BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Noi nereguli în marile magazine din Bucureşti: comisarii au găsit alimente mucegăite şi mizerie

    Comisarii de la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti (CPCMB) au descoperit noi nereguli în marile magazine din Bucureşti şi Ilfov. În zonele alimentare din două magazine, ei au găsit alimente mucegăite şi mizerie.

    Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti (CPCMB) a verificat joi respectarea prevederilor legale din domeniu, în zonele alimentare ale magazinelor Carrefour Băneasa şi Mega Image Baloteşti.

    În urma controlului, au fost constatate numeroase deficienţe. Este vorba despre comercializarea unor legume şi fructe cu modificari organoleptice (consistenta moale, mucegai, lovituri mecanice) şi despre igienizarea necorespunzatoare a interiorului rotisorului (resturi alimentare, urme de arsuri, strat gros de grăsime, grilajul de la gura de ventilaţie murdar).

    De asemenea, au fost descoperite produse de cofetărie cu zone cu mucegai de culoare alb-gri şi spaţii de prezentare cu praf şi resturi alimentare.

    Ca urmare, comisarii CPCMB au sancţionat contravenţional operatorii economici, cu amenzi în valoare de 13.000 lei. În plus, comisarii au dispus următoarele măsuri: retragerea din circuitul consumului uman a produselor alimentare cu deficienţe şi oprirea temporară de la prestarea serviciului de rotisat (rotisor) în cazul magazinului Mega Image.

  • Lovitură în plin pentru Dedeman, după certificatul verde. “Impactul va fi devastator”

    Certificatul verde, o normă im­pusă de aproximativ două săp­tămâni, care restricţio­nează accesul persoanelor nevac­cinate în malluri, maga­zine de modă sau cos­metice, are efecte şi pe pia­ţa distribuţiei de materiale de construcţii, unde retai­lerii de bricolaj spun că resimt scăderi impor­tante ale traficului de cumpărători şi, implicit, ale vânzărilor.

    „În acest moment, suntem nevoiţi să per­mitem accesul în magazine doar clien­ţilor care deţin un certificat verde. Înţele­gem să respectăm deciziile autorităţilor, nu avem alternativă. De când au intrat în vi­goare noile dispoziţii legale, traficul în ma­ga­zinele noastre a scăzut cu circa 45% şi, drept rezultat, am fost obligaţi să reducem co­menzile de aprovizionare la furnizori, care sunt în proporţie de peste 85% compa­nii româneşti. Dacă această situaţie se pre­lun­geşte, impactul în industrie va fi devas­ta­tor şi îi va afecta în mod egal atât pe retai­leri, cât şi pe producători, atât pe funcţio­narii care lucrează pentru stat, cât şi pe toţi cole­gii din mediul privat, atât pe cei vacci­naţi, cât şi pe cei nevaccinaţi“, spune Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman, liderul pie­ţei de bricolaj din România, cu 56 de ma­gazine şi afaceri de 9,1 miliarde de lei în 2020.

    Fondatorul Dedeman adaugă şi că mă­su­ra este o formă de responsabilitate socială în­tr-un context atât de dificil precum cel actual.

    „Este limpede că niciun business şi nici­un antreprenor nu-şi doreşte să fie con­strâns să aleagă între clienţii săi, pentru că fie­care dintre aceştia este important în ega­lă măsură. Însă totodată, fiecare dintre noi trebuie să contribuie pentru ca un număr cât mai mic de oameni să fie expuşi şi să-şi pună sănătatea în pericol“, mai spune Dragoş Pavăl.

    Şi în magazinele francezilor de la Leroy Merlin certificatul verde este obligatoriu pentru a putea face cumpărături. Efectele s-au văzut în comerţul online.

    „Numărul comenzilor de pe Internet a crescut de patru ori în cinci zile. Găsim soluţii pentru clienţii noştri astfel încât să-şi poată face cumpărăturile de pe site, chiar dacă nu sunt vaccinaţi“, spune Frédéric Lamy, CEO-ul Leroy Merlin România.

    Francezii au 19 magazine pe piaţa locală, cel mai recent fiind deschis la jumătatea lunii mai, la Târgovişte. Leroy Merlin a avut în 2020 o cifră de afaceri de aproape 2,2 miliarde de lei, iar estimările lui Frédéric Lamy în primăvară arătau că businessul va depăşi 3 miliarde de lei în 2021.

    „Şi la noi, intrarea se face doar în baza certificatului verde, iar vânzările au mult de suferit din păcate“, spune Cătălin Dumitru, acţionar al Max SRL, o companie din Murfatlar, judeţul Constanţa, care deţine o reţea cu 11 magazine de materiale de construcţii şi afaceri de aproape 100 de milioane de lei în 2020.

    Accesul în magazinele de bricolaj este condiţionat de prezentarea certificatului verde, o măsură asupra căreia nu există dubii, spre deosebire de accesul în magazinele alimentare, fie ele hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate sau discount, care a devenit în ultima perioadă un subiect de discuţie în contextul în care noile reguli impuse de autorităţi se aplică diferit în funcţie de amplasarea acestor unităţi de retail şi de modalitatea de acces în interiorul acestora. În supermarketurile şi hipermarketurile din malluri şi centre comerciale, accesul se face doar pe baza unui certificat verde ce atestă vaccinarea sau trecerea prin boală. În rest, intrarea este liberă.

    Cel puţin zece magazine de bricolaj ar urma să se deschidă în perioada următoare în România dacă planurile anunţate de jucători vor fi duse la îndeplinire, potrivit unei analize ZF. Trei deschideri vor fi doar sub numele Hornbach, germanii care şi anul acesta au mai deschis o unitate, la Cluj-Napoca. MAM Bricolaj şi Brick sunt alte două reţele care vor să se extindă pe piaţa locală, iar francezii de la Leroy Merlin şi românii de la Dedeman completează peisajul cu câte un magazin la Braşov. Orizontul de timp al tuturor deschiderilor este de circa patru ani. În total, peste 90 de milioane de euro ar urma să fie puse la bătaie, potrivit datelor din piaţă.

    Retailerii de bricolaj prezenţi în România concurează pe o piaţă a cărei valoare este estimată între 3 şi 4 miliarde de euro anual. Jucători de talie internaţională precum Hornbach, Leroy Merlin şi Brico Depot au, în magazinele lor, suprafeţe cuprinse între 7.500 şi 23.000 de metri pătraţi. Între ele, un nume local – Dedeman – se înscrie cu o medie de aproximativ 12.750 de metri pătraţi, potrivit unei analize ZF.

    În 2020, piaţa de bricolaj a fost în creştere, susţinută de valul de renovări pe care românii le-au făcut, cu precădere în timpul celor două luni de stare de urgenţă, când deplasările au fost limitate la minimum. Tendinţa s-a văzut şi în cifre, care arată că reparaţiile capitale au avut în 2020 cea mai mare creştere din ultimii patru ani, cele mai îndepărtate date disponibile pe site-ul INS fiind din 2017. An la an, avansul reparaţiilor capitale a fost de 46%, faţă de doar 1% în anul precedent. Nici întreţinerea şi reparaţiile curente nu au fost cu mult mai prejos, creşterea lor fiind de 24,4%, foarte aproape de cea din 2019.

  • Gândaci, rugină şi produse expirate. Inspectorii ANPC vor să închidă temporar patru magazine din Capitală dintr-un lanţ cunoscut

    Inspectorii de la Protecţia Consumatorului au continuat marţi verificările la marii retaileri de produse alimentare din Capitală şi au propus închiderea pentru cel mult şase luni a patru magazine. 

