BusinessMagazin

Tag: piata muncii

  • Mariana Gheorghe, Consiliul Investitorilor Straini: Urmarim in primul rand flexibilizarea pietei muncii

    Piata fortei de munca este unul dintre avantajele competitive
    ale Romaniei, iar CIS “va sustine in continuare principiile care sa
    asigure pastrarea acestui avantaj”, a spus Gheorghe.

    CIS a discutat cu reprezentantii Ministerului Muncii propuneri
    menite sa incurajeze angajarile si sa lase mai multa putere de
    decizie la nivelul companiilor, intre care promovarea contractelor
    temporare, adaptarea programului de munca la sezon si la volumul de
    lucru si eliminarea contractului colectiv de munca la nivel
    national. Aceste propuneri ar urma sa stea la baza modificarii
    Codului Muncii, dupa cum a recunoscut ministrul muncii, Ioan Botis,
    insa ele au starnit controverse puternice in randul sindicatelor,
    care au anuntat ca vor respinge orice schimbari in legislatie care
    afecteaza drepturile angajatilor si siguranta locului de
    munca.

    CIS afirma ca a prezentat propunerile de modificare a legislatiei
    muncii cu liderii partidelor politice si ai ministerelor, precum si
    cu case de avocatura, profesori si organizatii de investitori
    reprezentand mare parte din economia romaneasca. Toate propunerile
    respecta legislatia europeana si normele Organizatiei Mondiale a
    Muncii, sustin membrii CIS.

    “Toate companiile trec in prezent printr-o perioada de
    eficientizare. Interesul nostru este sa putem creste volumele de
    activitate, in conditiile in care onoram obligatiile catre buget si
    catre partneri si ne pastram forta de munca”, a declarat Shachar
    Shaine, membru in consiliul de conducere al CIS si coordonatorul
    echipei de lucru a Consiliului pe teme de legislatie a muncii.

    In opinia Consiliului, exista trei directii importante in care
    legislatia muncii are un rol fundamental: flexibilizarea
    angajarilor ar face posibila micsorarea economiei informale.
    Romania are 4,2 milioane de angajati cu forme legale si, potrivit
    unor studii recente, 1,6 milioane de persoane care lucreaza fara
    contract. Calculele CIS arata ca adoptarea unor reglementari mai
    flexibile ar putea duce la crearea a aproape 90.000 de locuri de
    munca pe termen scurt.

    CIS reprezinta peste 120 de companii din economia romaneasca, ale
    caror investitii cumulate inseamna doua treimi din totalul
    investitiilor straine totale din Romania. Cu o cifra de afaceri ce
    totalizeaza 36 miliarde de euro, companiile membre ale CIS
    reprezinta o treime din produsul intern brut al tarii.

    CE VOR INVESTITORII STRAINI

    1. Mai multa flexibilitate in stabilirea programelor de lucru si de
    odihna
    Spre exemplu: in industriile cu volum de activitate diferit in
    functie de sezon, ca de exemplu pentru producatorii de inghetata,
    unde pe timpul verii este nevoie de 60 de ore/saptamana, iar pe
    durata iernii este nevoie de numai 30 de ore/sapatmana.

    2. Incurajarea muncii in regim temporar
    Spre exemplu: Pe durata sezonului pentru care este nevoie de forta
    de munca suplimentara, angajarea acesteia sa poata fi facuta de
    catre compania respectiva – care plateste toate taxele – si nu prin
    outsourcing de personal.

    3. Criterii de performanta in evaluarea angajatilor
    Spre exemplu: un manager neprofesionist nu poate fi inlocuit, chiar
    daca activitatea acestuia nu corespunde cu fisa postului. Un agent
    de vanzari, cu vechime in compania respectiva, care nu isi
    viziteaza clientii in conditiile stabilite de companie (in
    consecinta, nu corespunde criteriilor de performanta interna) nu
    poate fi demis.

