BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Clujul, primul judeţ din România care emite obligaţiuni în ultimul deceniu: 76 mil. euro atraşi de la investitori printr-o emisiune suprasubscrisă cu 160%

    ♦ Dobândă formată dintr-o marjă fixă de 3,25% plus Euribor la şase luni (în prezent la 3,9%) ♦ Operaţiunea a vizat doar investitori profesionali.

    Consiliul Judeţean Cluj a anunţat miercuri încheierea cu succes a subscrierii obligaţiunilor în valoare de 75,68 milioane de euro emise de judeţul Cluj în cadrul unui plasament privat derulat de un consorţiu format din BT Capital Partners, Alpha Bank şi Raiffeisen.

    Maturitatea împrumutului este de zece ani, cu scadenţa în 2033 şi cu o opţiune de răscumpărare anticipată în 2029. Obligaţiunile emise de judeţul Cluj s-au suprasubscris, fiind lansate ordine cumulate pentru cumpărarea a 1.216.020 obligaţiuni reprezentând 160,6% din totalul emisiunii, potrivit unui comunicat de presă al CJ Cluj.„Marja cuponului este 325 bps p.a. peste EURIBOR 6m, situându-se sub limita maximă a intervalului propus, datorită inte­resului mare al investitorilor“, se arată în document. Euribor la şase luni este cotat în prezent la 3,922%.

    Emisiunea a fost adresată investitorilor calificaţi, dintre care au cumpărat cu precădere băncile, dar s-a observat un interes crescut şi din partea administratorilor de investiţii şi fondurilor de pensii. Obligaţiunile au fost procesate de marţi în sistemul BVB, listarea propriu-zisă urmând să aibă loc în perioada următoare.

    „Suntem primul judeţ din România care emite obligaţiuni în ultimul deceniu“, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.

    „Rata mare de suprasubscriere şi interesul crescut al celor care au dorit să cumpere aceste obligaţiuni sunt dovada certă a încrederii de care ne bucurăm în rândul investitorilor. Fondurile rezultate din emisiunea de obligaţiuni vor fi folosite pentru finanţarea ambiţiosului program de investiţii al Consiliului, care vizează obiective de interes local, regional şi chiar naţional, pe multiple axe vitale de infrastructură: sănătate, educaţie, drumuri sau cultură.“

    Mai precis, fondurile vor fi utilizate pentru finanţarea proiectelor de investiţii derulate de Consiliul Judeţean, aflate în diferite stadii de implementare, precum: modernizarea a peste 160 de km de drumuri judeţene componente ale reţelei TEN-T din nordul Transilvaniei, dotarea cu aparatură medicală a spitalelor clujene, edificarea unui nou sediu pentru Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, etc. De asemenea, o parte din totalul emisiunii de obligaţiuni va fi folosită pentru refinanţarea datoriei publice existente.

    „Apreciem interesul în creştere al fondurilor de investiţii şi fondurilor de pensii pentru astfel de instrumente. Deşi băncile sunt mai familiarizate cu raportările financiare ale UAT-urilor (unităţi administrativ teritoriale – n.r.) şi cu interpretarea rezultatelor şi a performanţelor financiare ale acestora, am văzut cu ocazia acestui plasament la Cluj că şi fondurile de pensii şi asset managerii au început să aibă încredere şi să investească în infrastructura publică de care avem atâta nevoie”, adaugă Valentin Miron, director general  al VMB Partners, consultantul financiar al CJ Cluj pentru emisiune.

  • Ce sfaturi le dau fondurile de investiţii străine antreprenorilor români care vor sa pornească sau să îşi dezvolte afacerile

    E mesajul pe care îl transmit fondurile de investiţii din străinătate start-up-urilor tech locale, care reuşesc să atragă an de an tot mai multe finanţări, creşterea ecosistemului companiilor de tehnologie fiind alimentată de un mix de investitori internaţionali, regionali şi locali, precum şi de o creştere a activităţii antreprenoriale. Ce sfaturi au reprezentanţii VC-urilor de peste graniţe pentru antreprenorii din România aflăm de la cinci fonduri de investiţii străine care au finanţat deja câteva startupuri tech româneşti cu potenţial şi se uită în continuare după noi pariuri.

    Antreprenorii români sunt talentaţi, motivaţi şi au mult potenţial. Sfatul nostru pentru ei ar fi să fie mai curajoşi şi mai încrezători. Dacă vor fi mai deschişi, vor promova o cultură a schimbului de cunoştinţe, a mentoratului şi vor cultiva următoarea generaţie de talente, aceste lucruri vor fi în beneficiul întregului ecosistem. Aşa cum spune proverbul: «Când vine valul se ridică toate bărcile»”, a spus pentru BUSINESS Magazin Svetozar Georgiev, general partner al Eleven Ventures – fond de venture capital originar din Bulgaria, axat pe investiţii pre-seed şi seed în Europa de Sud-Est. Eleven Ventures a investit deja în cinci startupuri româneşti – printre care se numără Frisbo, Flaminjoy (fost ProductLead) şi SuperOkay – şi se uită în continuare spre piaţa locală, fiind în căutare de idei cu potenţial de scalare.