    Potrivit unui comunicat al ANPC, patru dintre cele mai mari magazine ale lanţului Mega Image au fost controlate. Este vorba de magazinele de la Piaţa Domenii, Bulevardul Ion Mihalache, Piaţa Sudului şi unul dintre punctele de lucru de pe Şoseaua Colentina.

    În urma controlului, inspectorii au constatat nereguli grave şi au dat amenzi de 93.000 de lei.

    Aceştia au dispus oprirea definitivă de la comercializare şi retragerea din consum a tuturor produselor alimentare neconforme identificate în cele 4 magazine, oprirea temporară a prestării serviciului la raioanele cu vitrină asistată, vitrinele cu produse congelate, cele cu produse calde, cele cu produse refrigerate, zonele de brutărie din toate cele 4 unităţi şi au propus închiderea unităţii pe o durată de cel mult 6 luni pentru toate cele 4 unităţi.

    Conforrm comunicatului, cele mai frecvente abateri constatate de comisarii CPCMB au fost prezenţa unor gândaci în zona de comercializare a produselor de patiserie, prezenţa capcanelor destinate rozătoarelor, comercializarea de legume, fructe şi produse cu modificări de aspect, culoare şi consistenţă, comercializarea unor produse cu data limită de consum depăşită, nerespectarea temperaturii de păstrare a produselor calde, tăvile pentru coacerea pâinii prezentau resturi şi cuptorul nu era igienizat corespunzător, în timp ce la unul dintre raioanele de panificaţie s-a constatat prezenţa prafului şi a pânzelor de păianjen.

    De asemenea, au mai fost găsite rugină, vopsea exfoliată, insecte moarte şi îngheţate, praf şi esturi alimentare la vitrinele asistate conţinând mezeluri/brânzeturi/carne refrigerată vrac, carne afumată vrac, rafturile de expunere a produselor de panificaţie şi spaţiul de depozitare al produselor de cofetărie.

    „Constat cu tristeţe că întâlnim încă astfel de situaţii, aşa cum sunt cele prezentate în ultimele zile, deşi am alocat mult timp consilierii şi prevenţiei operatorilor economici. De aceea, manifestăm toleranţă zero faţă de abaterile de la lege şi verificăm permanent dacă normele sunt respectate”, a spus Claudiu Dolot, preşedintele ANPC.

  • Poziţie dură a lanţului de magazine Cora: Accesul la hipermarketurile din malluri se va face pentru toţi consumatorii, posesori sau nu ai certificatelor verzi

    Retailerul Cora, ce deţine o reţea de zece hipermarketuri, două magazine mici şi operaţiuni online, anunţă ca va permite accesul tuturor consumatorilor în magazinele sale din centre comerciale, indiferent dacă sunt posesori de certificate verzi sau nu. Reţeaua are o serie de hipermarketuri în malluri, un exemplu fiind hipermarketul din Sun Plaza, unul dintre cele mai bune magazine ale companiei ca vânzări.

    Anunţul făcut de Cora vine ca urmare a faptului că în malluri accesul este permis doar cu certificat verde, fără să existe excepţii pentru magazinele alimentare, deşi acestea sunt considerate esenţiale.

    „Hipermarketurile cora sunt magazine esenţiale şi permit accesul tuturor persoanelor prin fluxuri separate acolo unde magazinele sunt în incinta unor centre comerciale. Având în vedere statutul de magazin esenţial al hipermarketurilor cora, ceea ce înseamnă, conform legislaţiei în vigoare, că toţi consumatorii au accesul liber, cora a organizat culoare şi fluxuri separate de acces pentru persoanele care nu pot prezenta un certificat verde la intrarea în galeriile comerciale”, spun reprezentanţii Cora.

    Ei adaugă că ignorarea statutului de magazine esenţiale pentru retailerii alimentari care activează în cadrul unor centre comerciale discriminează această categorie, distorsionează piaţa şi încalcă principiile concurenţei loiale între actorii cu statut egal din acest sector. Cora, Carrefour şi Auchan sunt retailerii alimentari cu cea mai mare prezenţă în malluri. Alţii precum Profi, Lidl sau Penny nu au astfel de contracte, având magazine de sine stătătoare.

    „Actuala formă a Hotărârii de Guvern adoptată pe 25 octombrie 2021 nu are prevederi vizavi de vreo interdicţie expresă sau explicaţie privind felul în care se face accesul din galerii în hipermarket. Prin urmare, persoanele care nu pot prezenta un certificat verde vor avea acces în spaţiul hipermarketurilor cora prin coridoare autonome şi securizate, care nu permit deplasarea către alte spaţii comerciale din incinta galeriilor, astfel cum a rămas prevăzut şi descris în prevederile Legii 55/2020.”

    Oficialii Cora adaugă că ultimile modificări explică şi descriu doar accesul în mall cu privire la restul activităţilor economice, dar nu au nicio prevedere legată de hipemarket – autorităţile înţelegând importanţa respectării accesului clienţilor la activitatea alimentară esenţială.

    „Atragem atenţia asupra unor confuzii privind definiţia „unităţii alimentare”, noţiune reglementată de HG 843/1999, ignorată în acest moment. Sunt astfel puse în pericol mii de locuri de muncă, securitatea unui întreg lanţ de aprovizionare care implică mulţi producătorii locali, şi nu în ultimul rând sănătatea consumatorilor, care se vor îndrepta spre un număr limitat de magazine, creându-se aglomeraţie şi favorizându-se nerespectarea condiţiei esenţiale de distanţare socială.”

    În comerţul alimentar local sunt 3.500 de magazine moderne şi alte 65.000 tradiţionale. Câteva sunte dintre cele moderne sunt în malluri.

     

  • Mihai Ion, CFO Raiffeisen Bank: Agenţia bancară a viitorului va fi locul unde clienţii vor fi consiliaţi în alegerea de produsele bancare potrivite, mai ales a celor mai complexe

    ► Principalele trenduri care vor influenţa industria bancară pe termen mediu şi lung sunt legate de generalizarea utilizării dispozitivelor mobile (telefoane, tablete) – pentru achiziţia de bunuri, servicii, socializare etc. -, dezvoltarea capabilităţilor de cloud computing şi a inteligenţei artificiale, deschiderea pieţei bancare către noi jucători fintech sau neobănci – care oferă o experienţă digitală atractivă sau preţuri foarte competitive pentru atragerea clienţilor. Într-o anumită măsură, tot legat de trendurile amintite, cadrul de reglementare este într-o creştere a complexităţii fără precedent şi devine costisitor de administrat, pe de-o parte creând dificultăţi jucătorilor tradiţionali, dar putând acţiona şi ca barieră pentru intrarea în domeniu a noilor veniţi, pe de altă parte. Întărirea cadrului de rezoluţie bancară, cunoaşterea clientelei şi prevenirea spălării banilor, protecţia datelor cu caracter personal sunt exemple relevante în această direcţie.

    ► “Noul normal” pentru Raiffeisen Bank înseamnă un răspuns puternic şi adecvat la evoluţiile menţionate, bazându-ne pe avantajele competitive pe care le avem şi încheind parteneriate care să ne completeze, în zonele unde nu avem competenţele cele mai înalte. Vom interacţiona cu clienţii noştri din ce în ce mai mult în mediul digital, păstrând însă amprenta personală. Acest fapt se va reflecta în creşterea satisfacţiei clienţilor, într-o ajustare continuă a infrastructurii băncii şi a proceselor interne. În plus, “noul normal” se va referi din ce în ce mai mult la o economie verde şi la sustenabilitate, tendinţe pe care le-am inclus în strategia noastră de business.

