BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Tichetele de masă, cadourile, turismul, serviciile medicale şi pensiile private, în topul celor mai dorite beneficiii extrasalariale în 2020

    Tichetele de masă, turismul intern, accesat prin intermediul voucherelor de vacanţă, serviciile medicale pentru angajaţi şi aparţinători şi pensiile private (pilonul III) sunt principalele cinci beneficii flexibile alese de angajaţi, în 2020, potrivit analizei anuale asupra industriei de beneficii extrasalariale din România, realizată de Benefit, o companie Edenred.

    Analiza ia în calcul date de la peste 215.000 de angajaţi la nivel naţional, din industrii precum call-center & BPO, IT & Software, producţie, retail, servicii, servicii financiare, care utilizau soluţia de beneficii flexibile Benefit la finalul lui 2020.

    Bugetele alocate de companii, în 2020, pentru beneficiile angajaţilor au crescut uşor, conform analizei citate. Astfel, dacă în 2019 bugetul lunar brut oferit fiecărui angajat pentru beneficii flexibile era de aproximativ 390 de lei, anul trecut media lunară a  trecut de 400 de lei. Angajaţii au direcţionat 75% din bugetele lor înspre beneficii scutite total sau parţial de taxe.

    „În ultimul an, în România a crescut interesul pentru beneficii digitale în rândul tuturor categoriilor de angajaţi, aceştia alegând produse şi soluţii pe care le pot accesa imediat şi care le oferă un plus de siguranţă. Astfel, au luat avans beneficiile care au legătură cu achiziţiile în mediul online, serviciile medicale pentru angajaţi şi familiile lor, dar şi vacanţele în România”, spune Stelian Bogza, cofondator Benefit.

    În medie, angajaţii au cheltuit 200 de lei pentru achiziţia unui beneficiu din categoria celor flexibile în platforma Benefit. Cel mai frecvent cumpărat beneficiu nedeductibil a fost cardul cadou la magazine din diverse industrii.

    Beneficiile fixe au rămas şi în 2020 prima alegere pentru majoritatea angajatorilor. Aceştia au oferit în pachetele pentru angajaţi beneficii deductibile precum tichete de masă, în limita unui tichet de masă/ zi lucrătoare, tichete cadou oferite la ocazii speciale, vouchere de vacanţă acordate în limita a 6 salarii minime brute/ an/angajat, oferite exclusiv în format digital şi tichete culturale. 

    În 2020, abonamentele la sport, transportul, cursurile profesionale au înregistrat cele mai mari scăderi în topul preferinţelor din platformă, ca o consecinţă directă a măsurilor de prevenţie impuse de autorităţi în pandemia de COVID-19.

  • Turcan: instituţiile care beneficiază de pensii de serviciu să vină cu propuneri de modificare

    Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, a discutat luni cu reprezentanţi ai instituţiilor beneficiare de pensii de serviciu, cu excepţia celor beneficiare de pensii ocupaţionale din sistemul de apărare şi ordine publică, în vederea analizării celor 5 variante propuse de minister pentru reaşezarea sistemului de pensii speciale din România.

    Schimbările preconizate urmăresc reanalizarea factorilor favorizanţi şi a ponderii dintre aceştia şi criteriul contributivităţii, în stabilirea pensiilor de serviciu.

    „Avem 9.500 de beneficiari de pensii de serviciu cu o pensie medie de 9.600 de lei, existând o diferenţă uriaşă între ce se plăteşte pe contributivitate şi ce vine de la bugetul stat. Pe de altă parte, sunt aproximativ 90.000 de români care au ajuns la vârsta de pensionare şi care nu au acces nici măcar la pensia minimă socială, pentru că nu au stagiul minim de contributivitate, de 15 ani. Eu, ca ministru, trebuie să am în vedere şi sustenabilitatea şi echitatea”, a explicat
    Raluca Turcan.