    Finanţările de la graniţă. Potrivit lui Svetozar Georgiev, prezent în cadrul conferinţei How to Web 2023, Eleven Ventures a investit până acum în cinci startup-uri româneşti o sumă totală de 5,4 milioane de euro, toate cele cinci pariuri făcând parte din cel de-al treilea fond al VC-ului. „În continuare suntem hotărâţi să sprijinim ecosistemul românesc de startup-uri şi suntem activi în căutarea şi întâlnirea fondatorilor români. Domeniile noastre de interes pentru investiţii includ Fintech, Future of Work, Healthcare şi Sustainable Food. Suntem mereu în căutare de fondatori pasionaţi şi orientaţi spre schimbare, care lucrează la soluţii ce abordează probleme din lumea reală în aceste verticale”, a explicat Svetozar Georgiev.

    El a adăugat că merită subliniată strânsa interconectare între ecosistemele de finanţare bulgar şi român, care cuprinde mulţi investitori de capital de risc bulgari şi companii prezente în România. „Acest lucru reprezintă un semn bun, deoarece vom lucra cu toţii împreună pentru a consolida şi mai mult ecosistemul colectiv balcanic pe harta globală. Progresul făcut până acum în ecosistemul românesc de startup-uri este mare.

    Nu văd niciun element critic care să lipsească. Cheia pentru un succes continuu constă în eforturi susţinute şi o execuţie consecventă.” Un alt fond de investiţii străin care stă cu ochii pe ce se întâmplă în ecosistemul de startupuri româneşti este fondul cu capital de risc din Budapesta (Ungaria) Day One Capital Fund Management, care a finanţat cu circa 4-5 milioane de dolari două companii româneşti la început de drum. „Ne concentrăm mai ales pe echipele aflate la început de drum, care sunt relativ necunoscute. În afară de companiile din portofoliul nostru actual, Flowx şi Veridion, avem în vedere mai multe companii româneşti – din noul nostru fond dorim să dublăm expunerea noastră la ecosistem. Fără a dezvălui prea multe prea curând, este foarte probabil ca lui Day One să i se alăture o altă companie românească. Suntem generalişti care se concentrează în primul rând pe companiile în faza de seed, deşi luăm în considerare şi startupurile pre-seed care au demonstrat o anumită tracţiune. În timp ce accentul nostru principal este pus pe B2B SaaS, portofoliul nostru include, de asemenea, câteva startup-uri B2C şi legate de hardware”, a spus György Simó, managing partner, Day One Capital Fund Management.

    El consideră că România se consolidează în fiecare an şi este în prezent una dintre cele mai dinamice pieţe din regiune. „Apreciem energia şi oamenii calitativi din ecosistemul românesc de startup-uri, deoarece este unul dintre cele mai ambiţioase din regiune. În mod evident, a fost alimentat de succesul UiPath, dar acum companii mai tinere, precum FintechOS, Druid, Flowx, Veridion sau Creatopy, dau posibilitatea fondatorilor aflaţi la început de drum să gândească global încă din prima zi.”

    La fel ca în multe ţări din regiunea CEE, una dintre principalele probleme cu care se confruntă România este densitatea – numărul de fondatori şi operatori cu experienţă care au trecut prin provocările şi succesele înfiinţării şi extinderii companiilor la nivel global este limitat. „Cu toate acestea, perspectivele noastre devin mai promiţătoare. Recent, la How to Web, am avut ocazia să ne întâlnim cu mai mulţi foşti angajaţi ai UiPath care acum îşi construiesc propriile companii. VC-uri experimentate sunt, de asemenea, disponibile acum, precum şi talentele de talie mondială. Acest lucru sugerează o schimbare pozitivă în ecosistem. Sperăm să asistăm în viitorul apropiat la apariţia unei reţele de antreprenori de succes, asemănătoare cu Flowx şi Veridion”, a mai adăugat György Simó, care transmite anteprenorilor români să gândească încă de la început global.

    „Sfatul nostru pentru antreprenorii români este să nu se limiteze la a construi de la început echipe doar româneşti, ci să se străduiască să construiască o companie cu o mentalitate globală încă de la început.”

    Apostolos Apostolakis, partner la Venture Friends – fond de investiţii care a finanţat Proportunity, un start-up fondat de doi români la Londra – consideră că România este un ecosistem de startupuri interesant şi din ce în ce mai vibrant, cu poveşti de succes precum Uipath, FintechOS sau Druid AI ce sunt vizibile la nivel internaţional şi care determină avansul său recent.

    „În mod similar cu restul regiunii, în România e loc de îmbunătăţire în ceea ce priveşte competenţele în domeniul vânzărilor şi al marketingului, deoarece acestea sunt mai puţin abundente decât în SUA sau în Europa de Vest. Cu toate acestea, în ritmul actual de dezvoltare a ecosistemului, este doar o chestiune de timp până când acest decalaj va fi redus semnificativ”, a punctat Apostolos Apostolakis. El este de părere că fondatorii români sunt adesea „înfometaţi” şi perseverenţi, gânditori structuraţi, capabili să realizeze multe cu resurse limitate. „Toate acestea sunt atributele unor fondatori puternici. O sugestie ar fi să devină şi buni povestitori. Povestea este foarte importantă pentru a convinge investitorii şi viitorii angajaţi să se alăture unei companii, iar fondatorii trebuie să lucreze la crearea unei poveşti clare, concise şi bine susţinute”, a spus Apostolos Apostolakis.

