BusinessMagazin

Tag: Orban

  • Pielea ursului din Ungaria. Cel mai ambitios plan de relansare economica din Europa de Est

    Metoda de iesire din criza “prin noi insine, cu banii vostri” pe
    care o testeaza acum guvernul lui Viktor Orban ar putea, daca
    printr-o minune va reusi, sa refaca echilibrul bugetar al Ungariei,
    sa dea idei si guvernelor din regiune care se confrunta cu probleme
    similare. Sau, in caz contrar, sa compromita pentru multa vreme
    orice tentativa de aventura economica pe care acestea ar dori s-o
    incerceIn toamna lui 2008, cand Ungaria soca mediile financiare
    anuntand ca imprumuta 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a
    face fata crizei, politicienii din Romania erau cu gandul departe,
    la cum sa-si stimuleze mai eficient electoratul in perspectiva
    parlamentarelor, si nu la recesiunea care batea la usa, nestiuta si
    neprevazuta de nimeni.

    Nu-i vorba, nici politicienii sau FMI nu stiau prea bine ce va
    urma. Premierul socialist de atunci, Ferenc Gyurcsany, laolalta cu
    expertii FMI, estimau o scadere de 1% a economiei ungare pentru
    2009, iar FMI afirma ca pana in 2010, economia Ungariei nu va mai
    avea crestere si va ajunge la potentialul sau maxim de 3% abia dupa
    2011. In cele din urma, 2009 s-a incheiat cu o scadere a PIB de
    6,3%, Gyurcsany a pierdut rasunator alegerile in acest an si a
    revenit la putere copilul teribil al politicii maghiare, Viktor
    Orban, fost premier intre 1998 si 2002. Ales cu o majoritate
    zdrobitoare, Orban trebuie acum – cand bugetul pe 2011 este in
    plina dezbatere – sa inceapa decontul promisiunilor electorale, de
    reducere a impozitarii pentru populatie si de crestere in paralel a
    veniturilor, o asociere neobisnuita, mai ales pentru o economie
    neiesita din recesiune.

    Si trebuie sa faca asta fara un imprumut extern, nici macar de
    tip preventiv, dupa ce in vara a rupt discutiile cu expertii de la
    FMI si Banca Mondiala, care venisera sa impuna noi masuri de
    austeritate in schimbul deschiderii altor linii de finantare
    (datoria publica a Ungariei a ajuns la 83% din PIB, iar deficitul
    ar trebui redus inca de anul acesta la 3,8% din PIB, de la 4,4%
    anul trecut). Asa ca propunerea de buget cu care Fidesz,
    formatiunea de centru-dreapta condusa de Orban, s-a prezentat la
    sfarsitul lunii octombrie e construita pe binomul “reducem
    fiscalitatea – crestem veniturile bugetare”, cu care in Romania
    anului 2004 o coalitie amorfa intre liberali si socialisti a
    castigat puterea si a pus umarul la o crestere economica
    accelerata.


    Ca si in cazul Romaniei, sperantele actualului executiv de la
    Budapesta se leaga de increderea aproape mistica intr-o crestere
    economica venita pe seama unei cote unice mici, care va stimula
    rapid economia si va permite bugetului sa se amelioreze. Iar la
    aceasta se adauga fermitatea fata de marile companii care inca fac
    profit sau macar au facut in anii anteriori – e vorba de “taxele de
    solidaritate” pe care Orban vrea sa le perceapa pana in 2012 (sau
    chiar pana in 2014, conform celor mai recente informatii privind
    proiectia bugetara multianuala), in special pentru retail, energie,
    telecom, detinute – o coincidenta, desigur – in majoritate de
    actionari straini.
    Concret, bugetul pe 2011 e construit luand in calcul o cota unica
    de impozitare de 16% pentru populatie si o cota unica pentru
    intrepinderile mici si mijlocii de 10%.

