BusinessMagazin

Tag: locuri de munca

  • Asalt masiv al nemţilor pe piaţa muncii din România. Ce pregăteşte lanţul de magazine Lidl în perioada următoare în România

    Discounterul german Lidl va menţine ritmul anga­jă­rilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

    „Ne-am propus ca în 2021 să menţinem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi.“

    Discounterul german Lidl va menţine ritmul anga­jă­rilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

    „În România, reţeaua Lidl are peste 9.000 de angajaţi, în toate cele 289 de magazine şi 5 centre logistice, iar acest număr este în continuă creştere. Odată cu inaugurările magazinelor Lidl din toată ţara, contribuim constant şi la creşterea economică a comunităţii locale prin crearea de noi locuri de muncă. Astfel, urmărind planurile noastre de dezvoltare, ne-am propus ca în 2021 să menţi­nem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi“, a spus Anca Comăneanu pentru Ziarul Financiar.

    Numărul angajaţilor discounterului german a crescut constant în ultimii cinci ani, de la o medie de 3.771 de angajaţi în 2015, la peste 7.400 în 2019. 

  • BestJobs: Estimăm o creştere de 60% pentru joburile remote în 2021

    Specailiştii BestJobs estimează că în 2021 se va înregistra o creştere cu 60% pentru joburile work from home, după ce acestea au fost vedeta anului trecut, cu peste 600.000 de căutări din partea candidaţilor.

    Potrivit unui comunicat al BestJobs, piaţa muncii a trecut printr-o schimbare bruscă în 2020, ca urmare a pandemiei de Covid-19, iar efectele au fost resimţite fără întârziere atât de angajatori, cât şi de candidaţi.

    „Deşi au fost domenii şi companii puternic afectate de criza epidemiologică, măsurile de sprijin guvernamental vizând păstrarea relaţiilor de muncă şi sectoarele care au cunoscut creşteri importante în 2020 au reuşit să contrabalanseze impactul negativ din domeniile afectate. Astfel, mai ales în ultimul semestru din 2020, s-a observat o creştere a numărului locurilor de muncă de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în contextul în care tot mai mulţi angajatori au căutat să angajeze în special personal din categoriile white collar (angajaţi birouri) şi blue collar (lucrători)”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Din totalul locurilor de muncă active în 2020, mai mult de jumătate (52%) au fost din categoria white collar, 33% au fost joburi din categoria blue collar, în timp ce 15% au fost joburi pentru poziţii de management şi coordonare echipe.

    Joburile remote, care au putut fi desfăşurate de acasă (work from home), au fost vedeta anului pandemic astfel că, în 2020 candidaţii au efectuat în total peste 600.000 de căutări pentru joburi în care activitatea de zi cu zi poate fi desfăşurată de oriunde. În ceea ce priveşte perspectiva joburilor remote în 2021, estimăm o nouă creştere, de aproximativ 60% faţă de 2020, pentru joburile white collar în sistem work from home, mai spun specialiştii companiei.

    Conform acestora, cei mai mari angajatori ai anului 2020 au fost companiile care activează în domenii precum retail, medical&pharma, IT&C, financiar-consultanţă, construcţii şi BPO. Cumulat, cele şase domenii au fost responsabile pentru mai mult de 60% din numărul de locuri de muncă pentru care angajatorii au postat anunţuri pe platforma BestJobs, în perioada ianuarie-decembrie 2020.

    „Chiar dacă pandemia a modificat într-o mare măsură întreg procesul de recrutare, angajatorii au continuat să fie activi în contactarea candidaţilor, iar în 2020 volumul total al contactărilor directe din platforma BestJobs a crescut cu 19% faţă de 2019. În acelaşi timp, şi interesul angajaţilor în ceea ce priveşte căutarea unui nou job sau, cel puţin, de a evalua ofertele angajatorilor a crescut. În <anul pandemic>, numărul total de aplicări pentru joburi noi a fost cu 58% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut”, mai spun reprezentanţii BestJobs.