    Venture Friends a avut mai multe interacţiuni cu diverşi antreprenori români, spre exemplu, Instashop, compania din portofoliul VC-ului Venture Friends care a fost vândută către Delivery Hero pentru 360 milioane de dolari, are un co-fondator român – pe Cosmin Manea. Şi start-up-ul Spotawheel se află în portofoliul Venture Friends, compania având deja o tracţiune semnificativă în România şi o echipă considerabilă ce lucrează în sediul din România. „Avem în continuare România pe radarul nostru şi am colaborat cu numeroase companii interesante în ultimii doi ani. Căutăm startupuri în etapele de pre-seed şi seed, în special în domeniile marketplace, fintech, consumer şi B2B SaaS. Datorită conferinţei How to Web, am intrat în contact cu noi fondatori şi am consolidat relaţiile existente sau am creat noi conexiuni cu investitori locali (VC-uri şi investitori individuali). Datorită acestui fapt, ne aşteptăm să avem o vizibilitate mai mare în ceea ce priveşte startupurile româneşti promiţătoare în viitor şi sperăm să investim într-unul în curând”, a spus Apostolos Apostolakis.

    Pe de altă parte, Allen Taylor, managing partner, Endeavor Catalyst, vehiculul de investiţii al reţelei de antreprenori Endeavor, consideră că ecosistemul românesc de startupuri are încă nevoie de mai multe „poveşti de succes” care să servească drept modele pentru alţii. „UiPath este un prim exemplu excelent. Dacă putem construi încă 3-5 astfel de exemple, avem potenţialul de a inspira o nouă generaţie de antreprenori. Noi am făcut două investiţii în startupuri româneşti până acum: prima a fost cu FintechOS în 2021, iar recent ne-am alăturat seriei B pentru Druid. Investim între 1 şi 2 milioane de dolari pentru fiecare companie din Endeavor, aşa că am investit doar câteva milioane de dolari până acum în startupuri din România”, a explicat Allen Taylor.

    El a menţionat că Endeavor Catalyst caută fondatori care „visează în stil mare” pentru a construi companii semnificative şi longevive. „Credem că pot fi construite companii globale de peste 1 miliard de dolari de oriunde, inclusiv din România. Antreprenorii români au foarte mult talent şi potenţial şi sfatul meu ar fi să creadă în ei înşişi şi să nu uite că majoritatea poveştilor de succes care apar peste noapte au nevoie de 10-15 ani pentru a se construi. Acesta este un joc pe termen lung.”

    Ce poate fi îmbunătăţit. Ecosistemul de startupuri din România s-a dezvoltat semnificativ în deceniul trecut, şi privind în mod special startupurile din domeniul tehnologic, acestea s-a transformat de la o destinaţie de outsourcing pentru companii internaţionale de tehnologie în creatori de companii tehnologice de succes, este de părere Cristina Riesen, founder, board member în cadrul European Innovation Council (EIC). Stimulat de o generaţie de inovatori ambiţioşi, România a fost martora unei creşteri semnificative a activităţii antreprenoriale şi a reuşit să devină un centru vibrant pentru inovaţie şi antreprenoriat, dând naştere unor poveşti internaţionale de succes remarcabile, precum UiPath, Bitdefender sau dotLumen. „Pe măsură ce ecosistemul de startupuri din România continuă să se maturizeze, numărul mare de talente tehnice şi de inginerie, o reţea tot mai solidă de sprijin şi accesul privilegiat la pieţele europene consolidează poziţia României ca un teren fertil pentru inovaţii europene de vârf. Este minunat să vedem că, de exemplu, în raportul global privind ecosistemul de startupuri din 2023 de la Startup Genome, Bucureştiul este listat în Top 10 al ecosistemelor emergente după valoare (valoarea existentă şi evaluările startupurilor din 2020-2022) cu 36 miliarde de dolari, foarte aproape de media globală de 34,6 miliarde de dolari”, a spus Cristina Riesen.

    Însă acest lucru nu înseamnă că nu mai există dificultăţi şi provocări de rezolvat pe piaţa de profil din România. Practic, accesul la finanţare, în special la finanţarea early-stage (153 milioane de dolari la Bucureşti în comparaţie cu media globală de 970 milioane de dolari), birocraţia, optimizarea transferului tehnologic din universităţi şi o mai mare integrare cu industria sunt câteva dintre aspectele care pot fi încă îmbunătăţite. De asemenea, antreprenorii români strălucesc deja pe scena mondială datorită viziunilor lor ambiţioase, inovaţiilor unice şi perseverenţei lor, însă a avea o viziune sau o idee inovatoare este important, dar reprezintă doar o mică parte din ceea ce va asigura succesul unei companii, a explicat Cristina Riesen. „În loc să reinventezi roata, este esenţial să înveţi cât mai repede posibil ce funcţionează şi ce nu funcţionează atunci când duci un start-up de la lansare la scalare. Datorită internetului, accesul la astfel de informaţii este mai uşor ca niciodată. Y Combinator Startup Playbook este un astfel de exemplu. În al doilea rând, a avea o abordare bazată pe date şi a te obişnui să îţi testezi ipotezele rapid şi cu un buget redus sunt modalităţi foarte eficiente de a-ţi accelera creşterea. Cu cât asculţi mai mult piaţa şi clienţii cu adevărat, cu atât mai mari sunt şansele ca produsul tău să genereze venituri constante”, a spus Cristina Riesen.

