BusinessMagazin

Tag: Justitie

  • SURPRIZĂ! Ce ministere vor avea bugete mai mari în 2017 decât în 2016

    Mai multe ministere vor avea anul acesta bugete mai mari, comparativ cu 2016, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017. Printre acestea se numără Ministerul Economiei, al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cel al Agriculturii etc.

    Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru acest am va fi de 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât în 2016, alocarea bugetară fiind prevăzută să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde de lei în 2020, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat luni de Ministerul Finanţelor.

    De asemenea, Ministerul Economiei va avea alocată o sumă de 225 milioane de lei pentru anul 2017, cu 23,89% în plus comparativ cu anul trecut. Iar Ministerului Public i-a fost alocat un buget cu circa 18,5% mai mare în 2017 decât anul trecut. Acesta va tinge 1,03 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis, în război direct cu PSD-ALDE: Voi incepe demersurile pentru un referendum privind modificările din justiţie. Mineriada, auzi aberaţie, cetăţenii să dea lovitură de stat? Nu, politicienii dau lovitură de graţie României

    ”Această temă (a graţierii, n.r.) în mod nefericit a devenit o temă naţională, este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării Codurilor penale şi a graţierii şi dacă aşa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice şi votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu’‘, a spus el.

    Iohannis a subliniat că graţierea şi modificarea legilor privind justiţia nu s-au regăsit în programul de guvernare al PSD.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce ministere vor avea bugete mai mari în 2017 decât în 2016

    Mai multe ministere vor avea anul acesta bugete mai mari, comparativ cu 2016, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017. Printre acestea se numără Ministerul Economiei, al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cel al Agriculturii etc.

    Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru acest am va fi de 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât în 2016, alocarea bugetară fiind prevăzută să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde de lei în 2020, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat luni de Ministerul Finanţelor.

    De asemenea, Ministerul Economiei va avea alocată o sumă de 225 milioane de lei pentru anul 2017, cu 23,89% în plus comparativ cu anul trecut. Iar Ministerului Public i-a fost alocat un buget cu circa 18,5% mai mare în 2017 decât anul trecut. Acesta va tinge 1,03 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Iohannis: OUG privind graţierea şi modificarea Codurilor sunt inacceptabile. Guvernul să le retragă

    Iohannis a spus că “sunt suficiente argumente care să determine Guvernul să retragă aceste Ordonanţe de Urgenţă”.

    “Parchetul General, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, asociaţiile magistraţilor şi organizaţii ale societăţii civile s-au pronunţat ferm împotriva modificării cadrului legislativ referitor la corupţie, abuz în serviciu şi integritate, în regim de urgenţă, fără analize obiective şi în condiţii de totală netransparenţă. Sunt suficiente argumente care să determine Guvernul să retragă aceste Ordonanţe de Urgenţă”, se spune în postarea de pe pagina de Facebook a preşedintelui Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii europeni au făcut ANUNŢUL. Justiţia din România, în PERICOL

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Claude Moraes, şeful Comisiei pentru Libertăţi civile, Justiţie şi Afaceri interne din PE, denunţă “ingerinţe” în activităţile justiţiei din România

    Claude Moraes, preşedintele Comisiei pentru Libertăţi civile, Justiţie şi Afaceri interne din PE, a exprimat “preocupare” în legătură cu presupusele “ingerinţe ale serviciilor de informaţii şi actorilor politici” în activităţile justiţiei din România, relatează site-ul BusinessReview.eu.

    “Un sistem judiciar puternic şi independent, corect faţă de toţi cetăţenii europeni constituie unul dintre pilonii proiectului european. Urmărim cu mare preocupare evenimentele din România, unde ingerinţele serviciilor de informaţii şi ale actorilor politici în activităţile justiţiei nu pot decât să submineze credibilitatea justiţiei”, a declarat Claude Moraes, preşedintele Comisiei pentru Libertăţi civile, Justiţie şi Afaceri interne din Parlamentul European.

    “Activităţile de combatere a corupţiei nu trebuie să fie influenţate din punct de vedere politic, iar direcţia nu trebuie stabilită în funcţie de diverse interese. Corupţia trebuie eradicată oriunde ar fi, pe baza unor procese judiciare democratice şi exacte, cu respectarea drepturilor persoanelor investigate”, a adăugat Claude Moraes, eurodeputat laburist britanic şi afiliat grupului PE Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (social-democrat, centru-stânga).