    ► Agenţia bancară a viitorului va fi locul unde clienţii vor fi consiliaţi în alegerea de produse bancare potrivite, mai ales a celor mai complexe (asigurări, fonduri mutuale, ipoteci). Totodată, ei vor putea achiziţiona produse direct din platformele digitale ale băncii prin self service. Operaţiunile cu numerar sau cele de servisare pentru operaţiuni curente vor fi din ce în ce mai puţin prezente în viitor în agenţii. Numărul de unităţi bancare va evolua permanent în corelaţie cu interesul în creştere al clienţilor pentru convenienţa operaţiunilor în mediul online, dar şi cu dorinţa lor de a interacţiona cu un bancher când sunt implicate decizii pe termen lung. Sucursalele băncilor îşi vor păstra importanţa şi relevanţa pentru nevolile clienţilor, iar asta e foarte clar.

    ► Ne-am adaptat destul de rapid la contextul pandemic, dat fiind faptul că de ceva timp experimentam lucrul de acasă pentru anumite categorii de angajaţi, interacţionam în mediul digital cu clienţii băncii şi aveam deja diverse formule de sprijin al clienţilor aflaţi în dificultăţi financiare specificate în contractele standard de creditare, care au putut fi accesate imediat şi uşor. Nu în ultimul rând, încă din 2019, luam în calcul ca scenariu în deciziile noastre de creditare faptul că economia se află într-o fază avansată, matură, a ciclului de creştere economică, iar o ajustare temporară nu era chiar o surpriză. În consecinţă, am fost mai prudenţi înainte de pandemie, iar acest lucru a fost benefic pentru bancă şi clienţii noştri.

    ► Toate aceste evoluţii au fost potenţate, accelerate de pandemie şi s-au generalizat într-o perioadă relativ scurtă de timp, mulţumită efortului susţinut şi mobilizării tuturor colegilor.

    ► Învăţămintele pe care le putem extrage din această perioadă sunt legate de importanţa anticipării evoluţiei pieţei, anticipare care să ia în calcul scenarii potenţial negative, adică să fim întotdeauna pregătiţi pentru ceea ce poate fi mai rău, sperând însă la mai bine.

    ► Alt element notabil este legat de confirmarea forţei grupului, a importanţei susţinerii reciproce pentru depăşirea unei situaţii dificile. Echipa noastră s-a mobilizat şi a colaborat în toată această perioadă dificilă, ei i se datorează faptul că am reuşit să depăşim foarte bine situaţia, în ciuda provocărilor profesionale, dar şi personale, pe care le-a adus pandemia.

    ► Alt aspect interesant se referă la faptul că un factor extern puternic poate grăbi foarte mult anumite evoluţii, pe care altfel le vedeam progresând într-un ritm mult mai lent. Nu ne imaginam înainte de pandemie că vom asista la un salt aşa de rapid al tranzacţiilor digitale sau că vom reuşi să regândim atât de rapid anumite fluxuri în relaţia cu clienţii.

  • Povestea omului care a transformat un magazin moştenit de la tatăl sau într-un imperiu cu afaceri de miliarde de dolari si peste 13.000 de magazine

    Cu o viziune clară, Adriaan van Well a pus, chiar în timpul marii crize economice, bazele unei afaceri care a devenit, în mai puţin de un secol, unul dintre cei mai mari retaileri europeni. Astăzi, compania olandeză Spar a ajuns, de la un magazin deschis în 1932, la aproape 13.000 de unităţi răspândite în întreaga lume.

    Adriaan van Well s-a născut pe 24 decembrie 1898 în Haga, Olanda. Înainte de naşterea sa, bunicul lui, Antonius, deschisese un magazin în Zegwaart, în care comercializa băuturi alcoolice şi alimente, business moştenit de tatăl antreprenorului.

    În 1930, Adriaan van Well a preluat conducerea afacerii familiei, în plină criză economică, lumea traversând la acea vreme perioada cunoscută sub numele de Marea Depresie (1929-1933). Urmând exemplul companiilor din Statele Unite, el a lansat un program prin care proprietarii de magazine să poată colabora nu doar pentru achiziţia mărfii, dar şi pe zona de publicitate şi vânzări, cu scopul de a diminua costurile necesare în acest sens.

    Tehnica respectivă era slab conturată în Europa, iar antreprenorul găsise inspiraţia pentru a o aborda într-un articol publicat de economistul Johan Frederik ten Doesschate într-un ziar destinat angrosiştilor. În vara anului 1932, un număr de 16 comercianţi au fost de acord să se înscrie în planul său, luând astfel naştere, în oraşul Zegwaart, retailerul olandez DESPAR (un acronim al sloganului Door Eendrachtig Samenwerken Profiteren Allen Regelmatig, traducerea aproximativă fiind că totul funcţionează mai bine când se lucrează împreună). În anii următori, businessul avea să îşi schimbe numele în cel actual, Spar. Începând cu 1947, compania a lansat filiale şi în Belgia, Germania şi alte ţări europene.

    Antreprenorul a fost căsătorit cu Huberta van Well-Wubben, alături de care a avut şase fii şi o fiică. El a murit pe 19 august 1967.

    La acea dată, compania era deja activă în 15 ţări, iar fiul său a continuat expansiunea. Astfel, între 1960 şi 1980, după ce a acoperit mare parte din Europa, retailerul a ajuns şi pe pieţele din Asia şi Africa.

    Pe 24 iunie 2016, la aproape 50 de ani de la moartea antreprenorului, o stradă din oraşul olandez Zoetermeer a fost numită Adriaan van Well, în memoria sa.

    În 2019, Spar a înregistrat o cifră de afaceri de peste 37 de miliarde de euro. În prezent, compania deţine peste 13.000 de unităţi răspândite în aproape 50 de state şi are un număr de circa 370.000 de angajaţi la nivel global. Retailerul a fost activ şi pe piaţa locală cu un portofoliu de circa 20 de unităţi operate în sistem de franciză, însă în anul 2013 a intrat în insolvenţă.

  • Cum se intră în magazinele Lidl, din 25 octombrie. Ce trebuie să ştie clienţii

    Conform noilor restricţii din România, intrate în vigoare pe 25 octombrie, pentru limitarea efectelor pandemiei, magazinele se închid de la ora 21:00, iar în centrele comerciale au acces doar persoanele ce deţin un certificat verde, care să ateste fie imunizarea prin vaccinare, fie trecerea prin boala COVID-19. În acest context, Lidl şi-a informat  clienţii săi în legătură cu, precizând regulile după care se va face accesul în aceste magazin, începând de luni.

    Astfel, clienţii Lidl nu au nevoie de certificat verde aşa cum au specificat chiar reprezentaţii magazinului. Mai mult, reprezentanţii Lidl au explicat că, astfel, nu se încalcă nicio măsură a autorităţilor.