    Peste 70% dintre angajaţii români care au participat la un sondaj efectuat de platforma de recrutare la sfârşitul anului trecut afirmă că nivelul de stres la locul de muncă a crescut de la declanşarea pandemiei, iar mai mult de un sfert dintre aceştia apreciază că nivelul de stres chiar s-a dublat.

    „După 10 luni de pandemie, copleşiţi de sarcini la serviciu, teamă, incertitudine şi izolare socială, aproape 30% dintre respondenţi admit că deja au ajuns la burnout. Oboseala resimţită în urma unui program solicitant îi face pe alţi aproape 20% dintre angajaţi să creadă că în cel mult o jumătate de an vor ajunge la epuizare, dacă stresul se va menţine la acelaşi nivel, în timp ce aproape 16% estimează că vor ajunge la epuizare în cel mult un an”, au mai anunţat reprezentanţii companiei.

    Potrivit acestora, principala tendinţă din piaţa muncii în 2021 va rămâne digitalizarea şi automatizarea, atât în procesul de recrutare, cât şi în activitatea angajaţilor.

  • Încă o multinaţională se pregăteşte de restructurări masive. Compania vrea să concedieze peste 2.000 de oameni

    Producătorul francez de anvelope Michelin a anunţat miercuri că va reduce până la 2.300 de locuri de muncă pe parcursul a trei ani ca parte a unui nou plan de simplificare şi competitivitate, adăugând că acest lucru nu ar presupune disponibilizări şi nici închideri de uzine, anunţă Reuters.

    Reducerile de locuri de muncă echivalează cu aproape 2% din forţa de muncă globală.

    Pandemia COVID-19 a lovit industria auto, care se lupta deja cu trecerea la vehiculele electrice, de la maşinile cu motoare cu aprindere internă.

    Planul se va baza pe negocierea unui acord-cadru pe trei ani care nu va presupune disponibilizări, a spus grupul într-un comunicat. „Planul nu se bazează pe închideri de uzine”, a adăugat compania.

    Michelin a declarat că măsurile vor afecta până la 1.100 de posturi în birouri şi 1.200 de locuri de muncă în fabrici, subliniind că aproape 60% din reducerile de locuri de muncă se vor baza pe scheme voluntare de pensionare anticipată.

    Compania are peste 127.000 de angajaţi în întreaga lume.

    În România Michelin are trei fabrici – Floreşti Anvelope, Zalău Anvelope, Zalău Cord – şi o reţea de distribuţie. Din 2014, România a devenit centrul de coordonare al noii zone comerciale din Europa Centrala şi de Sud: Albania, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Grecia, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia şi Ungaria.

     

  • Şomajul în rândul tinerilor: un flagel al economiei Covid-19. Peste 6,4 milioane de tineri şi-au pierdut locul de muncă în prima jumătate a anului 2020

    La începutul anului 2020, cei mai în vârstă membri ai celei mai tinere generaţii a lumii, Generaţia Z, se pregăteau să intre pe una dintre cele mai solide pieţe globale de joburi din ultimele decenii.

    Acest peisaj promiţător a fost însă ruinat în numai câteva luni odată cu apariţia pandemiei de coronavirus, scrie Reuters. Şomajul a crescut peste tot, însă i-a afectat cu furie pe cei mai tineri angajaţi, adesea în industrii de servicii ca restaurantele şi travel, cel mai puternic lovite de închideri de businesuri şi restricţii.

    Când pandemia a lovit în primul trimestru din 2020, segmentul pieţei muncii alcătuit din tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani de-abia începuse să recupereze o parte din piaţa locurilor de muncă pierdută în timpul crizei financiare.

    În cadrul G7, muncitorii tineri ajunseseră să reprezinte de la 11,2% din totalul angajaţilor la sfârşitul anului 2019 la numai 10% în iunie. Peste 6,4 milioane de tineri şi-au pierdut locul de muncă la nivel de G7 în prima jumătate a anului 2020.