    4. Eliminarea obligativitatii contractului colectiv de munca la
    nivel national/ramura pentru companiile cu capital privat in care a
    fost semnat contract colectiv la nivelul companiei.
    Spre exemplu: acordarea primei de vacanta, prin contractul colectiv
    de munca la nivel national, atunci cand angajatorul inregistreaza
    pierderi, este o prevedere care afecteaza capacitatea companiilor
    de a se adapta la conditiile pietei.

  • Presedintele BERD: Guvernele est-europene au in proprietate parti prea mari din economie

    “Daca este facuta corect si transparent, privatizarea ramane un
    instrument important de atragere a investitiilor si de transformare
    a companiilor de stat in intreprinderi de succes, cu efecte
    durabile asupra economiei”, scrie Mirow, intr-un articol publicat
    de
    Financial Times    .

    Nu numai privatizarea ramane insa un proces neterminat pe ansamblul
    regiunii, ci si reforma institutiilor publice, renuntarea la
    barierele in calea comertului liber si lupta contra coruptiei,
    noteaza Mirow. Investitorii mentioneaza, de asemenea, ca principale
    obstacole in calea afacerilor lor birocratia fiscala excesiva,
    infrastructura slaba si lipsa mainii de lucru calificate.

    Pe masura ce iese din recesiune, Europa de Est este pe cale de a
    depasi din nou, ca ritm de crestere, economiile mai avansate din
    Vest si din SUA, insa regiunea ramane in urma altor zone cu
    economii emergente, precum Asia si America. Prognoza BERD de
    crestere economica pentru 29 de tari est-europene, Turcia, Rusia si
    fosta CSI este de 4,2% in acest an si 4,1% la anul. Potrivit unui
    recent sondaj in randul a 60 de economisti si citat de Thomas
    Mirow, zona euro ar urma sa creasca anul acesta cu 1,6% si in 2011
    cu 1,4%, in timp ce tot pentru 2011, economistii prevad o crestere
    de 2,4% pentru SUA, 8,7% pentru Asia si 5,6% pentru America
    Latina.

    Una dintre cheile pentru o redresare durabila este dezvoltarea
    pietelor locale de capital, care sa permita reducerea dependentei
    de sursele externe de finantare, asa cum a procedat Polonia, iar
    competitivitatea regiunii trebuie recladita, spre a face aceste
    tari atractive pentru investitii si a preveni o reintoarcere la
    deficitele mari de cont curent dinainte de criza, apreciaza seful
    BERD.

    Romania ar urma ca in acest an sa aiba o scadere a economiei de
    2%, iar la anul o crestere de 0,9%, a estimat BERD in raportul
    publicat in octombrie, care imbunatateste prognoza fata de cea din
    iulie, cand anticipa o scadere a PIB cu 3%. Inclusiv in aceste
    conditii, Romania ramane tara pentru care BERD anticipeaza cea mai
    proasta performanta pentru acest an pe ansamblul Europei Centrale
    si de Est, urmata de Croatia, cu o scadere economica de 1,5%
    (pentru care prognoza s-a inrautatit usor fata de iulie) si de
    Letonia, cu o restrangere a PIB de 1% (fata de estimarea din iulie
    de -2%). Toate celelalte state ar urma sa aiba crestere economica,
    in top fiind Slovacia, cu 4%, si Polonia cu 3,3%.

    In privinta prognozelor pentru 2011, Romania ar urma sa aiba de
    departe cea mai firava crestere economica, in timp ce pentru toate
    celelalte tari, BERD prevede cresteri intre 1,7% (Ungaria) si 4%
    (Lituania).

  • De ce are nevoie Romania ca sa iasa din recesiune

    Croitoru a facut diferentierea intre rata de crestere potentiala
    pe termen lung, situata la circa 2,9% in prezent, fata de 5-6%
    inainte de criza, si cea pe termen scurt, care s-a redus la mai
    putin de 1%, avand in vedere ca structura economiei s-a schimbat,
    ca si conditiile de competitivitate de care are nevoie acum Romania
    pentru iesirea din recesiune si o crestere sanatoasa.