    „Bună! Te asigurăm că respectăm legislaţia, iar conform HG 1090/2021 cu modificările ulterioare în vigoare, accesul în magazinele noastre nu este condiţionat de prezentarea unui document. Mulţumim”, este anunţul transmis de Lidl celor care au întrebat, pe Facebook, dacă pot intra în magazin fără certificat verde.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Primele restricţii la două luni de la începutul valului patru: certificatul COVID devine obligatoriu peste tot

    Certificat COVID obligatoriu inclusiv pentru a intra în malluri, circulaţie restricţionată pe timpul nopţii sau capacitate la jumătate pentru restaurante şi cafenele sunt câteva dintre măsurile adoptate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în plin val patru de infectare.

    Autorităţile au anunţat primele măsuri care au intrat în vigoare de astăzi pentru următoarele 30 de zile prin care încearcă să limiteze răspândirea COVID-19, în contextul în care în ultimele două săptămâni media infectărilor zilnice a fost de 15.000, iar spitalele sunt pline. Excepţie pentru certificatul verde care atestă vaccinarea sau trecerea prin boală va fi în cazul farmaciilor sau magazinelor de alimente, unde oamenii pot intra şi fără certificat. Totuşi, inclusiv la mall clienţii care nu au certificate nu pot intra nici în spaţiile acestea.

    „Tot ce este în mall se intră numai cu certificat verde. Dacă nu ai certificat verde, te duci la o farmacie care nu este în mall. Sunt multe”, a spus Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului de Interne.

    Noile restricţii au fost intens solicitate de medici în special, în contextul în care numărul de pacienţi depăşeşte capacitatea spitalelor chiar şi în secţii normale, nu doar în terapie intensivă. Situaţia din ultimele săptămâni în care mulţi români s-au infectat şi au fost multe decese a crescut şi intenţia de vaccinare. Vineri, 22 octombrie, s-au vaccinat peste 86.000 de oameni cu prima doză.

    Restricţiile vor avea impact şi în business, mai ales că activitatea magazinelor este interzisă după ora 21. În plus, în cazul cafenelelor sau al restaurantelor, acestea trebuie să funcţioneze la jumătate din capacitate şi pot primi doar pacienţi cu certificat verde.

     

  • Cei 10 CEO de 15 miliarde de euro. Cine sunt executivii care conduc afaceri de miliarde în România

    Trei dintre cele 10 reţele de comerţ modern şi-au schimbat şefii în ultimul an calendaristic. Doi expaţi şi un român au preluat sau urmează să preia frâiele unor afaceri locale din comerţul cu dominantă alimentară. Carrefour, Lidl şi Metro Cash&Carry şi-au schimbat şefii pe o piaţă unde jocurile sunt făcute de zece reţele străine. Cine sunt cei care au pe mână 3.600 de magazine, afaceri de 76 mld. lei (15 mld. euro) şi aproape 100.000 de oameni? Patru dintre cei zece executivi de top sunt români, restul sunt expaţi.

     

    Comerţul modern cu dominantă alimentară numără zece reţele internaţionale cu afaceri cumulate de 76,4 mld. lei anul trecut. Universul acestor reţele cuprinde peste 3.600 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, discount şi cash&carry. Fiecare dintre aceşti jucători are pe statele de plată câteva mii de salariaţi, numărul cumulat apropiindu-se de 100.000 de persoane.

    În acest context, executivii care conduc cele zece reţele sunt printre cei mai puternici din economia românească, atât prin prisma businessului, cât şi a numărului de salariaţi. Dintre aceştia, patru sunt români, iar restul expaţi. Despre cine sunt cei mai puternici executivi din comerţ în orele de program, dar şi după business am încercat să aflăm chiar de la ei, într-o analiză exclusivă Business Magazin.

     

    CINE SUNT CEI ZECE MANAGERI CARE CONDUC AFACERILE DIN COMERŢUL MODERN

     

    Marco Giudici CEO al Lidl România

    Executivul italian Marco Giudici a fost numit CEO al Lidl România, poziţie pe care o va ocupa începând cu 1 noiembrie 2021. El îl înlocuieşte pe Frank Wagner, care a plecat din companie după aproape şase ani.

    Marco Giudici nu este străin de piaţa locală, el lucând atât pentru Lidl, cât şi pentru A&D Pharma, unul dintre cei mai importanţi jucători din sectorul de retail şi distribuţie de medicamente. Executivul italian s-a alăturat grupului Lidl în anul 2013, în Italia. Între 2015 şi 2018, a ocupat poziţia de director naţional de achiziţii şi marketing şi membru al Consiliului de Conducere al Lidl România. Timp de un an, între 2019 şi 2020, a fost director comercial al A&D Pharma. Ulterior, şi-a continuat activitatea în cadrul sediului central al grupului Lidl, fiind responsabil pentru divizia de marketing, strategii promoţionale şi category management la nivel de grup. Acum, el devine CEO al Lidl România, poziţie ce îl face să fie cel mai puternic executiv din comerţul românesc dat fiind că germanii sunt liderul pieţei.

    Din noua funcţie, el va continua dezvoltarea Lidl în România, companie care oficial a venit local în 2011, preluând 107 de magazine Plus Discount, pentru ca apoi să se extindă de la zero până la circa 300 de unităţi în prezent.

     

     

    Marco Höẞl, 45 de ani, director general, Kaufland România şi Republica Moldova

    Executivul german Marco Hößl a fost numit în poziţia actuală în urmă cu circa şase ani şi jumătate, mai exact la începutul anului 2015. Pentru el însă, acesta nu este primul contact cu România sau cu grupul Schwarz, din care fac parte Kaufland şi Lidl.

    Marco Hößl lucrează pentru grupul Schwarz de circa 15 ani şi a început la o filială Lidl din Berlin. Mai târziu, a ajuns în vânzări internaţionale şi a sprijinit, pe lângă proiectele din Polonia, Ungaria, Suedia şi Norvegia, şi deschiderea de ţară a Lidl Elveţia. A fost director de vânzări în Germania şi Austria. Ulterior, a venit în România în momentul în care discounterul Lidl intra pe piaţă prin preluarea Plus Discount.

    A fost timp de trei ani activ în poziţia de director regional al Lidl în Chiajna, iar apoi a avut ocazia să treacă la compania soră Kaufland, pe vânzări internaţionale, iar de peste şase ani este director general al Kaufland România, o companie cu circa 145 de magazine de tip hipermarketuri cu preţuri mici şi cu afaceri de peste 12 mld. lei anul trecut. El conduce şi operaţiunile din Republica Moldova ale retailerului.

    Care a fost cea mai dificilă decizie pe care a trebuit să o luaţi în business?

    Cred că cea mai dificilă decizie din viaţa oricărui manager este aceea de a adopta întotdeauna o atitudine potrivită fiecărei situaţii în parte şi de a fi deschis în permanenţă la schimbare, pentru a obţine ce este mai bun pentru business şi pentru cei din jurul său. Pe de altă parte, e important şi cum abordezi deciziile. Indiferent de natura lor. Eu le iau ca pe nişte provocări, din care toată lumea are de învăţat.

    Care a fost ultima carte pe care aţi citit-o şi v-a impresionat?

    „Homo Deus”, scrisă de Yuval Noah Harari – ce se va întâmpla cu noi şi cu planeta noastră atunci când noile tehnologii le vor oferi oamenilor abilităţi cu totul excepţionale, aproape divine?

    Care este cea mai mare temere pe care o aveţi astăzi?

    Să am prea puţin timp pentru mine şi familia mea. Echilibrul dintre muncă şi familie este foarte important, iar în ultima perioadă cu toţii am turat motoarele la maxim pe plan profesional. De aceea, orice zi liberă pe care o am este 100% dedicată familiei. Petrec timp cu fetele mele, citim împreună sau dezbatem subiecte care preocupă umanitatea. Sunt momentele care mă fac cu adevărat împlinit.

