BusinessMagazin

Tag: planuri

  • INTERVIU – Moştenitoarea Casei Monteoru: Vom transforma imobilul într-un centru multicultural

     Tribunalul Bucureşti a decis, în aprilie 2010, ca sediul Uniunii Scriitorilor din România – Casa Monteoru să fie restituit în natură moştenitorilor familiei Monteoru, respectiv Ioana Angelescu şi mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru. Casa Monteoru, situată pe Calea Victoriei nr. 115 din Bucureşti, este clasată ca monument istoric de interes naţional în Lista Monumentelor Istorice din România.

    Decizia Tribunalului a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Pe 1 februarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul ca nefondat, decizia fiind irevocabilă. Astfel, până pe 15 aprilie 2013, Uniunea Scriitorilor trebuie să evacueze Casa Monteoru.

    În acest context, Ioana Angelescu, moştenitoarea familiei Monteoru, a acordat un interviu agenţiei de presă MEDIAFAX în care spune că îşi doreşte să salveze Casa Monteoru, care, în ultimii 70 de ani de exploatare, nu a fost niciodată reabilitată. Ulterior, Ioana Angelescu vrea să transforme Casa Monteoru într-un centru multicultural, în care vor fi bineveniţi şi scriitorii, după cum spune aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA renunţă la un tip de rachete în Europa. Americanii îşi vor mări în schimb protecţia faţă de Coreea de Nord. Autorităţile române, informate de planurile Pentagonului

    MAE informează că secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică, vineri seară, cu Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în Departamentul de Stat american, la solicitarea părţii americane.

    “Oficialul american a arătat că partea americană doreşte să informeze partea română, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral şi în calitate de aliat NATO, asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA (Abordarea Adaptivă în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa – EPAA), informarea părţii române fiind realizată în prealabil efectuării anunţului public în acest sens”, precizează MAE într-un comunicat remis, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce planuri au băncile după un 2012 în care pierderile au ajuns la un nivel record

    NOUTĂŢILE CARE VIN DIN SISTEMUL BANCAR ÎNTR-O SĂPTĂMÂNĂ OARECARE DIN FEBRUARIE SEAMĂNĂ BINE CU CELE DE ACUM UN AN SAU DOI: OTP Bank oferă plată în rate la cumpărăturile cu cardul de credit, Libra Bank a lansat o nouă versiune a platformei de internet banking, Banca Italo-Romena a lansat oferta de credite pentru sectorul agricol, pentru care a alocat 20 mil. euro, iar BCR a anunţat că în mai puţin de trei luni de la lansare a vândut 100.000 de noi pachete de cont curent. Ce e însă în spatele acestor mesaje de normalitate? Anul trecut, pierderile din sistem au crescut la suma record de cca 2,1 mld. lei (476 mil. euro), faţă de 777 mil. lei în 2011 şi 516 mil. lei în 2010. În acelaşi timp, rata creditelor neperformante a depăşit 18%. Nu înseamnă nicidecum că toate băncile au avut pierderi: Banca Transilvania, de pildă, a treia din sistem, a anunţat pentru 2012 un profit brut de 320,43 mil. lei, mai mare cu 40% faţă de 2011, o creştere cu 15% a activelor şi cu 12% a creditelor. Explicaţia bilanţului negativ din sistem se leagă, într-o măsură, de ponderea primelor bănci în calculul total: BCR, care deţine cca 20% din activele sistemului, avea după primele nouă luni din 2012 o pierdere de 762 mil. lei, în principal din cauza creşterii provizioanelor cu peste 60%, la 2,6 mld. lei, în timp ce BRD, cu cca 13% din activele sistemului, a raportat pentru tot anul trecut o pierdere de 332 mil. lei, tot pe seama majorării provizioanelor cu cca 2 mld. lei. În cazul BRD, majorarea s-a făcut brusc, din cauza dosarelor cu credite frauduloase descoperit de DIICOT şi după venirea noului director Philippe Lhotte, al doilea numit de proprietarul Soc-Gen în mai puţin de un an de zile. La prezentarea rezultatelor pe 2012, Lhotte a afirmat că nivelul creditelor neperformante în bancă a depăşit 21% şi a estimat la 180 mil. euro costul fraudelor, dar a asigurat că pentru acest an obiectivul este de revenire la profit, scop în care vor fi operate restructurări de reţea şi de personal.