    In schimb, sectoarele sus-amintite, se spera, vor contribui cu
    circa 1,9 miliarde de euro (520 de miliarde de forinti) la buget in
    2011, din spirit de solidaritate si dupa modelul sistemului bancar,
    care a inghitit cu mare greutate o astfel de suprataxa inca din
    vara. In previziunile cabinetului Orban, milioanele de euro se
    insira ca steagurile politaiului Pristanda: 804,3 milioane de euro
    vor intra inca din acest an la buget din supraimpozitarea
    profiturilor din retail, energie si telecom, iar anul viitor 726 de
    milioane de euro din suprataxarea sistemului bancar, 1,3 miliarde
    euro din recanalizarea contributiilor pentru pensii, dinspre
    pilonul doi spre pilonul unu (de la companiile de asigurari, catre
    bugetul statului, incepand de luna aceasta si pana in decembrie
    2011), 3,6 miliarde de euro (intre 2013 si 2015) din renegocierea
    parteneriatelor public-private aflate in derulare etc.

  • Ungaria: cine minte si cand a mintit de fapt?

    Dupa valul de reactii negative starnite de afirmatiile
    reprezentantilor Fidesz, noul partid de guvernamant din Ungaria,
    cum ca tara are doar o sansa mica de a repeta soarta Greciei, ca
    guvernul precedent a falsificat datele bugetului la fel ca
    guvernantii din Grecia si ca intrarea in incapacitate de plata a
    tarii e aproape, partidul a inceput o operatiune de limitare a
    pagubelor. Secretarul de stat Mihaly Varga, seful echipei insarcinate de
    premierul Viktor Orban sa descopere situatia reala a finantelor
    publice, s-a dezis de comparatiile “nefericite” facute de colegii
    lui si a insistat ca Ungaria va lua masurile necesare ca sa se
    incadreze intr-un deficit bugetar sub 4% anul acesta.

    SCHELETELE DIN DULAP

    Cine minte insa, ori mai exact cand anume a mintit? Varga si
    echipa Fidesz au avertizat inca mult dinainte de alegerile din
    aprilie ca pentru 2010 nu numai ca nu va fi posibil un deficit
    limitat la 3,8% din PIB, adica atat cat a promis fostul guvern
    creditorilor (FMI si UE), dar ca pana si un deficit de 7-7,5% va fi
    prea greu de respectat. Varga a declarat la sfarsitul lunii mai ca
    dupa ce FMI si UE vor afla de la noul guvern cifrele reale si vor
    intelege ca un deficit de peste 7% din PIB este mult mai realist,
    FMI va trebui sa-si schimbe pozitia si sa accepte o majorare a
    tintei de deficit.

    Pana acum insa, desi cifrele “reale” n-au fost inca prezentate
    (ultimele informatii spun ca luni sau cel tarziu marti dimineata
    Fidesz va prezenta un prim rezultat al “cautarii de schelete in
    dulap”, asa cum a fost numit demersul echipei lui Varga),
    probabilitatea ca FMI si UE sa accepte o astfel de majorare a
    tintei pare exclusa. Asa se explica fermitatea lui Jose Barroso, seful Comisiei Europene, care a
    declarat dupa vizita premierului Viktor Orban la Bruxelles ca “nu e
    loc pentru ingaduinta fiscala” (in traducere: n-aveti de ales,
    trebuie sa va respectati tinta de deficit asumata).

    In randul analistilor, parerile sunt impartite. Unii spun ca
    anul acesta se va ajunge cel mai probabil la un deficit in jur de
    5% din PIB, cu un maxim de 5,7% (Concorde Securities) si un minim
    de 4,5% (Banca Nationala a Ungariei). Mai mult, cei de la Concorde Securities, o societate de brokeraj din
    Budapesta, sustin ca “economistii independenti” care sustineau in
    preajma alegerilor ca deficitul va depasi 7% din PIB anul acesta nu
    erau deloc independenti, ci apropiati de Fidesz si ca atare avand
    tot interesul sa sustina ideile partidului.

    In ultimul raport asupra inflatiei, din 2 iunie, banca centrala subliniaza ca excedentul de cont
    curent si capacitatea de finantare sunt asteptate sa ramana
    pozitive in urmatorii doi ani si ca “desi evolutiile fiscale indica
    o anume abatere fata de legea bugetului, tensiunile fiscale
    rezultate din datoriile acumulate de companiile de stat nu pun in
    pericol sustenabilitatea finantelor publice, atata vreme cat o
    preluare a acestor datorii de catre guvern nu va duce decat la o
    crestere temporara a cifrei de deficit” (mai exact, consolidarea
    datoriilor facute de companiile de stat si de autoritatile locale
    ar creste deficitul cu 1,5-3% din PIB, cifra finantabila insa din
    creditul FMI-UE si din rezervele guvernului depozitate la banca
    centrala).