    Care a fost cel mai bun sfat pe care l-aţi primit în business şi de la cine?

    Afacerea trebuie să meargă foarte bine chiar şi fără mine, iar pentru asta e nevoie de angajaţi care să îşi depăşească managerii. Acesta este crezul grupului Schwarz, pe care mi l-am asumat 100%. Aşa că mă bazez foarte mult pe echipă. Oamenii sunt cei mai importanţi. Doar împreună putem construi ceva durabil, care va face diferenţa în timp.

    Dacă nu aţi fi fost ce sunteţi astăzi, ce aţi fi fost?

    Astăzi, sunt unul dintre membrii numeroasei echipe Kaufland, nici mai mult, nici mai puţin. Vizavi de ce mi-am proiectat să fiu, la un moment dat, sincer, nu mai ştiu ce-mi doream să devin. Nici nu este important ce ai vrut să devii, ci mai degrabă cine ai devenit. Îmi doream însă, încă de mic copil, să trăiesc într-o lume tolerantă, corectă, în care dacă munceşti cu adevărat şi eşti pasionat, poţi transforma orice vis în realitate.

     

     

    Julien Munch, 45 de ani, CEO al Carrefour România

    Grupul franţuzesc Carrefour, care acoperă mai multe segmente de piaţă cu cele peste 350 de magazine pe care le are în România, l-a numit în primele luni din 2021 pe executivul Julien Munch la conducerea businessului local. El a preluat conducerea afacerilor de peste 12 mld. lei în 2020 începând cu data de 1 martie 2021, înlocuindu-l pe Jean Richard de Latour.

    Francezul Julien Munch îi raportează lui François Melchior de Polignac, director executiv al zonei Europa de Nord şi de Est. Acesta din urmă a condus la rândul său afacerea din România anterior, deci este un cunoscător al pieţei locale.

    Noul CEO al Carrefour România şi-a început cariera în anul 2000 ca ofiţer în cadrul Forţelor Aeriene Franceze, fiind activ în Franţa, cu misiuni internaţionale. Ulterior, a lucrat în cadrul Inspecţiei Generale a Finanţelor, din cadrul Ministerului Francez al Economiei şi Finanţelor. În anul 2017, s-a alăturat grupului Fnac-Darty în rolul de director de magazin în Montparnasse, iar apoi a preluat poziţia de director reţea al Fnac Paris. Astfel, aceasta este una dintre puţinele numiri la nivel de top management din afara organizaţiei. De regulă, aceste poziţii sunt acordate ca promovări interne.

    Noul CEO al Carrefour România, Julien Munch, este cel de-al şaptelea CEO al francezilor de la Carrefour în România de la intrarea lor pe piaţă. Toţi aceştia au fost expaţi, majoritatea francezi.

    Care consideraţi că a fost cea mai bună decizie pe care aţi luat-o în business până acum?

    Cea mai bună decizie a fost faptul că am accelerat modelul nostru omnicanal, dar şi strategia noastră online, care consider că răspunde cel mai bine aşteptărilor tot mai fluide ale clienţilor. Pe scurt, am încercat să le ofer clienţilor ce vor, unde vor şi cum vor.

    Însă o decizie bună nu rămâne decât un gând dacă nu ai o echipă implicată, alături de care să o pui în practică. Iar eu am noroc de o astfel de echipă şi am încredere în dezvoltările viitoare.

    Care este businessul antreprenorial/omul de afaceri din lume pe care îl admiraţi cel mai mult şi de ce?

    Cu siguranţă Steve Jobs, un vizionar a cărui influenţă s-a extins mai departe de propria afacere. El ne-a impactat viaţa tuturor.

    Dacă ar fi să porniţi acum un business propriu, pe ce aţi paria?

    Aş paria pe sectorul sănătăţii şi de well-being, care vor veni cu oferte integrate. Cred că preocuparea pentru un stil de viaţă sănătos şi grija faţă de starea noastră de bine vor fi din ce în ce mai importante până când vor deveni priorităţi pentru fiecare dintre noi.

    În industria de retail, din acest punct de vedere, avem un rol important de jucat, prin oferta noastră de produse. La Carrefour, încercăm să punem în aplicare filosofia Act for Food, prin care susţinem tranziţia către o alimentaţie sănătoasă, fie că vorbim de susţinerea producătorilor locali, de alegerea ingredientelor curate sau a furnizorilor cu ofertă ecoresponsabilă. Astfel, clienţii găsesc în magazine alimente proaspete, de la furnizori locali şi cu respect faţă de mediu.

    Care sunt cele mai importante trei elemente pentru success în business?

    • Capacitatea de a înţelege şi de anticipa ziua de mâine.

    • Abilitatea de a-ţi asuma riscuri şi responsabilitatea consecinţelor.

    • Condiţia de a te înconjura de cele mai bune talente şi de a le oferi suficiente resurse şi încurajare pentru a reuşi.

    Shopping online sau offline? De ce?

    Online în timpul săptămânii pentru că sunt mereu pe fugă, iar offline la finalul săptămânii pentru plăcerea de a mă plimba printre rafturi, de a vedea şi de a atinge produsele.

     

     

    Pawel Musial, 53 de ani, CEO al Profi

    Pawel Musial a revenit în 2020 la conducerea Profi, după o pauză de cinci ani. El a preluat funcţia după ce Daniel Cîrstea s-a retras temporar, după cum au anunţat atunci oficialii companiei. Musial era deja preşedinte executiv al reţelei de peste 1.500 de magazine de tip supermarket şi proximitate modernă.

    Mai mult, el a revenit pe poziţia actuală, executivul polonez fiind cel care a condus Profi în perioada 2010-2015, când retailerul a început expansiunea accelerată. La momentul acela, reţeaua era deţinută de fondul Enterprise Investors care a vândut businessul în 2016, pe final, către un alt investitor financiar – Mid Europa Partners – în schimbul sumei record de 533 mil. euro. Expansiunea a continuat şi continuă încă.

    Care a fost prima impresie pe care v-a făcut-o România când aţi ajuns prima dată aici? Când a fost asta?

    Când, în martie 2010, am venit pentru prima oară în România, am avut impresia că am făcut o călătorie în trecut. Estetica lăsa mult de dorit, clădirile şi străzile erau neîntreţinute, totul arăta ca în anii ’80 (în Polonia – n.red.). După ce, însă, am început să interacţionez cu oamenii, impresia mea s-a schimbat cu totul. I-am descoperit calzi, prietenoşi, calmi, neagresivi. De atunci, ţara s-a schimbat foarte mult în bine, este în creştere, progresul este evident. Ceea ce m-a făcut să rămân şi să muncesc aici sunt oamenii. Am primit oferte din alte ţări, dar am preferat să vin şi să revin la Profi, la România, ca urmare a experienţelor pe care le-am trăit în alte ţări. Aici este uşor să îţi faci prieteni, românii doresc să te cunoască, nu înalţă ziduri în jurul lor, aşa cum se întâmplă în alte ţări pe care le-am vizitat.

    Dacă nu aţi lucra în retail, ce altceva aţi face?