    Din acest punct de vedere, ideea ca Romania ar trebui sa ajunga la
    aceeasi structura a economiei ca UE este gresita, apreciaza
    consilierul guvernatorului BNR. Ponderea agriculturii in PIB este
    de 7%, fata de 1,7% in UE, a industriei de 26,4%, fata de 18,1% in
    UE, iar cea a serviciilor de 55,7%, fata de 73,9% in UE. “Nu
    foloseste la nimic sa incercam sa ajungem la aceeasi structura ca
    in Vest; aceasta este o idee a anilor ’70. Ceea ce e de dorit este
    specializarea, identificarea acelor domenii unde putem fi cel mai
    competitivi”, afirma Lucian Croitoru.

    In astfel de conditii, liberalizarea pietei muncii si reforma
    sistemului de pensii ar facilita mobilitatea si reocuparea fortei
    de munca din sectoarele care au cazut (constructii, industriile
    legate de consumul final intern) spre cele care au piata, sustine
    Croitoru, iar absorbtia mai buna a fondurilor europene ar suplini
    insuficienta fluxurilor de capital straine, care au disparut sau
    s-au reorientat spre alte zone mai rentabile de la inceputul crizei
    pana acum. “FMI s-a dovedit prea optimist, in prognozele de pana
    acum, cand a prevazut o reluare mai rapida a fluxurilor de capital
    catre Europa Centrala si de Est.”

    In opinia lui, estimarea de 1,6% pentru cresterea economica din
    2011 este realizabila, avand in vedere felul cum s-au comportat
    pana acum sectoarele cele mai eficiente. “Exporturile sunt un model
    pentru ce poate face sectorul privat atunci cand e lasat in pace”,
    spune economistul, dand ca exemplu faptul ca in 2009-2010 ponderea
    masinilor si a echipamentelor nu s-a redus in totalul exporturilor,
    ca si faptul ca exportatorii cauta sa descopere sau sa redescopere
    alte piete unde isi pot vinde produsele, acolo unde piata UE nu a
    mai fost sau nu mai este suficienta.

    Ceea ce trage insa in jos perspectiva de crestere, in afara de
    masurile de austeritate luate de Guvern, este increderea
    consumatorilor romani, care mentine redusa cererea interna (“suntem
    latini si avem tendinta sa exageram – daca inainte de criza eram
    prea optimisti, acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari
    din Est si din UE in privinta redresarii economiei”). Redresarea
    economiei Romaniei este limitata si de perspectiva Uniunii
    Europene, pentru care Economist Intelligence Unit estimeaza ca pana
    in 2017 nu va fi posibila o crestere medie a PIB de peste 1,7%.

    Consilierul guvernatorului BNR nu situeaza printre posibilele
    motoare de crestere reluarea creditarii din partea bancilor. “Este
    o cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia
    creste. Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata
    butada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau
    atunci cand ploua”, spune Croitoru, insistand ca reluarea
    creditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit
    deja din recesiune.

    Avand in vedere toti acesti factori, momentul concret cand Romania
    va ajunge din nou la crestere economica este situat de Lucian
    Croitoru in a doua jumatate a lui 2011. “Se poate spune ca dupa o
    perioada de recesiune, economia are nevoie de circa trei ani ca
    sa-si revina”, a afirmat economistul, precizand ca reperele avute
    in vedere sunt celelalte doua episoade de recesiune din 1989
    incoace – cea din 1992-1993, cand economia a scazut cu 25%, si cea
    din 1997-1999, cand PIB a pierdut 14%.

    In ultimul Raport asupra inflatiei, BNR estimeaza ca rata de
    crestere potentiala a PIB va continua sa ramana pana in 2012 sub
    nivelul dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva
    fluxurile de investitii, consumul final, gradul de utilizare a
    capacitatilor de productie si populatia ocupata. PIB potential,
    folosit in calculele BNR pentru determinarea estimarilor de
    inflatie, inseamna nivelul PIB real care poate fi generat de o
    economie unde resursele (capacitatile de productie si forta de
    munca) sunt folosite la maximum fara a genera presiuni
    inflationiste.