    Ea a adăugat că în comparaţie cu ecosistemele de startupuri mai dezvoltate, este mai dificil pentru antreprenorii români să aibă acces la cunoştinţe care să le accelereze afacerile şi la investitori internaţionali în etapa early-stage. În plus, unele sectoare industriale din România nu sunt la fel de receptive la noile tehnologii sau modele de afaceri, în comparaţie cu ţările în care corporaţiile au un istoric mai lung de inovare. În acelaşi timp, nu multe universităţi au parteneriate continue şi solide cu startupuri pentru a amplifica cercetarea şi dezvoltarea şi pentru a stimula crearea şi extinderea ideilor de afaceri viabile. Astfel, conectarea şi colaborarea cu ecosistemele europene mature şi emergente de startupuri reprezintă o modalitate importantă de a valorifica sinergiile şi de a accelera creşterea ecosistemului românesc de startupuri tech. „Aplicarea directă la instrumentele de finanţare ale UE, cum ar fi programele Pathfinder, Transition şi Accelerator ale European Innovation Council, poate stimula în mod semnificativ investiţiile în startupuri. EIC sprijină inovaţiile cu potenţial ridicat şi cu risc ridicat, de la stadiul de laborator până la scalare, oferind nu numai finanţare mixtă (o combinaţie de granturi şi capitaluri proprii), ci şi un sistem de sprijin complet prin intermediul serviciilor sale de accelerare şi al conexiunilor cu parteneri globali şi ecosisteme de inovare.”

    O caracteristică unică a European Innovation Council este că sprijină inovaţiile de vârf prin granturi şi investiţii. Deoarece inovaţiile deeptech pot fi percepute ca având un risc ridicat de către investitorii privaţi, EIC acoperă o breşă importantă de finanţare, atrăgând investitori privaţi. „În prezent, startupurile tehnologice româneşti nu profită pe deplin de aceste oportunităţi de finanţare, nu există multe aplicaţii. Ar fi minunat să vedem această schimbare. Procesul de aplicare la programele EIC, în special Pathfinder pentru proiecte de cercetare, Transition pentru validarea ideilor noi de la laborator la afacere şi Accelerator pentru extindere, este direct şi bine explicat pe site-ul EIC. Un aspect important de ţinut minte este că EIC nu este doar un investitor răbdător, înţelegând că este nevoie de timp pentru a dezvolta inovaţii revoluţionare, ci oferă şi «bani inteligenţi» (în engleză, smart money), adică, pe lângă investiţii, acces la o gamă largă de servicii de accelerare, inclusiv coach şi mentori şi acces la potenţiali clienţi din întreaga Europă. Încurajez toţi antreprenorii români care lucrează la inovaţii care schimbă lumea să arunce o privire şi să ia în considerare aplicarea”, a menţionat Cristina Riesen.

    Investitori de pe tot globul, la Bucureşti. Anul acesta, conferinţa How to Web a reunit la Bucureşti peste 5.000 de oameni de business, din toate colţurile lumii: majoritatea fiind din Europa, dar au fost reprezentanţi şi din Australia, SUA, Pakistan sau Japonia. În cadrul ediţiei de anul acesta au existat, în total, peste 12.200 de întâlniri de business. „Anul acesta, un interes crescut s-a văzut şi din partea investitorilor din afara Europei de Est, precum Creandum (Suedia), care au investit anterior în Spotify, Klarna, Bolt sau Atomico (UK) care au investit în Stripe, Masterclass, sau start-up-ul românesc Digitail”, a spus Monica Zara, head of conference How to Web. Ea consideră că România arată foarte bine pe harta inovării regionale, prin prisma poveştilor de succes precum UiPath, FintechOS sau FlowX, dar şi a achiziţiilor precum achiziţia GloriaFood de către Oracle, ceea ce face ca investitorii să îşi îndrepte atenţia spre piaţa naţională. „Aceste poveşti de succes sunt dublate de o generaţie nouă de startup-uri recunoscute şi validate la nivel european şi global, care atrag investitori din toată Europa, nu doar din regiune. Spre exemplu, Digitail (VetTech), care a ridicat o rundă de 11 milioane de dolari de la Atomico; Sera (AgTech), care a ridicat o rundă de 3,4 milioane de dolari, rundă condusă de Cavalry Ventures, sau Druid, care a anunţat de curând runda de 15 milioane de dolari din partea Karma Ventures şi Hoxton Ventures.”  

    Interesul din partea investitorilor străini pentru piaţa naţională este, potrivit ei, validat şi prin numărul foarte mare de participanţi la evenimentul privat Venture in CEE organizat tot de How to Web. Anul acesta cei peste 150 de investitori au reprezentat 94 de fonduri din toată Europa. „Acestea sunt doar câteva dintre tranzacţiile şi acţiunile care confirmă că ochii lumii şi buzunarele investitorilor sunt îndreptate către Europa de Est şi, cu certitudine, România este un punct principal pe hartă. Pare că a pornit un fenomen foarte interesant şi benefic pentru România care o să funcţioneze foarte bine pentru piaţa locală de startup-uri în următorii ani”, a mai spus Monica Zara. 