    În SUA, în cazul membrilor Generaţiei Z probabilitatea de a fi afectaţi de şomaj sau venituri pierdute a fost mai ridicată decât în cazul oricărui alt grup de vârstă.

    În timp ce şomajul din SUA a scăzut la 6,7% de la un maxim postbelic de 14,7% în aprilie, acesta este alcătuit în continuare din două cifre în cazul adolescenţilor şi tinerilor cu vârste de până la 25 de ani.

    Dincolo de impactul asupra educaţiei şi perspectivelor legate de joburi, există riscul apariţiei unor cicatrici pe termen lung.

     

     

  • Impactul pandemiei asupra locurilor de muncă în sănătate: creştere de 138% a cererilor de recrutare

    Pandemia de COVID-19 a afectat cel mai grav sistemul medical global şi continuă să aducă schimbări în procesele şi modelele de angajare, startup-ul MEDIjobs, platforma online de recrutare observând o creştere de 138,5% a cererilor de personal faţă de 2019.

    Încă de la începutul anului platforma MEDIjobs a înregistrat o creştere cu 60% a nevoilor de recrutare de medici la nivel naţional, 14% pentru asistenţii medicali, în timp ce cererea pentru restul tipurilor de personal medical a crescut per total cu 26%.

    „În ultimele 8 luni s-au evidenţiat 2 axe de specialităţi care au fost şi sunt căutate. Specialităţile afectate direct de pandemia COVID-19, atât în spital, unde medicii au fost copleşiţi de numărul mare de pacienţi care necesită îngrijire (Medicină de urgenţă, ATI, Medicină internă, Neurologie, Medicină de familie etc), cât şi cabinetele de medicină de familie sau pediatrie, care ghidează pacienţii către spital. Axa a doua este reprezentată de specialităţile medicale ce tratează boli cronice şi care, indiferent de contextul ţării, necesită continuarea tratamentului (ex. Diabetologie, Cardiologie, Oncologie etc)”, spune Catrinel Hagivreta, CEO şi CO-Fondator MEDIjobs.

    Conform datelor obţinute prin intermediul platformei MEDIjobs, nivelul salariilor oferite de către angajatori s-a menţinut la un nivel similar cu perioada de pre pandemie, deşi cererea de medici a crescut cu peste 60 de procente.

    Topul celor mai căutate specialităţi medicale: Asistenţi medicali ATI (şi din orice specialitate care cere abilităţi de îngrijire critică); Medici ATI; Medici Medicină de laborator; Medici Boli infecţioase; Medici Medicină de urgenţă; Asistenţi medicali Unitatea de Primiri Urgenţă.

    6.6 % din cererile angajatorilor au fost pentru specialişti în medicină internă.

    Anul viitor compania apreciază că isponibilitatea locurilor de muncă din domeniul medical va fi mai mare, comparativ cu cele din alte industrii, 2021 urmând a fi o perioadă de reformă şi suplimentare a forţei de muncă din domeniul medical. “În 2021 va exista un val întreg de clinici şi spitale noi, de extinderi ale unităţilor deja existente. Toţi aceşti angajatori vor avea nevoie să recruteze echipe medicale întregi, pe multiple ture, nevoi care vor fi peste ceea ce deja există în piaţa pentru 2021. Se întrevede un an foarte competitiv, în care mulţi angajatori se vor lupta pentru cei mai buni specialişti, o resursă limitată. Clinicile şi spitalele care se vor diferenţia faţă de competiţia lor, care vor putea propune un plan de carieră atrăgător pentru aceşti specialişti, sunt cele care vor atrage mai mulţi oameni. Însă, canalele prin care angajatorii vor ajunge la acei specialişti vor trebui sa fie diversificate. 2021 va fi anul adaptării la noua realitate care s-a construit în aceste luni.”, spune George Hagivreta COO şi co – fondator MEDIjobs

    Telemedicina şi interviul video nu vor rămâne doar metode alternative de lucru, respectiv recrutare, ci vor fi instrumente eficiente pentru a-i menţine în siguranţă pe profesioniştii din domeniul sănătăţii, asigurând, în acelaşi timp, asistenţă medicală de calitate.