    Turcan a solicitat reprezentanţilor instituţiilor ai căror angajaţi beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi speciale să reanalizeze cadrul legislativ şi propunerile Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi să vină cu propriile propuneri de optimizare.

  • Raluca Turcan: Aproximativ 35.000 de bugetari primesc şi pensie, şi salariu

    Ministrul Muncii Raluca Turcan a anunţat că 120.000 de persoane, aflate în pensie, au şi diferite contracte de muncă. Ea a lansat joi în dezbatere proiectul de lege pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare. Acesta va interzice cumului pensiei cu salariul în sistemul public.

    „În momentul de faţă această măsură nu este privită ca o măsură de a face economie la bugetul de stat, ci o măsură care să încurajeze viaţa profesională activă. Pentru că Avem o evaluare şi în momentul de faţă în România există peste 120.000 de persoane peste 65 de ani care au diferite forme de contracte. Aşadar sunt oameni în România peste 65 de ani care îşi doresc să muncească. Exist ac solic, Noi dorim să flexibilizăm relaţia dintre angajaţii peste 65 de ani şi angajatori”, a spus Raluca Turcan.

    Întrebată de jurnalişti câţi bugetari bugetari au şi pensii, şi salarii, Raluca Turcan a spus că e vorba de aproximativ 35.000 de persoane.

    „Despre persoanele în sistemul public, în momentul de faţă pot spune că există aproximativ 35.000. Spun aproximativ pentru că sistemul de apărare şi ordine publică au propriul sistem de contributivitate şi informaţiile nu sunt în totalitate cunoscute. (…) În momentul în care această lege intră în vigoare vom vedea câte contracte de muncă se suspendă”, a mai spus ministrul.

    Ea a precizat că această prevedere nu se va aplica şi în mediul privat. „În mediul privat, pot să cumuleze penseile cu salariile. Sunt beneficiari ai sistemului public de pensii, dar sunt angajaţi la privat. Nu cumulează două surse de venit de la stat”, a precizat Turcan.

  • În faţa unor probleme demografice grave, Spania se luptă să-şi revoluţioneze sistemul de pensii

    Spania speră să-şi determine cetăţenii să se pregătească pentru pensie cu un plan de economii facultative în încercarea de a-i face pe aceştia să nu mai depindă exclusiv de pensiile de stat, scrie Bloomberg.

    Obiectivul priveşte crearea unui fond administrat de companii de investiţii private până la sfârşitul anului, spaniolilor oferindu-li-se o alternativă accesibilă care să se adauge pensiilor publice. Însă, spre deosebire de alte ţări, sistemul spaniol va avea un caracter facultativ, fără ca cetăţenii să fie înscrişi automat.

    „Credem că există un grup de spanioli cu venituri medii şi mici care vor fi interesaţi să-şi sporească economiile“, a declarat Jose Luis Escriva, ministrul siguranţei, incluziunii sociale şi migraţiei, pentru guvernul spaniol condus de socialişti.

    Escriva doreşte să crească economiile şi să contrabalanseze dependenţa de planul de pensii de stat, un sistem despre care economiştii spun că ameninţă sustenabilitatea fiscală. Decizia de a menţine sistemul facultativ reflectă temerile unor legislatori de stânga privitoare la implicarea sectorului privat.

    Există un potenţial uriaş, muncitorii au nevoie de mai multe opţiuni, a declarat Escriva. Oficialii spanioli urmează să deschidă procesul de ofertare pentru selectarea unuia sau mai multor manageri de fonduri.

    Guvernul vrea de asemenea să crească stimulentele fiscale pentru a-i încuraja pe angajaţi să nu se pensioneze devreme şi să reformeze sistemul liber-profesioniştilor pentru alinierea contribuţiilor cu câştigurile.

    Oficialii spanioli s-au inspirat de la sistemul britanic, cunoscut drept Nest, în cadrul căruia mai mulţi manageri de fonduri investesc în numele a peste 9,5 milioane de britanici. Însă sistemul spaniol va avea un caracter facultativ.