    IN 72 DE ORE VENIM CU UN PLAN

    Orice comparatie cu Grecia e nelalocul ei, crede Neil Shearing de la Capital Economics: intai,
    vorbim de o datorie de 78% din PIB, nu de 113% din PIB, iar datoria
    pe termen scurt a statului (de platit in cursul urmatorului an)
    este de doar 2,4% din PIB. “In termeni de nivel al datoriei,
    expuneri ale bancilor straine si potentiale dificultati in zona de
    cont curent poate ca se compara cu Grecia, desi toate aceste
    variabile sunt in proces de corectie, insa ca deficit bugetar si
    potential de crestere nu se compara – Ungaria e mai puternica”,
    declara Peter Attard Montalto, economist pentru pietele
    emergente la Nomura Londra. Economia Ungariei este mult mai
    dinamica si competitiva, investitorii directi vor sa vina aici, iar
    bugetul e intr-o stare mult mai buna decat anul trecut, gratie
    fostului premier Gordon Bajnai, adauga Montalto.

    De-acum incolo insa, numai publicarea unor planuri de politica
    fiscala serioase si detaliate poate impiedica pietele sa ia prea in
    serios comparatia cu Grecia, sustine analistul de la Nomura.
    Problema e ca pana acum, Fidesz n-a prezentat nici urma de plan, ci
    doar a promis ca “in 72 de ore” din momentul cand echipa lui Varga
    va scoate la iveala “scheletele din dulap”, va iesi cu un program
    de masuri. Echipa lui Varga e asteptata sa lucreze insa pana in
    august, asa incat pentru moment, singurele reactii ale guvernului
    Fidesz se rezuma la critici la adresa mostenirii grele a
    guvernarilor socialiste Gyurcsany si Bajnai.

    “Pe ansamblu, noi nu credem ca Ungaria e Grecia”, scriu
    analistii Danske Bank, intr-una dintre analizele de vineri
    consacrate crizei declaratiilor Fidesz. “Ungaria semana mai mult in
    2006 cu Grecia decat azi. Mai intai, Ungaria a transformat un
    deficit masiv de cont curent in excedent. In al doilea rand,
    forintul nu este supraevaluat, deci Ungaria nu are aceleasi
    probleme de competitivitate ca Grecia. In al treilea rand, situatia
    finantelor publice – chiar intr-un scenariu negativ – este mai buna
    decat in Grecia.” E o situatie care insa nu permite relaxarea
    politicii fiscale, asa cum a promis Fidesz in campanie; va trebui
    sa fie adoptate, dimpotriva, masuri noi de austeritate, ca sa aduca
    deficitul bugetar in niste limite sustenabile.

    In campania electorala, diversi reprezentanti ai Fidesz au
    declarat sus si tare ca ei vor proceda la taieri masive de taxe si
    impozite, ca sa creeze locuri noi de munca, sa inlature povara
    fiscala de pe umerii companiilor si sa scoata tara din recesiune.
    Si de fapt, cu aceasta promisiune de relaxare fiscala, corelata cu
    discursul populist “nu FMI ne dicteaza noua politica”, au ajuns la
    putere si au reusit sa capete o majoritate de doua treimi din
    parlament.

    Acest succes zdrobitor a facut Fidesz “sa-si incordeze muschii
    ca sa se vada cat e de puternic”, afirma Gabor Ambrus, analist la 4Cast din Sofia, care a vazut
    pana acum patru planuri unde s-a manifestat retorica noului guvern:
    declaratiile critice la adresa FMI si a acordului cu FMI, atacurile
    la adresa bancii centrale si a guvernatorului ei Andras Simor, pe
    care vrea sa-l demita, declaratiile actuale despre paralela cu
    Grecia si politica agresiva fata de vecini (intentia de a acorda
    cetatenie ungara etnicilor unguri din strainatate, ceea ce a
    inrautatit in special relatiile cu Slovacia). “A-ti arata puterea
    fata de toti, indiferent de consecinte: avem un sir de declaratii
    si actiuni care spun doar ‘Noi avem puterea si toata lumea e bine
    sa afle asta””, comenteaza Ambrus.