    În acelaşi timp, experţii în resurse umane vor folosi mai intens platformele de recrutare online. Angajatorii au fost nevoiţi să exploreze noi metode de comunicare şi recrutare în ultimele 9 luni de zile.

    MEDIjobs, este o companie 100% românească, deţinută integral privat, care se află în plină dezvoltare a business-ului în Romania (din 2015) şi SUA (din 2019). MEDIjobs este prima platformă din România care conectează companiile cu specialiştii din domeniul medical şi este un proiect dezvoltat ca urmare a identificării în decursul ultimilor ani a unei nevoi în piaţa medicală din România.

  • Primele 10 companii din curierat, care au afaceri cumulate de aproape 3 miliarde lei, au creat peste 7.500 de locuri de muncă

    Primele 10 companii din curierat au avut anul trecut afaceri cumulate de aproape 3 miliarde lei, mai exact 2,8 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de anul 2018, conform calculelor ZF şi datelor oferite de platforma de analiză confidas.ro. Totodată, cele mai mari companii din curierat şi servicii poştale (CAEN- 5320) au avut anul trecut peste 7.500 de angajaţi, cu aproximativ 100 de salariaţi mai mult faţă de anul anterior.

    Cea mai mare companie din curierat este compania antreprenorială Fan Courier, fondată în 1998 de Felix Pătrăşcanu, Adrian Mihai şi Neculai Mihai. Compania a ajuns anul trecut la afaceri de 791 milioane lei după un avans de 15% faţă de anul anterior. Este totodată şi cel mai mare angajator, având o forţă de muncă de 2.738 de salariaţi în 2019. Pentru anul acesta Fan Courier estimează că va atinge pragul de 1 miliard lei afaceri, dar acest lucru depinde de cum va decurge luna decembrie, una dintre cele mai importante perioade ale industriei.

    Industria de curierat de confruntă de ceva timp cu problema forţei de muncă, astfel că este destul de dificil să găsească pentru companiile care activează în domeniu oameni calificaţi. Multe companii recurg la a angaja oameni fără experienţă, fiind dispuse să le ofere training gratuit care poate dura chiar şi câteva luni.

    Anul acesta nevoia de forţă de muncă a fost cu atât mai mare cu cât a fost înregistrată o creştere considerabilă a cererii de servicii de curierat având în vedere că pandemia şi restricţiile impuse de către autorităţi pentru limitarea răspândirii virusului i-a determinat pe oameni să stea mai mult acasă şi să achiziţioneze produsele online cu opţiunea de a primi comanda acasă.

    Fan Courier estimează că valoarea pieţei de curierat din 2020 va depăşi nivelul de 750 milioane euro, după un avans de 20% faţă de anul trecut, pe fondul creşterii cererii de servicii de profil în contextul pandemiei.

    Cea de-a doua companie din topul celor mai mari companii din industria de curierat este Urgent Cargus care a avut anul trecut afaceri de 453 milioane lei, dupa un avans de aproape 7% faţă de anul anterior. Compania a avut în 2019 circa 1.118 de salariaţi.

    Urgent Cargus este deţinută de fondul de investiţii Mid Europa Partners, care a cumpărat compania de curierat de la fondul Abris Capital Partners în 2018 într-o tranzacţie estimată de ZF la 120-130 mil. euro.

    Primele două companii din top10 celor mai mari firme din curierat au un număr cumulat de peste 4.000 de angajaţi, adică peste jumătate din numărul de angajaţi în primele 10 companii de curierat din România.

    Locul 3 în clasament este ocupat de TNT Romania cu afaceri de 350 milioane lei în 2019 şi un număr de peste 480 de angajaţi anul trecut.

    Pandemia a crescut semnificativ cererea pentru serviciile de curierat în contextul în care oamenii au preferat să îşi achiziţioneze produsele online cu opţiunea de livrare la domiciliu, iar acest lucru va însemna o creştere a afacerilor companiilor din această industrie. Astfel că, la sfârşitul acestui an, valoarea pieţei de curierat va fi mai mare faţă de nivelul anului trecut.

  • Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, plănuieşte să revină pe profit după cinci ani în care a pierdut 15 miliarde de euro

    Deutsche Bank va continua procesele de reducere a costurilor şi îşi va stabili un nou obiectiv de profitabilitate, însă analiştii nu sunt siguri că cea mai mare bancă din Germania va reuşi să îşi atingă targetul, notează agenţia de ştiri Reuters.

    Grupul este în plin proces de restructurare sub comanda CEO-ul Christian Sewing, anunţând anterior că va elimina 18.000 de locuri de muncă şi va renunţa la câteva business-uri.

    De asemenea, compania intenţionează să revină pe profit după cinci ani în care a pierdut circa 15 miliarde de euro. Sewing le-a transmis recent angajaţilor că „din acest moment, facem tranziţia dinspre defensivă spre ofensivă”.

    Banca a declarat că plănuieşte să atingă un randament al capitalurilor tangibile de 8% până în 2022. Totuşi, un document publicat săptămâna acesta de Deutsche arată că majoritatea analiştilor se aşteaptă la un randament de 3,3%.

    În plus, multinaţionala va reduce costurile cu 16,7 miliarde de euro în următorii doi ani şi se pregăteşte să atingă între timp venituri de 22,4 miliarde, sub ultimele estimări de 24,5 miliarde de euro.

    Acţiunile Deutsche, care au atins un nou record negativ în martie, au reuşit să înregistreze o creştere de 38% de la începutul anului până în prezent.

     

  • Anunţul FULGER despre care nu vorbesc politicienii români. 12.000 de români ar putea afla că sunt ŞOMERI duminică

    ♦ România produce haine, fibre textile şi încălţări în valoare de 22 mld. lei (4,4 mld euro) anual, adică echivalentul a 2% din PIB, industria având o pondere de circa 1,3-1,4% în totalul cifrei de afaceri a mediului de bussiness local în 2019 ♦ Piaţa locală este unul dintre cei mai mari producători de profil din Europa şi chiar din lume.

    Un Brexit fără acord ar putea lăsa 130.000 de croitorese şi cusăto­re­se din Europa fără loc de muncă, iar Româ­nia ar fi a treia cea mai afectată ţară, arată un raport al Confederaţiei Eu­ropene a Producătorilor de Haine şi Textile.

    Mai exact, 12.000 de locuri de mun­că din industria textilă din Româ­nia ar putea fi în pericol în condiţiile în care premierul Marii Britanii Boris John­son, nu ajunge la niciun acord cu Ursula von der Leyen, preşedintele Co­misiei Euro­pene, în negocierile pri­vind rela­ţiile bilaterale post-Brexit. Părţile au anun­ţat prelungirea discu­ţi­ilor până du­mi­nică în încercarea de a găsi o soluţie cu care să fie de acord am­bele „echipe“.

    Riscul pentru un Brexit fără acord este însă mare, iar acest lucru pune pre­siune pe industria textilă eu­ro­peană care livrează masiv către Marea Britanie, ţară care a dat lumii unele dintre cele mai importante bran­duri de mo­dă, de la Asos la Marks & Spencer sau Primark.

    „Producţia de haine, încălţăminte şi textile se va nu­mă­ra printre cele mai afec­tate industrii de un Brexit fără acord dat fiind că peste 100.000 de locuri de muncă din UE şi alte aproape 30.000 de joburi din Marea Britanie ar putea dispărea“, potrivit unui anunţ al Confederaţiei Europene a Producăto­rilor de Haine şi Textile (Euratex) care a rea­lizat un studiu de im­pact împre­ună cu Uni­versitatea din Leuven.

    Mai bine de 10% din totalul aces­tor peste 100.000 de lo­curi de muncă pier­dute din UE ar fi în România, unul dintre cei mai mari producători de îm­bră­că­minte şi în­căl­ţă­minte din Eu­ropa şi nu numai.