    Escriva se loveşte însă de limite politice. Noul plan este unul dintr-o serie de reforme asupra cărora legislatorii s-au pus de acord anul trecut. O încercare anterioară de reformare a sistemului spaniol de pensii a eşuat după ce milioane de pensionari au ieşit în stradă în 2018 şi 2019 ca semn de protest.

    Reformarea sistemului este dificilă în Spania, care oferă unele dintre cele mai generoase pensii publice ca procent din câştigurile generate de-a lungul vieţii din OCDE şi care cheltuie aproximativ 12% din PIB pe pensii. Totalul va ajunge la aproape 14% din PIB în 2050, potrivit OCDE.

    Şomajul ridicat este o altă problemă, iar între timp criza coronavirusului a exacerbat problemele fiscale.

    Spania se confruntă de asemenea cu un fenomen accentuat de depopulare care-i afectează puterea economică, relevă un studiu recent realizat de think tank-ul spaniol Funcas. Această scădere progresivă a populaţiei afectează în principal generaţia mai tânără şi persoanele de vârstă activă.

    Rata fertilităţii din Spania este în scădere, în timp ce populaţia ţării este în curs de îmbătrânire, ţara riscând să devină o bombă cu ceas demografică.

    Antonio Roldan de la Centrul pentru Politică Economică din cadrul Esade Business School spune că dacă situaţia nu se va schimba, impactul asupra economiei spaniole va fi dramatic. „Pentru fiecare pensionar există acum patru muncitori. Până în 2050, va fi un muncitor pentru fiecare pensionar“.

     

  • Pensii 2021. Cine se poate pensiona în acest an şi ce documente sunt necesare

    Pensii 2021. Prezenta lege a pensiilor, despre care ministrul Raluca Turcan şi premierul Florin Cîţu au anunţat că va fi modificată pentru a elimina inegalităţile, prevede vârsta şi stagiile minime şi maxime pentru ieşirea la pensie.

    Pensii 2021. Pentru bărbaţi este stabilită încă din luna martie a anului 2015 ieşirea la pensie pentru limită de vârstă, la 65 de ani, cu un stagiu de cotizare de 35 de ani şi un stagiu minim de cotizare de 15 ani, scrie adevărul.ro. În cazul femeilor situaţia arată altfel.

    Pensii 2021. Vârsta de pensionare în cazul femeilor
    Legea spune că vârsta de pensionare a femeilor creşte gradual până în 2030, când femeile pot ieşi la pensie la 63 de ani, tot cu un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, ca şi în cazul bărbaţilor, şi un stagiu minim de cotizare de 15 ani, însemnând că pentru a putea ieşi la pensie fără penalizare femeile ar trebui să fi muncit de la 18 ani.

    Pensii 2021. Legea permite însă femeilor să aleagă în scris dacă vor să iasă la pensie la 65 de ani.

    Vârsta de pensionare a femeilor în 2021 şi 2022 poate fi văzută în tabelul ataşat (Vârste standar de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare).

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Premierul Florin Cîţu, despre bugetul din 2021: Veniturile cresc cu 13% şi cheltuielile cu 5%. Sunt cheltuieli salariale şi de pensii care nu mai pot fi susţinute de buge

    Premierul Florin Cîţu a spus că ve­niturile bugetului de stat sunt prognozate să creas­că cu 13% în 2021, iar chel­tuielile cu 5%, în con­diţiile în care PIB-ul nominal creşte cu 7%. Pe baza execuţiei bugetare din 2020, veniturile ar ajunge la 364 mld. lei, în vreme ce cheltuielile bugetului de stat vor fi de 446 mld. lei.