    Un raport elaborat de Institutul britanic Henry Jackson Society a semnalat că există o îngrijorare din ce în ce mai mare că serviciile de informaţii ar fi implicate în coordonarea unor activităţi anticorupţie în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa supremă a decis ARESTAREA în lipsă a lui Sebastian Ghiţă

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) decide, joi, dacă admite cerere DNA de înlocuirea a controlului judiciar cu arestul preventiv în cazul lui Sebastian Ghiţă, după ce acesta nu s-a prezentat la poliţie, încălcând astfel măsura preventivă.

    Instanţa supremă a decis, joi, să admită cererea DNA de înlocuirea a controlului judiciar pe cauţiune cu arestul preventiv în cazul lui Sebastian Ghiţă, pe numele deputatului fiind emis mandat de arestare în lipsă, după ce a încălcat condiţiile controlului judiciar.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis mandatul de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, urmând ca acesta să fie dat în urmărire naţională.

    Decizia este executorie, însă nu definitivă.

  • Instanţa supremă a decis ARESTAREA în lipsă a lui Sebastian Ghiţă

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) decide, joi, dacă admite cerere DNA de înlocuirea a controlului judiciar cu arestul preventiv în cazul lui Sebastian Ghiţă, după ce acesta nu s-a prezentat la poliţie, încălcând astfel măsura preventivă.

    Instanţa supremă a decis, joi, să admită cererea DNA de înlocuirea a controlului judiciar pe cauţiune cu arestul preventiv în cazul lui Sebastian Ghiţă, pe numele deputatului fiind emis mandat de arestare în lipsă, după ce a încălcat condiţiile controlului judiciar.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis mandatul de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, urmând ca acesta să fie dat în urmărire naţională.

    Decizia este executorie, însă nu definitivă.

  • Bucureştiul, somat să transpună directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale

    Directiva prevede un sistem modern al UE de recunoaştere a calificărilor profesionale care simplifică şi face mai rapidă recunoaşterea calificărilor profesionale dintr-o altă ţară şi care garantează respectarea cerinţelor ţării gazdă.

    Directiva trebuia să fie transpusă în legislaţia naţională până la 18 ianuarie 2016. Cu toate acestea, Letonia şi România încă nu au comunicat Comisiei Europene transpunerea sa completă.

    Statele membre au acum la dispoziţie două luni pentru a notifica Comisiei transpunerea completă a directivei; în caz contrar, Comisia poate decide să le aducă în faţa Curţii de Justiţie a UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cea mai optimistă ţară din Europa şi cetăţenii cărei ţări cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitor

    Una dintre cele mai mici ţări din Uniunea Europeană, cu o populaţie de doar 1,3 milioane, este şi cea mai optimistă ţară în ceea ce priveşte viitorul, informează Quartz

    Doar 4% dintre estonieni cred că odraslele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar, potrivit unui sondaj recent realizat de Intrum Justitia. Răspunsul estonienilor a fost mult mai optimist decât media europeană (unde 18% dintre europeni cred că fii şi fiicele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar).

    Nici Danemarca (9%) şi nici Slovacia (10%) nu sunt departe de Estonia când vine vorba de optimismul asupr viitorului. Pe de altă parte aproape jumătate dintre greci sunt de părere că urmaşii lor vor trăi mai prost, 33% dintre francezi susţin acelaşi lucru şi 32% dintre spanioli. În timp ce puţin mai mult de jumătate (56%) dintre americani cred că viitorul copiilor lor va fi mai întunecat. România nu a fost inclusă în studiul condus de Intrum Justitia.

    Cu toate că estonieni sunt optimişti, doar 17% dintre ei cred că economia se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, sub media europeană de 20%. La acest capitol, Irlanda stă cel mai bine urmată de Olanda şi Cehia, unde 34%, 32% şi respectiv 30% dintre cetăţeni cred că economia merge într-o direcţie bună.

    Pe de altă parte, doar 5% dintre greci cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitorul apropiat. Nici Ungaria sau Franta nu stă mai bine deoarece doar 11%, respectiv 13% dintre cetăţeni cred că economia merge bine.