    Piaţa locală produce hai­ne, fibre textile şi încălţăminte în valoare de 22 mld. lei (4,4 mld. euro) anual, adică echi­valentul a 2% din PIB, industria având o pondere similară (circa 1,3-1,4%) în totalul cifrei de afaceri a mediului de bussiness local în 2019. Mai mult, în domeniu, pentru cele peste 10.000 de firme active în producţia de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte, lucrează peste 100.000 de oameni.

    Astfel, în cazul unui Brexit fără acord, Italia, România şi Portugalia ar avea de suferit cel mai mult din blocul co­munitar, fiecare urmând a pierde 27.000, 12.000 şi respectiv 11.000 de lo­curi de muncă. Asta înseamnă că în Italia mai bine de un sfert dintre angajaţii din domeniu şi-ar pierde jobul, pe când în România ponderea e de 12%, potrivit Euratex.

    Unele dintre cele mai mari fabrici de textile din România, precum Alison Hayes şi Oztasar, dar şi altele mai mici, pro­duc haine pentru marile grupuri brita­nice de modă, unele unităţi de pro­ducţie locale având pe lista de clienţi doar branduri din Marea Britanie.

    „Fabricile care lucrează pentru bran­duri britanice se confruntă cu pro­ble­me majore, au redus numărul de sala­riaţi şi pentru că nu mai au comenzi se gân­desc chiar să închidă din 2021. Brita­ni­cii aveau multe branduri care îşi lucrau co­lecţiile în România. Piaţa de textile re­sim­te punctual efectele acestor falimente şi insolvenţe (Debenhams şi Arcadia – n.red.), dar mai mult efectele Brexitului“, spu­nea recent designerul Irina Schrotter care are la rândul său două fabrici de tex­tile. Ea nu lucrează cu branduri britanice.

    România a fost încă de dinainte de anii ’90 una dintre cele mai importante destinaţii de producţie de textile şi încălţăminte pentru marile branduri atât mass market, cât şi de lux.

  • Tânăr fără experienţă, caut un loc de muncă

    Piaţa muncii începe să-şi arate colţii: în septembrie 2020 aproape 500.000 de tineri, o categorie cuprinsă între 18-25 de ani, au aplicat pentru unul sau mai multe locuri de muncă pe cea mai mare platformă de recrutare online de pe piaţă, eJobs.

    Cifra este mare pentru că această categorie de vârstă nu era până acum în prim-plan. Cei mai mulţi care-şi căutau un loc de muncă aveau între 25-35 de ani, iar numărul lor era în septembrie de 550.000. Până în criză, categoria de vârstă 36-45 de ani era pe locul 2 şi după aceea veneau tinerii.

    Acum piaţa s-a inversat, iar presiunea care vine de la tinerii care-şi caută un loc de muncă este în creştere. Până în criză, tinerii nu-şi băteau atât de mult capul să-şi caute un job. Fie erau la şcoală, fie stăteau acasă la mama (vârsta la care pleacă băieţii de acasă, de la părinţi, a crescut spre 29 de ani de la 27 de ani, în timp ce fetele vor să plece de acasă mai devreme, vârsta scăzând de la 27 de ani spre 25 de ani), fie aveau perspectiva plecării la muncă în afară dar această variantă a căzut de când a venit Covidul, fie au surse de venituri care le permite să nu-şi caute un job.

    Bogdan Badea, CEO eJobs, remarcă această căutare a tinerilor pentru un job şi crede că pandemia a schimbat felul în care se raportează tinerii la carieră, adică ar vrea să se angajeze mai devreme, au aşteptări salariale mai realiste, caută joburi în vânzări sau IT, dar până să le găsească sunt conştienţi că trebuie să accepte ceea ce oferă piaţa.

    Tinerii nu au niciun fel de experienţă, iar companiile nu se grăbesc să-i angajeze pentru că trebuie să investească în ei, iar când îţi este lumea mai dragă aceştia pleacă, căutând o altă experienţă.

    Aşa că joburile pentru ei sau şansa de a se angaja se reduce.