    „Vorbim de cheltuieli care nu mai pot fi susţinute de economie. În 2021 vom recalibra finanţele Ro­mâ­niei şi vom începe cu creş­terea veniturilor, care anul acesta este de aproape 13% faţă de anul tre­cut şi o plafonare a cheltuielilor, care cresc cu 5%, în con­iţiile în care PIB-ul în valoare nominală creş­te cu 7%“, a spus Florin Cîţu miercuri la guvern.

    Guvernul a discutat mier­curi pe tema unei OUG referi­toa­re la re­ducerea cheltuielilor struc­turale, adică salariile şi pensiile.

    Premierul a mai anun­ţat că în companiile de stat, unde s-au înregistrat pierderi mari, va urma o perioadă de restruc­tu­rare, in­clu­siv de angajaţi: „Vom vedea cine va pleca, sunt companii cu pier­deri, trebuie să luăm o decizie.“

  • Veşti bune pentru pensionari. Ce spune Florin Cîţu că se întâmplă cu pensiile anul acesta

    Premierul Florin Cîţu dă asigurări că pensiile vor fi în acest an mai mari decât anul trecut, însă nu precizează clar, deocamdată, cu cât va creşte punctul de pensie: „pensiile trebuie  bazate pe contributivitate. Vom vedea care va fi forma finală”.

    Cheltuielile cu pensiile cresc în acest an cu aproape 8 miliarde de lei, a spus premierul, miercuri.

    „Până să începem orice anul acesta deja cresc cheltuielile cu opt miliarde de lei de la majorarea punctului de pensie din septembrie şi alocaţiile cu încă 2,3 milioane de lei. Deci suplimentăm bugetul din anul acesta fără să facem nimic cu aproape 11 miliarde de lei, adică 1,1% din PIB”, afirmă Florin Cîţu.

    Pensiile de anul acesta vor fi mai mari decât pensiile de anul trecut, este cert, iar bugetul se construieşte pe legislaţia în vigoare.

    Întrebat cu cât se va majora punctul de pensie, până la urmă, dacă a fost stabilit un prag până la care creşte punctul de pensie, premierul a răspuns: „Noi am anunţat că vom face o legislaţie în ceea ce priveşte pensiile, o să fie modificată pentru că sunt multe probleme acolo. Noi, ca şi coaliţie, avem obiective foarte clare: pensiile să fie bazate pe contributivitate. Vom vedea care va fi forma finală, dar repet, anul acesta pensiile vor fi mai mari decât anul trecut”.

    Chestionat dacă susţine punctul de vedere al lui Ludovic Orban, care spunea că pensiile ar trebui să crească cu inflaţia de anul trecut plus jumătate din creşterea salariului mediu pe economie, Cîţu a spus că susţine propriul său punct meu de vedere: „Acela în care spun foarte clar că pensiile anul acesta sunt mai mari decât anul trecut”.

    „Bineînţeles că ne uităm la mai multe variante când discutăm despre pensii, ne uităm mai mult la o dimensiune pe termen lung pentru că orice se întâmplă anul acesta are implicaţii pentru anii următori şi de aceea trebuie să trecem la o bugetare multianuală”, a afirmat premierul.

  • Reacţia premierului Florin Cîţu după decizia CCR asupra majorării pensiilor

    „România nu şi-a permis anul trecut, nu-şi permite nici în 2021 acest lucru”, spune premierul Florin Cîţu după ce CCR a decis că legea care permite majorarea pensiilor cu 40% este constituţională.

    „România nu şi-a permis anul trecut, nu-şi permite nici în 2021 acest lucru. Dar legea merge în acest moment la promulgare. Preşedintele are două variante – reexaminare în Parlament sau să o promulge”, spune premierul Florin Cîţu cu privire la decizia CCR care a stabilit că legea care permitea creşterea pensiilor cu 40% este constituţională.

    Premierul a reamintit că în 2020 valoarea punctului de pensie a fost majorată cu 14%, ceea ce înseamnă un efort suplimentar anul acesta de nouă miliarde de lei.