    Probabil aş fi avocat, căci aceasta a fost prima mea alegere. Întâmplarea a făcut să nu-mi încep studiile la drept, ci la chimie şi tehnolgia alimentaţiei. Ca student, am deschis baruri studenţeşti, am interacţionat cu mulţi oameni, servindu-le bunuri şi servicii. Atunci am realizat că îmi place mai mult să servesc oamenii, să intru în legătură cu ei. Astăzi, nici nu mă pot imagina făcând altceva. O parte din natura mea mă determină să aflu cum stau lucrurile dincolo de ceea ce se spune sau se crede în general despre ceva. Din ce am observat, adesea ceea ce se crede” în general nu prea coincide cu adevărul. Când ajungi să cunoşti lucrurile mai în profunzime, nu de puţine ori îţi dai seama că realitatea nu prea coincide cu ceea ce se crede despre acele lucruri. Lumea consideră, de exemplu, comerţul alimentar ca fiind ceva primitiv, dar cu greu aş putea numi vreun domeniu cunoscut mie a cărui dificultate să fie comparabilă cu a retailului de profil. Colegii care vin în retail dinspre alte domenii confirmă acest lucru. Tot aşa şi cei care părăsesc retailul alimentar pentru a merge în domenii mai relaxate, mai puţin dificile, mai simple. Logistica noastră este atât de complexă, fiecare categorie având nevoie de alte condiţii de depozitare şi transport. În IT, imensul volum de date, big data, cu un milion de clienţi zilnic, un milion de tranzacţii, mii de furnizori, mii de produse, sute de localităţi şi peste 1.500 de locaţii reprezintă o provocare. Tot astfel stau lucurile şi din perspectiva HR, vânzări, etc., fiecare segment fiind extrem de complex şi necesitând cunoştinte aprofundate. Nu ştiu ce alt domeniu ar fi tot atât de complex şi dinamic. Astăzi nu m-aş putea vedea făcând altceva fară să mă plictisesc foarte tare.

    Care este retailerul (nu neapărat alimentar, şi nu PROFI) care credeţi că poate revoluţionă lumea?

    Nu cred că există un retailer anume care să revoluţioneze lumea. Domeniul este foarte dinamic. Retailerul care nu urmăreşte progresul nu va putea supravieţui. Nu sunt de părere că e-commerce va largi nişa la mai mult de 15% (cota de piaţă a online-ului în total comerţ alimentar – n.red.). Aşa cum ştiţi, nu îmi place să cred în ce se spune”. Da, cel puţin retailul alimentar se va dezvolta mai mult decât în prezent, dar atât. Viitorul aparţine magazinelor mici, de convenience (proximitate – trad.), unde cumpărătorii intră, îşi iau mâncarea pe care o consumă în magazin sau pe stradă. Cel puţin în următorii 10-15 ani, viitorul aparţine alimentelor ready to cook şi ready to eat.

    Ce face un manager de top în timpul liber: ce pasiuni aveţi?

    În ultima vreme, din cauza pandemiei, nu am prea avut timp pentru pasiunile mele, nemaiputând ajunge nici atât de des acasă, în Polonia. Îmi plac maşinile clasice şi tehnologia vintage. În puţinul timp de care dispun acum, cumpăr şi repar echipamente audio din anii ‘70, ‘80 şi ‘90. Le iau de pe okazii.ro, fac o listă cu piesele de care am nevoie, apoi le cumpăr tot de pe net. După aceea, curăţ aparatele, caut soluţii de rezolvare pe YouTube, schimb condensatorii uzaţi, şi asta îmi dă satisfacţie mie şi prietenilor care primesc astfel de cadouri restaurate de mine.

    Care este produsul cu cele mai mari vânzări în comerţul modern din RomÂnia?

    Se vând multe mărfuri precum zahărul şi uleiul şi, mereu, mereu, bananele şi roşiile.

     

     

    Mircea Moga, 55 de ani, director general, Mega Image

    Executivul român Mircea Moga a fost numit la conducerea lanţului de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image în toamna lui 2018, fiind primul român la cârma businessului după mulţi ani în care poziţia de director general a fost ocupată de expaţi. El l-a înlocuit de la 1 octombrie 2018 pe grecul Vassilis Stavrou, care la rândul său îi luase locul lui Xavier Pisvaux, cel considerat a fi artizanul expansiunii Mega Image în România. Expansiunea reţelei a continuat şi în mandatele succesorilor săi, inclusiv în cel al lui Mircea Moga, astfel încât acum sunt aproape 900 de magazine cu afaceri de peste 7,2 mld. lei anul trecut.

    Mircea Moga este un executiv cu experienţă vastă în companie, lucrând pentru retailerul olandezo-belgian din 1997. Mai exact, executivul român şi-a construit întreaga carieră în cadrul Mega Image. El a început ca IT director, poziţie ocupată între 1997 şi 2004. După aceea a fost IT & logistics director timp de alţi cinci ani, pentru ca apoi să treacă în zona operaţională – retail operations director – şase ani şi jumătate. Moga a trecut prin toate departamentele cheie ale companiei, devenind apoi director comercial, iar ultima poziţie deţinută înainte de a prelua conducerea businessului a fost aceea de vicepreşedinte pe zona comercială şi de logistică.

    El este de altfel absolvent al Facultăţii de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.

     

     

    Adrian Ariciu, 43 de ani, CEO, Metro Cash&Carry România

    Grupul german Metro Cash&Carry l-a numit anul trecut pe Adrian Ariciu la conducerea operaţiunilor din România, el preluând funcţia de la Ronald Ruffing, care a condus businessul timp de patru ani. Românul a devenit CEO-ul Metro Cash&Carry de la
    1 octombrie 2020.

    Adrian Ariciu activează de peste 20 de ani în cadrul grupului german, atât la nivel local, cât şi internaţional. Doctor în economie, Adrian Ariciu şi-a început cariera în Metro Cash & Carry România în martie 2000, în departamentul achiziţii şi mercantizare pentru produse alimentare, ocupând, ulterior, mai multe funcţii de management în cadrul companiei.

    Între 2013 şi 2017, executivul a lucrat pentru companie, însă în Ucraina, fiind director al departamentului achiziţii alimente uscate. Apoi, a preluat funcţia de director de achiziţii, pentru ca în 2015 să devină director comercial al Metro Cash & Carry din Ucraina.

    Reîntors în ţară, în octombrie 2017, el a fost director operaţiuni, înainte de a fi numit, în iulie 2018, director comercial al Metro Cash & Carry Rusia. Apoi, după doi ani, a revenit ca CEO al operaţiunilor locale ale germanilor care au în România 30 de magazine cash&carry şi afaceri de peste 6 mld. lei. Din datele ZF, el este al doilea executiv român la conducerea businessului, după Duşan Wilms.

    Care a fost cea mai dificilă decizie pe care a trebuit să o luaţi în business?

    Foarte bună întrebarea şi recunosc că nu am avut de luat decizii dificile recent. Îmi place să cred că oamenii din jurul meu iau singuri decizii şi nu e necesar să ajungă la mine. Dar, recunosc, cele mai grele decizii, uitându-mă la ultimii zece ani, sunt cele care afectează oamenii în mod negativ, inclusiv restructurări. Dar, dacă crezi în modelul de business, iar cei care rămân cred şi împărtăşesc viziunea ta, vei construi un business mai mare şi o echipă frumoasă în continuare.

    Care a fost ultima carte pe care aţi citit-o şi v-a impresionat?

    Nu e ultima, dar e preferata, căci e greu de citit – memoriile lui Marcus Aurelius. Învăţătura din această lectură e aceea că războiul se câştigă tot timpul doar cu mintea, în noaptea de dinaintea luptei decisive. Şi contează pe cine ai lângă tine.