  • Premiul Nobel pentru economie, acordat pentru cercetari privind somajul si piata muncii

    “De ce sunt atat de multi someri in conditiile in care exista un
    mare numar de posturi deschise? Cum poate politica economica sa
    afecteze ocuparea fortei de munca? Laureatii acestui an au
    dezvoltat o teorie care poate raspunde la aceste intrebari, iar
    teoria se aplica si altor piete in afara de piata muncii”, a
    motivat Academia Regala Suedeza de Stiinte.

    Spre deosebire de viziunea clasica, unde cererea si oferta se
    intalnesc imediat, fara costuri, iar preturile sunt determinate in
    asa fel incat cererea egaleaza oferta, in lumea reala apar
    frictiuni in procesul de cautare, ofertele de pret ale uneia din
    parti sunt considerate prea mari, fie ca e vorba de piata
    imobiliara sau de piata muncii, astfel incat apar dezechilibre care
    variaza in timp, exces de oferta sau exces de cerere. Peter A.
    Diamond a adus contributii la cercetarea fundamentala in domeniul
    “frictiunilor din pietele bazate pe cautare”, incepand din anii
    ’70, iar Dale T. Mortensen şi Christopher A. Pissarides le-au
    dezvoltat si le-au facut aplicabile la analiza pietei muncii.

    O piata bazata pe cautare unde nu exista reglementari nu produce
    rezultate eficiente, conchid cei trei laureati: utilizarea
    resurselor poate fi prea scazuta sau prea intensa, din cauza
    costurilor asociate cu cautarea si intalnirea intre cerere si
    oferta, astfel incat guvernele incearca sa gaseasca moduri de a
    influenta acest proces spre a obtine cel mai eficient rezultat. La
    ora actuala, afirma juriul Academiei, modelul
    Diamond-Mortensen-Pissarides (DMP) este cel mai folosit pentru
    analiza tendintelor somajului, a formarii salariilor si a
    costurilor asociate (care ar fi nivelul ideal pentru asigurarile de
    somaj, cum influenteaza costurile de angajare si concediere
    dificultatea gasirii unui loc de munca sau faptul ca o generozitate
    mai mare a beneficiilor de somaj determina un somaj mai mare si un
    timp mai indelungat de cautare a unui nou loc de munca).

    Peter A. Diamond este nascut in 1940 la New York si este profesor
    de economie la Massachusetts Institute of Technology. I-a fost
    profesor lui Ben Bernanke, actualul presedinte al Rezervei Federale
    a SUA. Lucrare relevanta: “A Search-Equilibrium Approach to the
    Micro Foundations of Macroeconomics” (1984, MIT Press).

    Dale T. Mortensen este nascut in 1939 la Enterprise, Oregon, si
    preda economie la Northwestern University din Evanston, Illinois.
    Lucrare relevanta: “Wage Dispersion: Why Are Similar Workers Paid
    Differently?” (2005, MIT Press).

    Christopher A. Pissarides, cu cetatenie britanica si cipriota, s-a
    nascut in 1948 la Nicosia si este profesor de economie la London
    School of Economics. Lucrare relevanta: “Equilibrium Unemployment
    Theory” (editia a doua, 2000, MIT Press).

  • FMI: Pietele muncii sunt intr-o stare infricosatoare

    “Costurile umane si sociale ale somajului sunt mai mari decat
    pierderea temporara a venitului”, mentioneaza FMI intr-un studiu
    care va fi prezentat la o conferinta organizata luni de Organizatia
    Internationala a Muncii (OIM). La aceasta conferinta, institutia
    financiara internationala va indemna guvernele sa extinda
    stimulentele fiscale si sa favorizeze crearea de locuri de
    munca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Multumirile lui Traian Basescu catre romanii care lucreaza in Vest agita spiritele in Anglia

    Comentariile lui Traian Basescu despre faptul ca romanii aleg sa
    plece la munca in Occident in loc sa fie o povara pentru bugetul
    statului roman “vor avea cu siguranta darul sa-i incurajeze si pe
    altii sa emigreze catre tari ca Marea Britanie, din moment ce
    insusi presedintele sustine dorinta poporului sau de a-si gasi de
    lucru peste granita”, comenteaza
    Daily Express    .