    Restructurări a anunţat şi BCR, care estima în decembrie că va închide 60 de sucursale şi va disponibiliza 1.600 de angajaţi. În interviurile acordate presei austriece în ultimele săptămâni, Andreas Treichl, şeful Erste Group, a declarat că în 2013 “rezultatul operaţional va fi substanţial mai bun decât în 2012”, sugerând că potenţialul de creştere pe piaţa de aici rămâne legat de creditarea acordată sectorului public pentru proiecte de infrastructură, adică un punct tare al BCR. “România trebuie să-şi amelioreze logistica şi să investească masiv, are nevoie de drumuri, şosele şi energie. Fondurile există, dar România nu le abordează eficient.” În privinţa creditului pentru sectorul privat, BCR a spart gheaţa toamna trecută, când a decis să acorde credite imobiliare garantate exclusiv în lei şi a lansat o ofertă nouă de împrumuturi în lei pentru locuinţă sau nevoi personale, cu scadenţă maximă de 30 de ani şi dobândă fixă pe 5 ani.

    Mişcarea, care a fost doar prima de acest fel din piaţă (ING Bank a decis în decembrie să vândă din 2013 doar credite în lei persoanelor fizice şi să renunţe la oferta de împrumuturi ipotecare în valută), nu e de natură să îmbogăţească băncile, însă e necesară pentru echilibrarea portofoliilor: în cazul BCR, liderul pieţei creditelor ipotecare, cu împrumuturi de 1,2 mld. euro acordate în ultimii trei ani, peste 95% dintre acestea sunt în euro. Pentru ca o migrare de la valută la lei să fie şi profitabilă e nevoie de o scădere durabilă a dobânzilor la lei şi de un context de previziune mai larg. “Creşterea volumului obligaţiunilor în lei emise cu scadenţe de peste 5 ani trebuie să fie o prioritate pentru administratorii datoriei publice în 2013”, afirmă Eugen Şinca, analist-şef al BCR. “O lichiditate mai bună pe scadenţele lungi ale curbei randamentelor ar putea sprijini în anii următori o repoziţionare a creditării neguvernamentale de pe componenta de valută pe cea de lei, deoarece ar oferi informaţii despre nivelul dobânzilor la lei pe termene lungi.”

    Conform unui sondaj KPMG publicat săptămâna trecută, executivii români din banking sunt mai optimişti decât toţi ceilalţi din regiune, estimând pentru 2013 nu numai o întărire a economiei, ci şi o perspectivă mai bună a afacerilor lor faţă de anul trecut (55%, faţă de 33% în Ungaria, în timp ce bancherii din Polonia se aşteaptă la rezultate mai proaste decât în 2012 în proporţie de 82%, respectiv 71%). Care e explicaţia? “Băncile şi-au concentrat tot mai mult atenţia asupra reducerii costurilor, iar multe au reuşit într-o anumită măsură să îşi reducă din costuri”, afirmă Şerban Toader, senior partner, KPMG România. “În schimb, aceste bănci şi-au amânat planurile şi investiţiile pe termen lung, situaţie care nu mai poate continua mult timp, înainte ca efectele adverse ale amânării planurilor de viitor să fie resimţite”, spune Toader.

  • Termenul de valabilitate a planurilor de urbanism general a fost prelungit

    În document se arată că Ministerul Dezvoltării Regionale a constatat că 42% din unităţile administrativ teritoriale au în continuare planurile de urbanism general mai vechi de 10 ani. “În urma analizei făcute de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului se constată că 42% din unităţile administrativ teritoriale au în continuare planurile de urbanism general mai vechi de 10 ani, iar din acestea doar 25% au hotărâre de consiliu local de prelungire a termenului de valabilitate”, se arată în documentul care modifică Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Potrivit actului normativ, fiecare unitate administrativ teritorială va trebui să îşi actualizeze periodic, la maximum zece ani, planul urbanistic general, în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali şi a necesităţilor locale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Termenul de valabilitate a planurilor de urbanism general a fost prelungit

    În document se arată că Ministerul Dezvoltării Regionale a constatat că 42% din unităţile administrativ teritoriale au în continuare planurile de urbanism general mai vechi de 10 ani. “În urma analizei făcute de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului se constată că 42% din unităţile administrativ teritoriale au în continuare planurile de urbanism general mai vechi de 10 ani, iar din acestea doar 25% au hotărâre de consiliu local de prelungire a termenului de valabilitate”, se arată în documentul care modifică Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Potrivit actului normativ, fiecare unitate administrativ teritorială va trebui să îşi actualizeze periodic, la maximum zece ani, planul urbanistic general, în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali şi a necesităţilor locale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Planurile italienilor de la Astaldi: 400 mil. € în cinci ani