  • Bursă: Acţiunile Fondului Proprietatea scad cu 8% după încheierea ofertei de răscumpărare. “Vânzări mari după ce investitorii şi-au văzut acţiunile reîntoarse în cont”

    Un puseu puternic de vânzare apărut în jurul orei 12:30 a dus acţiunile Fondului Proprietatea (FP) de la o creştere de 3,66% la o scădere abruptă de aproape 8% în contextul în care investitorii care şi-au revăzut acţiunile reîntoarse în cont după oferta Fondului de răscumpărare au ales să le vândă.

    Astfel la ora redactării acestei ştiri acţiunile FP se tranzacţionează la 0,484 lei pe unitate pe tranzacţii de 7,2 mil. lei. Preţul de deschidere a fost de 0,519 lei cu un maxim de 0,538 lei atins în jurul orei 12:20.

    Fondul a anunţat luni seară că a încheiat oferta de răscumpărare a 1,67 miliarde de acţiuni cu o alocare pro-rată de 47%. Cu alte cuvinte cei care au lansat ordine a vinde 100 de acţiuni FP, pentru care Fondul a plătit un preţ superior celui de tranzacţionare, au vândut într-un final 47 de unităţi. Restul acţiunile a revenit astăzi în conturile investitorilor, ceea ce a dus presiune la vânzare.

    “Se pare că momentul alocării acţiunilor în cadrul Ofertei Publice de Cumpărare a Fondului Proprietatea a dus la vânzări mari în piaţă. Cel mai probabil, investitorii care şi-au văzut acţiunile reîntoarse în cont, au considerat că şi preţul din piaţă este unul atractiv pentru a vinde pachetele”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring. “Spun asta pentru că pe cotaţia FP s-a văzut o schimbare de direcţie imediat după momentul alocării”, adaugă el.

    Scăderea acţiunilor FP s-a reflectat şi asupra indicelui principal BET. Acesta urcase la un maxim istoric de 14.912 puncte în jurul orei 12:20 iar acum este la 14.821 de puncte, în scădere uşoară faţă de şedinţa precedentă.​

     

  • Care sunt cele mai subevaluate companii de la BVB în funcţie de multiplii de piaţă P/E şi P/BV după rezultatele la nouă luni din 2023. Romcarbon, Impact şi Nuclearelectrica, cele mai subevaluate după PER. Compa, Transelectrica, Electrica, cele mai ieftine după P/BV

    Multiplii de piaţă ai companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti au avut o tendinţă generală de creştere, la baza acesteia stând pe de o parte evoluţia preţurilor acţiunilor, iar pe de altă parte rezultatele în scădere ale mai multor emitenţi. Anul mai slab pe care l-au avut în principal emitenţii din sectorul energetic şi câţiva dintre cei din sectorul de utilităţi a făcut ca multiplii acestora să crească faţă de luna martie. „Sectorul energetic şi cel bancar au rămas la multipli de piaţă mici la nivel internaţional, ceea ce face ca unii emitenţi să aibă multipli mici comparativ cu ceilalţi emitenţi din România, dar mari după standardele internaţionale ale secto­rului în care activează“, scriu analiştii de la Prime Transaction într-o analiză a celor mai subevaluate companii de la BVB.

    Rezultatele financiare folosite de brokeri în calcule sunt cele la nouă luni din 2023, iar indicatorii utilizaţi sunt preluaţi de la furnizorul de date EquityRT, nefiind realizate ajustări, aşa că multiplii de piaţă pot să difere faţă de alte analize în cazul unora dintre emitenţi.

    Companiile au fost filtrate în funcţie de lichiditate, fiind luate în calcul cele cu o medie zilnică a tranzacţiilor mai mare de 5.000 de lei pe o lună, trei luni, şase luni şi un an, la data de 21 noiembrie, totodată data preţurilor acţiunilor.

    „Emitenţii aflaţi pe pierdere nu au fost luaţi în calcul, din cauză că indicatorul P/E nu este relevant în cazul lor şi nu pot fi comparaţi cu ceilalţi. 44 de emitenţi au îndeplinit atât criteriul de lichiditate, cât şi pe cel de profit, comparativ cu 37 în materialul anterior, realizat în martie. Nu au fost luate în calcul SIF-urile şi Fondul Proprietatea, rezultatele lor financiare fiind mai greu de comparat cu ale emitenţilor din restul sectoarelor de activitate“, scrie PrimeT.

    În ceea ce priveşte multiplul P/E sau PER (pret pe acţiune/profit pe acţiune sau capitalizare/profit), cel mai relevant pentru evaluarea unui emitent, însă şi cel mai volatil, fiind expus influenţei elementelor nerecurente asupra rezultatelor financiare, prima parte a topului „are în continuare un număr neobişnuit de mare de companii mari, chiar dacă unele dintre cele care erau prezente în urmă cu opt luni au ajuns mai jos sau au dispărut complet din tabel“.

