În acest an, maşinile electrice în circulaţie ar putea elimina o cerere zilnică cuprinsă între 1 şi 2 milioane de barili de petrol de pe piaţă; maşinile electrice aflate în circulaţie în prezent reduc în fiecare zi cererea de petrol cu 50.000 de barili, potrivit Wood Mackenzie.
Potrivit celor mai recente estimări, numărul autovehiculelor alimentate cu surse alternative de combustibili a oscilat în jurul a 5% din flota totală la nivelul regiunii EEA-33 (UE 28 + Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi Turcia) în ultimii cinci ani. Gazul petrolier lichefiat (GPL) deţine cea mai mare proporţie. Numărul autovehiculelor electrice a crescut, dar reprezintă în continuare o proporţie minoritară (0,11%) din totalul maşinilor de pasageri.