    Informaţiile apar în planul de afaceri pe 2012-2017, publicat pe site-ul companiei. Italienii se numără printre cei mai importanţi constructori care activează pe piaţa locală, pe lângă Astaldi la drumurile româneşti lucrând şi alte firme din Peninsulă, printre care Pizzaroti, Tirrena Scavi sau Carena. Veniturile pe care italienii de la Astaldi le prognozează anul acesta sunt similare cu cele înregistrate anul trecut, potrivit informaţiilor ZF care iau în calcul sumele încasate de companie anul trecut de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, principalul client al Astaldi. Astaldi are în prezent în România contracte cu o valoare cumulată de circa 440 de milioane de euro, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor incluse într-un raport al Astaldi. În afară de şosele, Astaldi lucrează şi la proiecte de căi ferate şi metrou.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Peste 40% din comune şi oraşe au planuri de urbanism mai vechi de 10 ani

    “În urma analizei făcute de Ministerul Turismului se constată că 42% din unităţile administrativ teritoriale au în continuare planurile de urbanism general mai vechi de 10 ani, iar din acestea doar 25% au hotărâre de consiliu local de prelungire a termenului de valabilitate”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de MDRT, care vizează modificarea şi completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Potrivit proiectului, planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi de reglementare, şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate teritorială va trebui să îşi actualizeze periodic, la maximum zece ani, planul urbanistic general, în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali.

    Termenul de zece ani va putea fi prelungit cu maximum trei ani, prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până la intrarea în vigoare a planului urbanistic general actualizat. “Prevederile ordonanţei introduc pe de o parte facilităţi pentru autorităţile locale prin asigurarea unor termene suplimentare în care documentaţiile de urbanism care nu au fost actualizate să sprijine investiţiile locale, dar pe de altă parte impun limitarea acestor facilităţi în timp, pentru a nu se ajunge în situaţia în care primăriile vor avea dificultăţi în implementarea proiectelor cu fonduri UE în perioada 2014 – 2020 din cauza lipsei documentaţiilor de urbanism legale necesare”, potrivit notei de fundamentare. Citiţi continuarea pe www.zf.ro Astfel, planurile de urbanism generale elaborate şi aprobate până în anul 2003, pentru care a fost iniţiată procedura de achiziţie a elaborării/actualizării, pot rămâne în vigoare în urma aprobării unei noi hotărâri a consiliului local/ Consiliului General al Municipiului Bucureşti până la data aprobării noii documentaţii, dar nu mai târziu de 30 decembrie 2014. În cazul celor elaborate şi aprobate până în anul 2003 pentru care nu a fost iniţiată procedura de achiziţie a elaborării sau actualizării, termenul limită este 30 decembrie 2015.

    Mai multe pe zf.ro

  • Financial Times: UE face planuri de buget fără Marea Britanie

    Atât oficiali UE cât şi diplomaţi ai statelor membre au analizat fezabilitatea juridică şi tehnică pentru un astfel de buget, au declarat surse apropiate situaţiei, înaintea unui summit care începe, joi, la Bruxelles, unde cei 27 de şefi de state sau guverne ai statelor membre vor încerca să ajungă la o înţelegere asupra bugetului pe termen lung, potrivit Financial Times. Perspectivele acestei întâlniri au devenit mai puţin optimiste în ultimele zile, scrie Financial Times. Mai mulţi diplomaţi au ajuns la concluzia că va fi imposibilă acceptarea cererilor Marii Britanii şi se aşteaptă la un eşec. “Din cauza poziţiei Marii Britanii, se caută, atât în capitalele naţionale cât şi la Bruxelles, o soluţie în 26. Este analizată opţiunea din perspectivă financiară şi juridică”, a spus un oficial.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce planuri are Petrom pentru următorii zece ani

    Spre sfârşitul lui septembrie 2011, Gerhard Roiss, proaspătul CEO al OMV, acţionarul majoritar al Petrom, anunţa la Istanbul în cadrul unei conferinţe care a fost mai mult un show decât o prezentare riguroasă, liniile strategice pe care le va adopta după plecarea lui Wolfgang Ruttenstorfer, omul care a pus cea mai mare companie din România în mâinile austriecilor. Două direcţii au fost clare: grupul va renunţa în trei ani la active de rafinare şi marketing de un miliard de euro şi se va concentra până în 2021 pe creşterea semnificativă a segmentelor de explorare şi producţie, respectiv gaze şi energie. Cele două zone sunt, de altfel, principalele centre de profit pentru orice companie petrolieră, partea de rafinare şi marketing urmând să-şi piardă treptat din consistenţă. Dacă acestea sunt direcţiile OMV, care va fi însă impactul asupra Petrom şi cum va arăta strategia pentru 2021 a celei mai mari companii din România?