    Ziarul rezuma ideile din interviul acordat miercuri de
    presedinte la TVR astfel: beneficiile sociale in tarile occidentale
    sunt atat de mari, incat vesticii prefera sa stea in somaj decat sa
    lucreze, asa incat romanii preiau ei slujbele nedorite de
    localnici. Ca atare, Basescu le-a multumit concetatenilor lui care
    prefera sa emigreze decat sa apeleze la ajutorul statului
    roman.

    Daily Express mentioneaza ca Marea Britanie a devenit a doua
    destinatie preferata a migrantilor romani, dupa Germania, conform
    unui sondaj recent al site-ului de recrutare Tjobs.ro, specializat
    pe ofertele de munca in strainatate. Estimari oficiale sustin ca in
    jur de 100.000 de romani muncesc in Anglia, fata de 7.600
    inregistrati la recensamantul din 2001.

    Un purtator de cuvant al Ambasadei Romaniei din Londra a
    subliniat ca seful statului nu a mentionat Marea Britanie in
    interviul de miercuri de la TVR, precizeaza ziarul, notand insa ca
    reducerea cu 25% a salariilor pentru bugetarii romani a determinat
    deja un aflux suplimentar de medici si asistente care cauta de
    lucru in Anglia.

    BASESCU NE-A PUS IN FATA O OGLINDA

    Comentariile lui Basescu au aratat de ce tari ca Marea Britanie
    sunt un magnet pentru oameni din toata lumea, dar si de ce trebuie
    facuta urgent o reforma a sistemului britanic de asistenta sociala,
    care actualmente incurajeaza nemunca britanicilor pe banii
    statului, in timp ce strainii le iau slujbele, sustine Daily
    Express. Iar pe de alta parte, sistemul britanic e la fel de
    generos si cu strainii: dupa 12 luni de sedere in insula,
    imigrantii au dreptul sa ceara ajutoare de somaj, sau pot cere
    alocatii pentru copii, chiar atunci cand copiii respectivi locuiesc
    in tarile de bastina ale imigrantilor.

    “Presedintele Basescu ne-a pus in fata o oglinda care ne arata
    ce inseamna statul nostru social, de ce nu exista suficiente
    stimulente pentru britanici ca sa munceasca in loc sa apeleze la
    protectia sociala si de ce atatia straini vin aici”, a declarat
    Fiona McEvoy, reprezentanta a Aliantei Contribuabililor, un grup de
    presiune care militeaza pentru scaderea fiscalitatii.

    Nigel Farage, europarlamentar al UKIP (Partidul Independentei
    Regatului Unit), partid cu o platforma prin excelenta eurosceptica
    si populista, a admis ca “nu-i putem invinovati pe romani pentru ca
    iau ceea ce pot lua de la noi, dar putem sa acuzam guvernul nostru
    ca a permis ca salariile britanicilor sa fie impinse in jos si ca
    slujbele sa fie oferite altora, dispusi sa munceasca pe bani
    putini”.

    Tabloidul
    Daily Star    , si mai aspru, titreaza “Seful statului roman le-a
    multumit compatriotilor ca revendica ajutor de somaj de la Anglia
    in loc sa-l ceara acasa la ei”, scriind ca zeci de mii de romani
    primesc bani de la contribuabilii britanici, avand dreptul la
    alocatii pentru copii, deduceri fiscale si suport pentru a-si gasi
    un acoperis de indata ce sosesc pe insula. Mai mult, atunci cand
    romanii insisi raman fara lucru acolo, primesc “plati generoase”,
    ajutor de somaj, conditia fiind doar sa fi stat timp de un an in
    Marea Britanie.

    Daily Star isi declara uimirea fata de un presedinte care nu
    doar ca le multumeste romanilor fiindca pleaca din tara si scutesc
    statul roman de-o plata, dar ii mai si acuza implicit pe
    occidentali ca ar fi lenesi si rasfatati si de aceea romanii se pot
    angaja in locul lor la muncile mai grele. “In tarile din Vest e mai
    comod pentru localnici sa stea in somaj decat sa faca munci
    manuale”, il citeaza Daily Star din memorie pe Traian Basescu.