    Astfel, cele mai subevaluate companii după PER sunt Romcarbon Buzău (PER de 2,01), Impact Developer & Contractor (4,25), Nuclearelectrica (5,24), Transport Trade Services (5,46), Erste Bank (5,6), Banca Transilvania (6,05), Iar Braşov (7,02), Transelectrica (7,11), Electrica (7,53), Romgaz (7,85), BRD (7,95), AAGES (7,97), One United Properties (8,58), Cemacon Cluj (9,02), Hidroelectrica (9,11), Purcari Wineries (9,18), Alro Slatina (9,46), Farmaceutica Remedia (9,66), OMV Petrom (9,69) şi Digi Communications (9,78).

    „Mediana P/E pentru toţi cei 44 de emitenţi luaţi în calcul a crescut destul de mult, de la 8,08 (pentru 37 de emitenţi) până la 10,47. Mediana pentru primii 10 emitenţi din top a crescut la rândul său, de la 4,58 până la 5,83, iar cea pentru primii 20 de emitenţi de la 5,55 până la 7,90. Evoluţia a fost determinată în principal de rezultatele financiare mai slabe raportate de o parte a emitenţilor, anul 2022 fiind unul excepţional mai ales în domeniul energetic şi în cel de utilităţi, peste acest lucru suprapunandu-se şi o creştere generală a preţului acţiunilor. Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti, BET, a crescut cu 19,85% între 16 martie şi 21 noiembrie, datele de referinţă pentru materialul anterior şi cel curent, lucru care a dus şi multiplii de piaţă la valori mai mari, inclusiv pentru emitenţii ale căror rezultate s-au îmbunătăţit“, scriu brokerii.

    În ceea ce priveşte indicatorul P/BV (Price to Book ratio sau raportul preţ/valoare contabilă), acesta este folosit pentru a compara valoarea de piaţă a unei companii cu valoarea contabilă a acesteia. Este mult mai stabil decât P/E, dar poate deveni nerelevant dacă profitabilitatea scade, iar capitalul propriu rămâne umflat artificial din profiturile înregistrate anul trecut.

    După multiplul P/BV, cele mai „ieftine“ acţiuni sunt Compa Sibiu (0,38), Transelectrica (0,52), Electrica (0,59), Impact Developer & Contractor (0,61), Turism Felix (0,64), Oil Terminal (0,67), THR Marea Neagră (0,67), Romcarbon (0,67), Patria Bank (0,76), Şantierul Naval Orşova (0,77), Vrancart (0,78), Erste Bank (0,86), Turbomecanica (0,91), Transgaz (0,91), OMV Petrom (0,94), Alro Slatina (0,95), Cemacon (0,99), Conpet (1,01), IAR Braşov (1,01) şi Farmaceutica Remedia (1,03).

    „Mediana P/BV pentru toţi cei 44 de emitenţi a crescut de la 1,04 (pentru 37 de emitenţi) până la 1,26, şi în acest caz evoluţia fiind una mai amplă decât în majoritatea materialelor anterioare. Mediana primilor 10 emitenţi a crescut de la 0,58 la 0,66, în timp ce mediana primilor 20 de emitenţi a rămas la acelaşi nivel, 0,78“, se arată în analiza Prime Transaction.

  • Cum au devenit alegerile politice steroizi pentru Wall Street?

    Din anii ‘50 încoace indicele bursier S&P500 a crescut în fiecare an când americanii şi-au votat preşedintele. De la Eisenhower la Reagan în anii ’80, la seniorul Bush şi până la victoria lui Obama, indicele a fost pe plus când s-au confruntat cei care să conduca puternica economie a SUA. Se va repeta şi în 2024?

     

     

    2023 este an preelectoral pentru SUA, cea mai mare economie din lume şi cea care prin evoluţia Wall Street – acolo unde se tranzacţionează cele mai puternice şi mai mari companii la nivel mondial – dictează evoluţia pentru restul burselor, inclusiv la Bucureşti. Istoric, din 1950 încoace, în niciun an preelectoral S&P500 – indice bursier american care reflectă evoluţia a 500 de companii, precum giganţi ca Microsoft, Apple, Adobe, Chevron, McDonald’s, Oracle – nu a fost pe minus. De exemplu în 2019, precedentul an preelectoral, S&P500 a urcat cu 29%, arată datele agregate dintr-o analiză a companiei Carson. Iar istoria pare că se repetă şi în 2023 în contextul unui randament de 17% până acum în 2023 şi cu un ritm de creştere a inflaţiei care dă înapoi, indicele are şanse mari să închidă pe plus anul. Până aici nicio surpriză. Însă cum ar putea arăta 2024 – an de alegeri – pe baza datelor ultimilor 70 de ani? În anul alegerilor – ca de exemplu 2020 pentru duelul între Biden şi Trump – S&P500 a urcat cu 16,3% la finalul unui an în care Biden a câştigat alegerile. În 2012 – la al doilea mandat al lui Obama – cu 13,4%. În 2004 când George W. Bush l-a bătut pe John Kerry – cu 9%. Creşterile sunt pe linie, de la 1,4% la 25,8%, arată datele din analiza Carson. „Corelaţia este interesantă, dar statistica nu înseamnă predestinare”, spune Claudiu Cazacu, analist la XTB România. „Sunt elemente complexe, de natură economică şi geopolitică, care acţionează anul acesta şi probabil şi în următorul, diferite de tiparele clasice”.