    “În cazul Petrom, la finalul lui 2011, structura companiei bazată pe valoarea activelor nete arăta astfel: 68% pe partea de explorare şi producţie, 11% pe gaze şi energie şi 18% pe rafinare şi marketing. În 2021 cred că aceasta se va schimba: explorarea şi producţia cel mai probabil vor deţine tot două treimi din portofoliu, gazele şi energia ar putea ajunge la 20%, iar restul va fi rafinare şi marketing”, spune Tamas Pletser, analist pe segmentul de petrol şi gaze din cadrul ING.

    Practic, rafinarea şi marketingul, adică reţelele de benzinării, ar urma să fie un segment destul de afectat de noua strategie a Petrom.

    În prezent, compania mai deţine o singură unitate de procesare a petrolului, Petrobrazi, după ce anul trecut a închis Arpechim, iar la finalul primului trimestru avea 792 de benzinării, cele mai multe în România, dar şi în pieţe precum Bulgaria sau Serbia, acolo unde Petrom a intrat prin preluarea unor unităţi din portofoliul OMV. Dacă rafinăria pare protejată de planul OMV privind vânzarea unor active de un miliard de euro în trei ani, benzinăriile în schimb ar putea face obiectul unor tranzacţii.

    “În ciuda profitabilităţii sau chiar a pierderilor înregistrate de rafinărie, nu putem identifica un argument solid care să determine Petrom să vândă această unitate. Compania deja a închis Arpechim şi deci şi-a redus expunerea pe partea de rafinare, dar să închidă unica rafinărie din portofoliu s-ar face cu preţul renunţării la sistemul integrat în care compania funcţionează acum şi care a fost extrem de preţuit de OMV în trecut”, crede Thomas Unger, analist în cadrul Erste Bank. De aceeaşi părere este şi Tamas Pletser care spune că atâta vreme cât producţia de petrol a Petrom în România va continua la nivelul de azi, rafinăria va funcţiona şi ea.

    Pe partea de benzinării se anunţă însă schimbări. “Nu cred că vor face un exit total din România, ar putea vinde sau închide benzinăriile mai puţin profitabile. Sunt însă şanse mai mari ca toate operaţiunile de retail din Bulgaria şi Serbia să fie vândute. Depinde de ce preţ vor obţine pentru că OMV nu vinde la reducere. Cred că vor menţine circa 80% din reţeaua din România şi cel mai probabil vor vinde tot ce au în pieţele externe. Astfel, cred că în 2021 Petrom va mai avea circa 550-600 de benzinării”, estimează analistul ING. La momentul achiziţiei, în 2006, Petrom a plătit 234,4 milioane de euro pentru a prelua 178 de benzinării OMV din România, Bulgaria şi Serbia.

    Pe partea de gaze şi energie electrică, Petrom deja a făcut paşi importanţi. Astfel, compania a finalizat investiţii de circa 600 de milioane de euro pentru a construi o centrală pe gaze de 860 MW la Brazi, precum şi un parc eolian de 45 MW în Constanţa. Deja însă au apărut zvonuri că Petrom s-ar uita la o nouă centrală, similară cu cea de la Brazi care ar trebui să intre în funcţiune în a doua parte a acestui an, când producătorul de petrol şi gaze va deveni şi unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală a energiei.

  • H&M plănuieşte să deschidă cinci magazine în aprilie şi mai

    Fiecare dintre noile spaţii are o suprafaţă de circa 1600 mp, pentru fiecare dintre noile magazine fiind angajaţi între 20 şi 25 de oameni.

    Retailerul suedez de fashion Hennes&Mauritz a pătruns pe piaţa din România în primăvara anului trecut, când a deschis primul magazin în AFI Palace Cotroceni, pe 25 martie. În anul 2011, planul de expansiune a inclus, pe lângă cele 6 magazine deschise în Bucureşti, cinci dintre cele mai mari oraşe din ţară: Braşov, Cluj, Timişoara, Oradea şi Constanţa.