    Tabloidul se refera si la concedierile a zeci de mii de bugetari
    prevazute pentru acest an in Romania, cu sugestia ca ele vor duce
    la un nou val de emigrare, suplimentar celor 2 milioane de romani
    care deja lucreaza in strainatate.

  • Sindicalişti: Oficialii FMI au spus că problema evaziunii fiscale pe piaţa muncii va fi o prioritate

    Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a
    declarat, luni, după discuţiile cu reprezentanţii FMI, că aceştia
    au împărtăşit opinia sindicatelor privind rezultatele slabe care
    vor fi obţinute în urma măsurilor luate de Guvern privind
    modificarea Codului Fiscal.

    “În privinţa evaziunii fiscale, FMI a împărtăşit aceeaşi idee cu
    noi că, în ciuda măsurilor, consecinţele vor fi «destul de
    subţiri»”, a declarat Costin.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Seitan: „Scoala romaneasca s-a rupt de piata muncii“

    “Exista un mare «gap» (gol – nr.r) intre ceea ce pregateste
    scoala romaneasca, dar si cea europeana si ceea ce se cere pe piata
    muncii (…) Scoala romaneasca s-a rupt de piata muncii”, a spus
    joi Seitan, cu ocazia unei dezbateri pe tema pietei fortei de
    munca. El a reamintit de cursurile de recalificare pentru cofetari
    si frizeri, organizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei
    de Munca (ANOFM) in urma cu cativa ani si care s-au dovedit un
    total esec: nici 10% dintre absolventi nu si-au gasit un loc de
    munca.

    Seitan il contrazice astfel pe Traian Basescu, care in vara
    anului trecut i-a cerut ministrului Educatiei de atunci sa adapteze
    programa scolara si la acele meserii criticate acum de ministrul
    Muncii. “Toate semnalele sunt: nu mai avem mecanici auto,
    tinichigii auto pregatiti in scoli. Nu mai avem licee agricole,
    s-au diminuat. Nu mai sunt licee de alimentatie, sa facem ospatari,
    sa facem ce ne trebuie”, a spus in iunie seful statului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum arata piata muncii dupa un an de criza

    Firmele de recrutare, confruntate brusc in acest an cu lipsa a
    cererii de candidati din partea companiilor care au inghetat
    angajarile, au fost nevoite sa se reorienteze.

    “Foarte bine au mers anul acesta serviciile de leasing de
    personal, de outsourcing – pentru partea de salarizare si
    administrare, de outplacement – pentru angajatii disponibilizati si
    de consultanta, mai ales in zona de evaluare”, spune Iuliana Badea,
    sales manager in cadrul firmei de recrutare Lugera&Makler, care
    estimeaza ca anul acesta compania va incheia “cu bine” afacerile,
    insa cifre mai exacte se vor putea vedea in martie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ANOFM: Am ajuns la 700.000 de someri

    In cadrul unei dezbateri privind accesul pe piata muncii,
    directorul de la ANOFM a sustinut ca din cele peste 700.000 de
    persoane care au fost inregistrate ca someri, 500.000 proveneau din
    disponibilizari. In ce priveste numarul iesirilor din evientele
    somajului, doar aproximativ 200.000 din cele 500.000 de persoane
    inregistrate au iesit din sistem prin incadrare in munca.

    Potrivit Mediafax, Eugen Preda a precizat ca cele mai multe
    disponibilizari au fost facute in sectoarele care produc bunuri de
    folosinta indelungata, dar si in constructii.El a mai adaugat ca
    somajul masculin a crescut mai mult decat cel inregistrat in randul
    femeilor si a atras atentia ca cei mai multi dintre someri fac
    parte din grupa de varsta 30-49 de ani. “Cei mai loviti sunt
    absolventii de studii liceale si postliceale. Dar pentru ca in luna
    august a crescut numarul de absolvemti, rata somajului in randul
    absolventilor de studii superioare a crescut cu 83,7 la suta fata
    de luna ianuarie”, a mai spus Preda.