    Care este cea mai mare temere pe care o aveţi astăzi?

    Că într-o zi va trebui să fac altceva. Iubesc wholesale, iubesc lucrul cu oamenii, iubesc METRO.

    Care a fost cel mai bun sfat pe care l-aţi primit în business şi de la cine?

    Foarte multe sunt şi le sunt recunoscător tuturor, inclusiv echipei actuale pentru sfaturi. Dar îmi aduc aminte de câteva sfaturi primite de la alţi colegi CEO în METRO, înainte de a prelua actualul job, pe care le-am folosit, amplificat şi le pot da mai departe:

    • Concentrează-te pe echipă şi construieşte permanent o echipă puternică, investeşte în oamenii din jurul tău şi vei primi înapoi.

    • Negociază-ţi targeturile, dar setează o ambiţie personală mult peste target, creează un angajament comun al echipei  pentru atingerea  ambiţiei.

    • Tu gestionezi agenda şefului tău, nu el pe a ta.

    Dacă nu aţi fi fost ce sunteţi astăzi, ce aţi fi fost?

    Probabil aş fi făcut acelaşi lucru, serveam clienţii şi lucram cu oameni de excepţie în jurul meu. Dar poate în alt context, antreprenor, IT.

     

     

    Ionuţ Ardeleanu, 40 de ani, director general, Auchan România

    Executivul român Ionuţ Ardeleanu este de la finalul lui 2015 directorul general al Auchan în România, un business de 33 de hipermarketuri şi câeva zeci de magazine mai mici. El coordonează astfel activitatea unui retailer cu afaceri de peste 5,5 mld. lei anul trecut.

    Din poziţia deţinută, Ardeleanu este unul dintre cei mai tineri manageri locali care au pe mână un business de peste 1 mld. euro anual.

    Înainte de a prelua conducerea Auchan România, Ionuţ Ardeleanu a fost director regional pe zona de sud a ţării, având în subordine şapte hipermarketuri Real (reţea preluată de francezii de la Auchan) şi alte trei, apoi patru, respectiv cinci Auchan. Ultimul Auchan deschis de el a fost cel din cartierul Drumul Taberei.

    Executivul român lucrează în cadrul Auchan de 15 ani. S-a angajat în 2006, încă dinainte de deschiderea primului magazin. Prima funcţie a fost aceea de şef de raion. Apoi a crescut, iar în 2008 s-a ocupat de deschiderea hipermarketurilor din Timişoara şi apoi Craiova. A revenit ulterior la Bucureşti unde s-a ocupat de marketing ofertă.

     

     

    Robert Hellwagner, 47 de ani, director executiv, Selgros România

    Austriacul Robert Hellwagner a preluat în vara lui 2018 conducerea operaţiunilor locale ale lanţului de magazine Selgros Cash & Carry după doar un an în care a fost directorul comercial al aceluiaşi business. El ocupă noua poziţie de la data de 1 iulie 2018, înlocuindu-l pe Alexandru Vlad, unul dintre cei mai cunoscuţi şi lonegvivi executivi locali.

    Robert Hellwagner are o experienţă de peste 10 ani în industria FMCG şi în domeniul bancar din Austria şi Elvetia. Înainte de a veni în România, el a lucrat pentru Heineken în Elveţia şi pentru Brau Union în Austria, conform profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn.

    Acum el conduce un business de 23 de magazine şi afaceri de 3,9 mld. lei în 2020.

     

     

    Daniel Gross, 43 de ani, CEO al Penny

    Daniel Gross este unul dintre cei mai longevivi executivi din comerţul modern local. El ocupă funcţia actuală din august 2020, dar anterior a fost managing director, iar din această poziţie tot el a condus reţeaua Penny din 2011. Acum, retailerul are aproape 300 de magazine şi afaceri de 4,7 mld. lei anul trecut, iar planurile sunt de dezvoltare accelerată.

    Executivul român şi-a construit întreaga carieră în comerţ, unde lucrează de circa două decenii.

    Ce vă inspiră în business: alte afaceri, ce citiţi, ce descoperiţi în călătorii, altceva?

    Primii care mă inspiră sunt colegii mei, din România şi din extern. Din fiecare interacţiune pe care o am, simt că am câştigat ceva. Învăţ de la ei în fiecare zi. Următoarele surse de inspiraţie sunt clienţii noştri şi „colegii de breaslă”, fie că aceştia sunt furnizori, competitori sau parteneri organizaţionali.

    De-a lungul timpului, câteva personalităţi, oameni de afaceri, autori celebri sau sportivi m-au inspirat. Experienţa şi succesul lor m-au motivat şi m-au ambiţionat să fiu curios, să învăţ şi să cresc în fiecare zi. Totuşi, e important să ştii care sunt punctele tale forte şi să te concentrezi pe ele. În direcţia asta îmi aleg şi cărţile pe care le citesc. Caut în cărţi inspiraţie pentru a putea să schimb, să adaptez în fiecare zi ceva la mine pentru a progresa.

    Cu siguranţă orice călătorie ajută să vezi lucrurile dintr-o altă perspectivă, atât în plan profesional, cât şi personal. Până acum am călătorit în 58 de ţări şi voi continua să descopăr locuri noi, dar România rămâne locul unde vreau să mă dezvolt şi să folosesc inspiraţia acumulată.

    Care este principala lecţie pe care v-a predat-o pandemia?

    2020 a fost anul în care poate am învăţat cel mai mult din toată cariera mea. Am învăţat şi mai mult despre oameni, adevăra calitate umană se vede foarte bine într-o perioadă mai dificilă. Echipa PENNY a fost extraordinară. Deşi tehnologia a avansat, e mai uşor să comunicăm acum, procesele sunt mai eficiente, trebuie să ne amintim că noi suntem oameni, nu roboţi. Uneori mai greşim, alteori sursa de inspiraţie e mai aproape.

    Ce contează mai mult în business, forma sau fondul? Brandul sau produsele?

    În business contează ambele. Cu siguranţă, calitatea produsului primează pe termen lung, dar brandul construit corect ajută foarte mult. Consumatorul alege intuitiv, este influenţabil şi primeşte informaţii din mai multe surse. Trebuie să ai un produs bun în linie cu cerinţele consumatorului, dar ca să îl vinzi bine ai nevoie şi de brand. Sub acelaşi brand pot fi dezvoltate mai multe produse. Dacă ne uităm la exemple concrete, vom observa că de-a lungul timpului unele produse au fost copiate, dar brandurile şi poveştile lor au rămas unice.

    Cât din timpul de lucru petreceţi în magazine şi cât în birou?

    Din păcate, petrec mai mult timp la birou decât în magazine. Echipa noastră de vânzări este însă bine închegată, suntem mereu în legătură şi asta îmi da multă încredere. Suplimentar, am în familie câţiva „mystery shopperi“ foarte devotaţi şi exigenţi, care mă ajută cu o perspectivă independentă/obiectivă, de la firul ierbii.

    Ce pot să înveţe străinii din comerţul alimentar românesc?

    Observăm că România începe să fie din ce în ce mai vizibilă în mediul nostru de business. În ultimii ani am început să arătăm că putem învăţa unii de la ceilalţi, şi nu doar noi de la ei. Au fost multe proiecte în cadrul PENNY Internaţional unde PENNY România a fost pilot sau unde am fost exemplu de bune practici.