    Inflaţia este o problemă mai serioasă decât în ultimele peste trei decenii, iar tensiunile internaţionale sunt ridicate, adaugă el. „Totuşi, anul electoral ar putea avea un efect atât asupra abordării decidenţilor din SUA, cât şi asupra percepţiei investitorilor – oferind perioade favorabile investitorilor, însă aceasta nu asigură o performanţă net favorabilă în privinţa întregului an. Dacă am înregistra, însă, corecţii spre sfârşitul anului, ar fi mai uşor de înregistrat un an cu plus, iar statistica ar fi salvată, totuşi investitorii vor continua să privească la randamentele adunate pe perioade mai lungi.” Analiza Carson este intitulată „De ce credem că piaţa bull market ar trebui să continue în 2024” şi face referire la 2023 că a fost un an diferit de oricare altul. Dar toţi anii sunt diferiţi de ceilalţi ani. „De la faptul că toată lumea se aştepta la începutul anului la o recesiune şi la o continuare a pieţei bear, la criza bancară regională din martie, la una dintre cele mai bune prime jumătăţi de an pentru acţiuni, la un al treilea trimestru sezonier dificil, la războiul teribil din Orientul Mijlociu, la retrogradarea de la sfârşitul lunii octombrie şi la revenirea de la sfârşitul anului. Da, am adăugat această ultimă predicţie înainte de vreme, dar suntem încrezători că vom asista la o urmărire în noul an.” Ce va contribui la creşterea acţiunilor şi, probabil, la noi maxime istorice în prima jumătate a anului viitor? în cele din urmă, este vorba de câştiguri, notează ei. „Am văzut că analiştii continuă să facă estimări mult prea mici, iar această tendinţă probabil că va continua. în al treilea trimestru se aştepta ca veniturile să scadă uşor, iar acum se aşteaptă ca veniturile S&P 500 să crească cu aproape 6 procente. Privind în perspectivă, companiile din S&P 500 se aşteaptă acum să înregistreze profituri record în următoarele 12 luni. ştiţi ce tinde să se întâmple atunci când profiturile ating un nivel record? Acţiunile tind să le urmeze, lucru pe care ne aşteptăm să îl vedem în 2024.”

    „Totuşi, anul electoral ar putea avea un efect atât asupra abordării decidenţilor din SUA, cât şi asupra percepţiei investitorilor – oferind perioade favorabile investitorilor, însă aceasta nu asigură o performanţă net favorabilă în privinţa întregului an. Dacă am înregistra, însă, corecţii spre sfârşitul anului, ar fi mai uşor de înregistrat un an cu plus, iar statistica ar fi salvată, totuşi investitorii vor continua sîprivească la randamentele adunate pe perioade mai lungi.“ – Claudiu Cazacu, analist la XTB România

    Şi aici lucrurile devin interesante. Ştiaţi că, în cazul unui preşedinte aflat la primul mandat, randamentele au fost slabe la început, în special în timpul unui an de mijloc de mandat, apoi au devenit mult mai bune în timpul anului preelectoral şi electoral? „Până în prezent, lucrurile s-au desfăşurat destul de bine, cu un an intermediar foarte slab şi un an preelectoral solid. De ce se întâmplă acest lucru? Ar putea fi la fel de simplu ca atunci când un preşedinte este în curs de realegere, există anumite pârghii pe care le poate acţiona pentru ca economia şi, prin urmare, acţiunile să fie într-o dispoziţie mai bună.

    De fapt, anii 2000 şi 2008 au fost ani oribili pentru acţiuni, dar aceştia au fost preşedinţi care nu au avut succes în an electoral.” O analiză mai amănunţită a datelor a evidenţiat o evoluţie foarte interesantă, şi anume că preţurile acţiunilor au fost mai mari în timpul unui an electoral al unui nou preşedinte, începând cu ultimii 10 preşedinţi. Nici măcar anul preelectoral puternic din punct de vedere istoric nu poate spune asta. Mai mare în ultimele 10 ori şi până la 12,2% în medie nu este ceva de ignorat şi care este în concordanţă cu un potenţial randament scăzut de două cifre în 2024. 

  • Cele mai valoroase zece companii din economie au spart pragul de 50 mld. euro evaluare în 2023. În doar un an, valoarea lor s-a apreciat cu 13,7%

    ♦ Producătorul de energie Hidroelectrica, cel mai nou actor din piaţa locală de capital, este liderul clasamentului şi totodată singura companie a cărei valoare sare de 10 mld. euro ♦ Podiumul este completat de UiPath şi OMV Petrom, situaţia fiind identică cu cea din 2022 ♦ Singurul nume nou în top zece este BCR, care a urcat de pe 11 pe 7, înlocuind lanţul de hipermarketuri Kaufland, care a ieşit din rândul „decarilor“.

    Cele mai valoroase zece com­panii din economie sunt eva­luate în acest an la puţin peste 50 mld. euro, suma fiind cu 13,7% mai mare decât în 2022.

    Acestea sunt primele informaţii dez­văluite din ediţia din 2023 a catalogului Top 100 cele mai valoroase companii din econo­mie. Ajuns la cea de-a 18-a ediţie, anuarul va fi publicat în perioada următoare.