    Dacă într-adevăr sunt joburi disponibile pentru tineri, acestea sunt în vânzări, curierat, retail-lucrători comerciali, call-centere, înainte era HoReCa (toţi erau angajaţi pe salariul minim, dar bacşişul era substanţial, ceea ce le permitea să câştige 5.000-6.000 de lei pe lună), dar această piaţă s-a prăbuşit.

    Ca aspiraţii, tinerii vor să lucreze în marketing, publicitate, dar aici joburile sunt destul de limitate.

    În IT ofertele pentru tineri nu sunt atât de multe având în vedere că nu au experienţă şi de aceea nimeni nu vrea să rişte să plătească un salariu de 1.200-1.500 de euro net pe lună (adică 6.000-7.500 de lei net pe lună).

    Criza a retezat destul de mult din aşteptările salariale ale tinerilor. Doar 1 din 10 candidaţi ar cere un salariu lunar net cuprins între 3.000 şi 4.500 de lei, şi doar 4% cred că s-ar califica pentru un salariu mai mare de 4.500 de lei, adică 1.000 de euro, conform studiului eJobs.

    Cei mai mulţi (25% dintre ei) cred că un salariu cuprins între 2.000 şi 2.500 de lei este realist şi poate fi obţinut.

    Un sfert dintre ei ar accepta un salariu de început cuprins între 1.700 şi 2.000 de lei; 14% dintre ei ar cere între 2.600-3.000 de lei, iar 12% au aşteptări cuprinse între 1.500-1.700 de lei.

    Problema angajării tinerilor este pe agenda Uniunii Europene, având în vedere şomajul mare în rândul lor: în Grecia, Spania, Italia între 25-40% dintre tineri sunt şomeri, nu au un loc de muncă, iar perspectivele nu sunt atât de îmbucurătoare.

    Covidul a făcut ca piaţa muncii să fie şi mai dificilă în toate ţările occidentale.

    Pentru că au resurse din familie, pentru că au un loc unde să doarmă şi să mănânce – la mama acasă sau la bunici, tinerii din România încă nu sunt atât de vocali pe piaţa forţei de muncă.

    Dacă această criză va mai ţine iar prognozele actuale indică că şi 2021, chiar şi 2022 vor fi ani extrem de dificili pentru marile economii ale lumii, şi tinerii din România îşi vor face simţită prezenţa nu numai pe piaţa forţei de muncă, ci şi în viaţa socială şi politică.

    De aproape un deceniu, România nu s-a confruntat cu această temă, având în vedere că cererea companiile a fost mult mai mare decât oferta disponibilă de pe piaţă. Aproape 2 milioane de români care puteau să muncească nu munceau şi nu se regăseau nicăieri în statistici căutându-şi un job, iar dintre aceştia, o parte erau tineri, în categoria de vârstă 18-24 de ani.

    Aşa că s-ar putea să vedem mult mai des postări de genul „Tânăr fără experienţă caut un job”.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Nu toată lumea vrea şi poate să fie antreprenor. Nu toată lumea vrea să fie lider. Dacă vrei o poziţie de top, diplomele contează

    Dragoş Dragoteanu de la brokerul imobiliar Euroest, un antreprenor de peste 20 de ani, a scris în ZF o opinie intitulată „Mulţi colecţionari de diplome riscă să moară de foame. Piaţa muncii va fi complet diferită”.

    El spune că acest colaps din educaţie nu este cauzat de lipsa tabletelor sau a predării online.

    „Cine vrea să înveţe, învaţă în orice condiţii. Cine are carte are parte este un proverb des întâlnit. În acest caz, riscul este că unii pot deveni colecţionari de diplome, dar mediocri din punct de vedere profesional”, spune el.

    Pandemia dă o şansă tinerilor să creeze noile meserii, schimbând radical o parte din piaţa muncii.

    Câţi dintre adolescenţii din România sunt îndrumaţi să-şi urmeze vocaţia? Câţi tineri îşi pierd energia aiurea alergând după diplome? Câţi copii cu un potenţial imens găsesc în şcoală un ajutor real?