    CUM SA DUCI DE NAS ALEGATORII

    Acum, la o saptamana dupa ce noul guvern de centru-dreapta a
    fost instalat, de la Fidesz nu se aud decat declaratii de rafuiala
    politica si promisiuni de renegociere a tintei de deficit bugetar,
    desi Varga n-a dezgropat (inca) “scheletele din dulap” ale
    guvernarilor socialiste. Iar purtatorul de cuvant al guvernului,
    Peter Szijjarto, continua sa promita reduceri
    de impozite, desi multi analisti au inteles deja ca tocmai ofensiva
    la adresa “minciunii” fostilor guvernanti e menita sa pregateasca
    terenul pentru un anunt privind renuntarea la relaxarea fiscala
    promisa.

  • Orban: PNL cere demiterea lui Kovesi pentru decizia de neincepere a urmaririi penale in cazul Udrea

    “BPC al PNL a decis sesizarea ministrului Justitiei, a CSM si a
    presedintelui Romaniei in privinta incalcarii grave de catre
    Parchetul de pe langa ICCJ a legilor Romaniei si a Constitutiei,
    privitoare la emiterea de catre Parchet a ordonantei de neincepere
    a urmaririi penale privitoare la ministrul Elena Udrea. Ne vom
    adresa presedintelui Romaniei, CSM si ministrului Justitiei cu
    solicitarea clara de eliberare din functie, de demitere a
    procurorului general Laura Codruta Kovesi”, a afirmat Orban.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban: Pedelistii sunt oportunisti, iar pesedistii, o expresie a nostalgiei

    “La ora actuala, in Romania, exista un singur partid politic in
    adevaratul sens al cuvantului, PNL. Un partid politic nu trebuie sa
    fie o adunatura de oportunisti in jurul unui lider carismatic –
    Traian Basescu – asa cum e PDL. Un partid nu trebuie sa fie nici
    expresia nostalgiei dupa niste vremuri demult apuse asa cum s-a
    constituit FSN, in jurul domnului Ion Iliescu, si cum continua sa
    fie PSD”, a spus, in timpul unui discurs tinut, duminica, la
    Timisoara, la manifestarile ocazionate de implinirea a 20 de ani de
    la reinfiintarea partidului in judetul Timis, Ludovic Orban.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban, despre oferta lui Basescu: Noi ne-am mai fript cu ciorba

    Intrebat daca BPC a luat vreo decizie, Ludovic Orban a negat, la
    finalul reuniunii, luarea vreunei decizii de catre liberali privind
    calea de urmat, mentionand, cu privire la declaratia lui Mircea
    Geoana privind pastrarea majoritatii constituite, ca PNL are un
    acord politic votat in DP.

    “Nu, asa cum am anuntat, a fost o intalnire in care am analizat
    modul in care a decurs turul II si fiecare si-a exprimat opinii
    legat de ceea ce s-a intamplat in turul II si de perspectivele pe
    care le are PNL. (…) In momentul de fata, PNL are un acord
    politic care a fost votat in Delegatia Permanenta a PNL”, a
    sustinut Orban.

    Intrebat daca este dispus sa astepte si sa discute vreo
    propunere din partea lui Traian Basescu, Orban a spus ca “PNL
    intotdeauna a fost deschis dialogului cu toate fortele politice si
    din societate”.
    “Numai ca, va repet, noi ne-am mai fript cu ciorba si suflam si in
    iaurt. Suntem in momentul de fata cu un acord politic. Este
    adevarat, Iohannis a declarat ca, din punctul domniei sale de
    vedere, acest proiect politic inceteaza si isi va continua
    activitatea ca primar. Evident, dupa opinia mea, existenta unei
    majoritati parlamentare da dreptul acestei majoritati parlamentare
    de a formula solutii pentru realizarea unui Guvern care sa scoata
    Romania din criza”, a comentat Orban.

    Cititi materialul intreg pe
    www.mediafax.ro

  • Orban: Demiterea lui Nica, un razboi pentru controlul alegerilor

    “Cele doua FSN-urii, dupa ce au minitit cu nerusinare pe romani,
    au generat o prabusire economica fara precedent, au creat un haos
    administrativ si o disolutie institutionala si iata ca acum creeaza
    si o instabilitate si o criza politica.

    Practic, razboiul intre cele doua partide este un razboi pentru
    controlul alegerilor, un razboi pentru a putea fura cat mai mult la
    aceste alegeri”, a declarat Orban.