    „Eforturile făcute anul trecut au fost foarte mari şi se văd şi anul acesta. Creşterile de anul trecut se susţin şi anul acesta, mai ales având în vedere că inflaţia a scăzut constant din 2019, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a crescut”, adaugă Cîţu.

    Judecătorii CCR au respins, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la legea pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, care prevăd, printre altele, majorarea cu 40% a punctului de pensie, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

  • Turcan, după decizia CCR: Parlamentul se va pronunţa cu ceea ce e de făcut pe viitor

    „În contextul deciziei CCR aşa cum Parlamentul a decis menţinerea punctului de pensie care să aducă o majorare de 40%, la fel Parlamentul, după decizia CCR, în actul legal de punere în acord a legislaţiei cu deciziile CCR se va pronunţa cu ceea ce e de făcut pe viitor. Din punctul nostru de vedere, atunci când vorbim de pensii, cel mai important lucru pe care trebuie să-l garantăm este plata lor, sustenabilitatea sistemului de pensii. Nu mai puţin important este să avem şi echitate şi contributivitate. Am decis cu toţii să creem un grup de experţi prin care să răspundem acestei aşteptări a celor 4,9 milioane de pensionari – echitate, contributivitate şi sustenabilitate”, spune Raluca Turcan.

    Ea precizează că, în bugetul trimis Ministerului de Finanţe, se doreşte ca „cel puţin indexarea cu rata inflaţiei să se realizeze la nivelul pensiilor din sistemul public”.

    Întrebată despre impactul financiar, Raluca Turcan a răspuns: „Cifrele pe care noi le avem arată următorul lucru: pe legea 263 impactul este de 93 de miliarde de lei. Dacă nu se întâmplă nimic în sistemul de pensii şi rămânem pe actuala valoare a punctului de pensie. Dacă ar fi să aplicăm legea 127, creată oarecum artificial, din pix, cu valoarea punctului de referinţă, de PSD, efortul bugetar este de 138 de miliarde de lei”.

    Judecătorii CCR au respins, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la legea pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, care prevăd, printre altele, majorarea cu 40% a punctului de pensie, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

  • CCR: Legea care prevede majorarea cu 40% a punctului de pensie este constituţională – surse

    Judecătorii CCR au respins obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nrt.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, obiecţie formulată de Guvernul României.

    „Legea e constituţională. Această lege nu reglementează creşterea pensiilor, ci doar asigurarea fondurilor bugetare”, au precizat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

    Principala modificare adusă de parlamentari proiectului Guvernului a fost revenirea la majorarea punctului de pensie cu 40%, la propunerea PSD.

    Florin Cîţu, ministru de Finanţe la acea vreme, anunţa că PNL va ataca la CCR legea.

    ”Ceea ce se întâmplă astăzi în Parlamentul României este act de agresiune la stabilitatea economiei României. Toţi se uiţă şi văd cum o grupare vrea să arunce ţara în aer. Ne vom opune şi le garantăm românilor că nu vom arunca România în aer”, afirma Florin Cîţu.

    Cea mai importantă modificare se referă la abrogarea articolului care prevedea creşterea pensiilor cu doar 14% de la 1 septembrie 2020.

    Comisiile au mai adoptat un amendament, propus tot de PSD, care prevede majorarea sumelor repartizate unităţilor administrativ-teritoriale cu 1 miliard de lei, în timp ce pentru municipiile reşedinţă de judeţ se alocă suplimentar 500 de milioane de lei, urmând să fie repartizaţi în mod egal indiferent de culoarea politică a administraţiei locale.

    Ludovic Orban spunea că bugetul „nu îşi mai poate permite nicio creştere a cheltuielilor în momentul de faţă” şi a făcut apel la toate partidele politice să nu sprijine în Parlament raportul comisiilor de specialitate privind rectificarea bugetară.