    Acestea sunt întrebările la care ar trebui să răspundă învăţământul actual, spune el.

    Diplomele sunt bune dacă vrei să te angajezi la stat sau să devii un oarecare într-o multinaţională. Dacă ai ajuns acolo vei fi o rotiţă în sistem şi atât. Cel mult, poţi să dai din coate făcând compromisuri pentru a ajunge şef/şefuleţ, dar nu poţi schimba sistemul. Birocraţia la nivelul bugetarilor şi corporatiştilor e aproape egală, adaugă el.

    De obicei, colecţionarii de diplome nu devin lideri!, conchide el.

    Fără să-l contrazic, pentru că multe lucruri din opinie sunt reale, eu spun că nu toată lumea vrea şi poate să fie antreprenor. Nu toată lumea vrea şi poate să fie lider, nu toată lumea vrea să-şi asume conducerea unui grup, a unei echipe, a unui departament sau unei companii.

    Nu toată lumea vrea să iasă în faţă, să ia decizii pentru alţii sau să-şi asume eşecurile, ci dimpotrivă, marea majoritate a oamenilor vor să stea în spate, ascunşi într-o organigramă, aşa birocratică cum este. După frica de moarte, frica de a vorbi în public, de a ieşi în faţă este cea mai mare frică umană. Şi foarte puţini o să gestioneze aceste lucruri.

    Nu toată lumea vrea să fie responsabilă de plata salariilor angajaţilor sau a taxelor şi impozitelor la stat când nu sunt bani în firmă.

    Nu cred că toată lumea vrea să fie milionar, cu toate beneficiile, dar şi pierderile de rigoare.

    Eu cred că doar 10% dintre tineri, dintre oameni au şansa să-şi descopere vocaţia. De obicei totul ţine de şansă, de o întâmplare, de altcineva.

    În privinţa colecţiilor de diplome cred că prima triere într-un departament de HR este diploma, dacă sunt mai multe cu atât mai bine, chiar notele din şcoală sau facultate şi recomandările – sectorul privat abundă de recomandări, nepotism şi pile etc.

    După 100 de angajaţi, niciun antreprenor, patron nu poate să mai gestioneze resursa umană, nu poate să-i selecteze pe toţi, şi chiar atunci când trebuie să aleagă pe cineva nu ştiu dacă ia întotdeauna decizia cea mai bună. Poţi să nimereşti un angajat ideal poate din 100 de CV-uri sau 100 de întâlniri. Pentru a nu scăpa lucrurile de sub control, organigrama trebuie birocratizată de la un anumit nivel al numărului de angajaţi. Aşa că diploma este un criteriu de triere la început.

    Dacă ai mai multe diplome, de cursuri de management, psihologie, IT, poate un MBA, CFA etc., ai mai multe şanse de promovare şi acces la un pachet salarial mai mare.

    Dacă vrei să accesezi o poziţie de top, un criteriu pentru departamentul de HR, firmele de recrutare şi cel care te angajează este dacă ai un CFA sau un MBA.

    Dacă vrei să ajungi la McKinsey sau celelalte firme mari de consultanţă din lume, CV-ul, diploma de facultate, notele sunt principalele criterii de selecţie pentru a intra în acel mecanism birocratic, dar care te pot propulsa ulterior în poziţii de top în alte companii.

    Dacă ai o „patalama” de la McKinsey, Bayn, Roland Berger, Big4, ca să dau nişte exemple, ai şanse mult mai mari să ajungi să conduci o companie foarte mare.

    Asta-i lumea în care trăim, unde ai nevoie de o diplomă, şi chiar de mai multe.

    Pentru cei care nu au această vocaţie de antreprenor, de asumare a unui risc, de a câştiga sau pierde, de a da totul pentru o idee, notele mari, toceala şi diplomele reprezintă alternativa şi fac diferenţa.

    Nu am făcut eu aceste reguli, dar aşa birocratice cum sunt, ele ţin companiile.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)