    Românii sunt dispuşi să investească mult efort, sunt deschişi la noutăţi şi tehnologie, iar la toate acestea se adaugă şi multă pasiune şi pricepere. Ne mai trebuie însă puţin mai multă încredere în forţele noastre pentru a avea un profil clar conturat. Eu sunt foarte optimist în legătură cu viitorul nostru. Abia am început!

     

     

    Thierry Destailleur, 62 de ani, CEO al Cora

    Executivul francez Thierry Destailleur conduce operaţiunile Cora din poziţia de director general începând cu anul 2018. El l-a înlocuit pe conaţionalul său, Philippe Lejeune, care a administrat operaţiunile lanţului de hipermarketuri încă de la începuturi, astfel că a stat în funcţie timp de circa 15 ani. Thierry Destailleur a fost, din 2011, director de operaţiuni pentru lanţul de 10 hipermarketuri Cora, care în acest an a deschis şi două unităţi de proximitate. Anterior, francezul a condus operaţiunile magazinului din mallul Sun Plaza, după ce fusese director de magazin pentru Cora Pantelimon, unul dintre cele mai vechi şi mai bune hipermarketuri ale reţelei.

    Care a fost prima impresie pe care aţi avut-o când aţi ajuns prima dată în RomÂnia?

    Am venit în România în 2004. Îmi amintesc că am fost absolut impresionat de efervescenţa extraordinară care se simţea în toate domeniile de activitate. O dinamică extraordinară care s-a confirmat pe deplin în aceşti aproape 20 de ani de când mă mândresc că am devenit un strop român. Spun asta şi pentru că prima impresie legată de România a fost despre oameni, despre calitatea, deschiderea şi generozitatea lor. Îmi amintesc cât de impresionat am fost de Piaţa Obor, de prospeţimea care m-a întâmpinat la fiecare tarabă. Cu câtă mândrie producătorii îşi etalau rodul muncii lor şi câtă energie era investită într-o teatralizare simplă, dar extrem de eficientă!

    Am păstrat mereu amintirea acelui prim contact cu producătorii români şi m-am străduit să fac astfel încât noi, Cora, să fim cadrul în care producătorii locali să îşi poată etala ceea ce produc chiar ei în ferme mai mari sau mai mici, de cele mai multe ori afaceri de familie.

    Dacă nu aţi lucra în retail, ce altceva aţi face?

    Aceasta este o întrebare pe care, vă mărturisesc, nu mi-am pus-o niciodată. Formarea şi experienţă mea sunt legate de retail. Dintotdeauna, retailul a fost şi rămâne pasiunea mea şi centrul tuturor preocupărilor mele.

    Care este retailerul (nu neapărat alimentar şi nu cora) care credeţi că poate revoluţionA lumea?

    Nu putem vorbi de o revoluţie, pentru că, în definitiv, nimic nu a fost inventat în marea distribuţie, totul este o evoluţie firească. O evoluţie în oglindă cu toate evoluţiile adoptate de clienţi: de stil de viaţă, de nevoi, de noi modele de experienţe de cumpărare, de digitalizare, etc. O evoluţie pe care vreau însă să o subliniez este cea legată de grija pe care suntem datori, în orice business model, dar şi în vieţile noastre, să o acordăm mediului, sustenabilităţii acestuia. Retailer sau nu, noi cu toţii trebuie să fim responsabili faţă de mediu şi faţă de societatea în care trăim şi muncim.

    Ce face un manager de top în timpul liber: ce pasiuni aveţi?

    Familia şi prietenii sunt sursa mea echilibru. Sportul a făcut mereu parte din viaţa mea. Joc tenis şi asta îmi dă energie, dar …îmi şi ia la schimb. Ador zilele petrecute în satele din zona Sibiului, tradiţiile şi oamenii. Iubesc în egală măsură natura, liniştea şi ritmul vieţii din Delta Dunării.

  • Ce salariu are un vânzător de la Penny: Reţeaua de magazine de discount a majorat venitul minim net al angajaţilor la 2.275 de lei, sumă ce include şi bonurile de masă

    Reţeaua de discount PENNY a majorat venitul minim net disponibil pentru angajaţii din cele 288 de magazine şi cele trei centre logistice din ţară, la 2.275 de lei, sumă ce include şi bonurile de masă.

    „Succcesul porneşte de la oameni, iar angajaţii noştri sunt motorul schimbării zilnice de care avem nevoie pentru a ne îndeplini obiectivele. Ne dorim să rămânem competitivi pe piaţă şi să le oferim o paletă cât mai variată de beneficii care să vină în întâmpinarea nevoilor lor atât pe plan profesional, cât şi personal. Mărirea venitului face parte din strategia noastră de retenţie”, a declarat Raffaele Balestra, CFO PENNY România.

    Circa 92% dintre cei 5.300 angajaţi ai reţelei au beneficiat în 2020 de bonusuri suplimentare. Rata de fluctuaţie a personalului a ajuns la 24% în 2020, în scădere cu 10% faţă de anul 2019.

    În grila de beneficii, compania include asigurare privată de sănătate (folosită de peste 1.400 de angajaţi în 2020), rechizite şcolare ( 890 de angajaţi cu copii cu vârste cuprinse între 6 – 14 ani au beneficiat de rechizite în valoare de 178.000 lei), bonus pentru nou-născut ( 218 angajaţi au primit bonusuri cu o valoare totală de 940.016 lei) şi vouchere pentru scutece (acordate pentru 133 de copii sub trei luni).

    „Ne dorim ca angajaţii şi viitorii angajaţi să se simtă bineveniţi la PENNY. De aceea, facem constant eforturi pentru ca ei să aibă un loc de muncă sigur, aproape de casă şi să se simtă apreciaţi şi recompensaţi la adevărata lor valoare, chiar şi atunci când aceasta creşte în fiecare zi. Succesul PENNY porneşte de la oameni, iar noi ne mândrim cu echipa pe care am construit-o în 20 ani de când suntem prezenţi în România”, a spus Daniel Gross, CEO PENNY România.

    Brandul Penny aparţine grupului german Rewe şi este unul dintre cei mai activi retaileri din România, cu primul magazin deschis pe piaţa locală în anul 2005. Întreaga reţea este deservită de trei centre logistice situate în localităţile Ştefăneştii de Jos, Turda şi Bacău. În prezent, reţeaua PENNY în România este alcătuită din 288 de magazine la nivel naţional şi o echipă de 5.500 de angajaţi.

    În februarie, un alt retailer german, Lidl, a decis să majoreze salariile angajaţilor, astfel încât cel mai mic venit brut al unui vânzător să aibă de la 1 martie o medie lunară de peste 4.400 lei, respectiv 2700 lei net, sumă ce include salariul, tichetele de masă, primele anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de bonusuri şi sporuri.

    Potrivit unei analize ZF, jucătorii din comerţul modern local au plătit în 2020 un salariu mediu net de 2.976 de lei lunar, în urcare cu 7,6% faţă de anul anterior. Variaţiile sunt mari între retaileri, aproape de la simplu la dublu, în contextul în care cele mai mici salarii, plătite de Profi, au fost la 2.300 de lei, pe când în cadrul grupului german Metro câştigul mediu net lunar a fost de aproape 3.900 de lei.

    Calculele ZF privind salariul mediu net din comerţul modern local au fost realizate pornind de la cheltuielile cu personalul declarate de retaileri şi de la numărul mediu de salariaţi din 2020