    Singurul an în care acest prag – de 50 mld. euro valoare cumulată a primilor zece jucă­tori – a mai fost depăşit a fost 2021, al doilea an de pandemie, un moment în care banii erau încă ieftini, inflaţia nu îşi pusese am­prenta asupra mediului de business, iar apetitul de consum era în continuare la cote ridicate.

    La momentul acela, singur, UiPath contribuia cu aproape jumătate la totalul valorii primilor zece clasaţi, iar asta după ce primul unicorn românesc primise încă o finanţare record, înainte de listarea pe cea mai importantă piaţă de capital din lume, cea de la New York.

    În acest an, UiPath este evaluat de investitorii de la bursă la aproape 8,9 mld. euro, cu 35% peste nivelul din 2022, valoare ce îi oferă poziţia secundă a podiumului.

    Liderul clasamentului este Hidroelectrica, cel mai nou actor din piaţa locală de capital, companie a cărei listare la BVB a atras privirile investitorilor din toată lumea.  Producătorul de energie este evaluat la 10,7 mld. euro, fiind singura companie autohtonă a cărei valoare sare de acest nivel (10 mld. euro).

    Totuşi, valoarea Hidroelectrica este cu 13% mai mică decât în urmă cu un an, iar asta pentru că în 2022 evaluarea a fost preluată din raportul Fondului Proprietatea, acţionarul care a vândut în această vară 20% din companie pe bursă. Iar acum, investitorii de la BVB sunt cei care au stabilit capitalizarea producătorului de energie.

    Clasamentul este realizat pe baza valorii firmelor, nu pe baza cifrei de afaceri. Cum se calculează valoarea?

    Evaluarea este făcută pornind de la datele financiare din anul anterior – deci 2022 în cazul acestei ediţii. Este situaţia pentru firmele nelistate. Pentru cele care sunt pe bursă, se va lua în calcul capitalizarea de la începutul lunii noiembrie 2023.

    Ziarul Financiar realizează an de an acest anuar în parteneriat cu BT Capital Partners şi cu Veridio, firme specializate în evaluarea companiilor. Dat fiind că în România, dintre numele mari, nu sunt foarte multe firme care sunt listate, rezultatele din 2022 sunt cele în funcţie de care s-a calculat valoarea majorităţii.

    Tocmai de aceea, acest catalog este un instrument de bază ce nu ar trebui să lipsească de pe mesele marilor investitori, de pe mesele analiştilor şi economiştilor. Nu întotdeauna cele mai mari companii ca cifră de afaceri sunt şi cele mai valoroase, aşa că analiza ZF, BT Capital Partners şi Veridio este cu atât mai importantă, fiind un produs unic şi un punct de pornire pentru toţi actorii interesaţi de piaţa de M&A, dar şi de economia locală în ansamblul său.

    În top zece cele mai valoroase companii din economie există puţine surprize în acest an faţă de ediţia din 2022, mai exact un singur nume nou şi mai multe permutări. Spre exemplu, podiumul este neschimbat.

    Singurul nume nou în top zece este BCR, care a urcat de pe 11 pe 7, înlocuind lanţul de hipermarketuri Kaufland, care a ieşit din rândul „decarilor“.

    Este interesant de remarcat însă totodată că nouă din zece actori sunt mai valoroşi acum decât în 2022, semn că în pofida situa­ţiei economice complexe şi a celei geopolitice incerte, marile companii locale stau bine, iar investitorii sunt optimişti (evoluţia firmelor listate e evocatoare pentru asta).

    O altă dovadă în acest sens o reprezintă faptul că pragul de intrare în acest club select al „decarilor“ a urcat până la 2,66 mld. euro, cel mai ridicat nivel de până acum. Spre comparaţie, în 2006, la prima ediţie a anuarului Top 100 cele mai valoroase companii din economie, ocupantul locului zece valora 1,2 mld. euro. Iar primii zece clasaţi – actori din energie, telecom şi mediul bancar – erau evaluaţi la 37,7 mld. euro.

    Valoarea acestor piloni de bază, acestor actori principali ai economiei româneşti reprezintă un bun indicator şi pentru mersul lucrurilor la nivel general, dat fiind că în ultimii ani există o mai mare diversitate la vârf, companiile provenind din sectoare multiple, inclusiv IT, comerţ şi producţie auto.

    Acest mix mult mai variat este o dovadă clară a modului în care economia a crescut şi s-a dezvoltat, devenind mult mai complexă faţă de perioada 2006-2008, perioadă de creştere economică, de boom chiar, dar pe alte fundamente. Această diversificare a domeniilor din care provin cele mai valoroase zece companii din economie în perioada 2006-2022 este evidentă şi din faptul că există doar trei constante. Cele trei perle energetice ale României, OMV Petrom, Hidroelectrica şi Romgaz, nu lipsesc în niciun an de la vârf.

  • Surpriză: OpenAI îl readuce pe Sam Altman în funcţia de CEO la mai puţin de o săptămână după ce a fost concediat de consiliul de administraţie

    Sam Altman se va întoarce în funcţia de CEO al OpenAI, a anunţat miercuri dimineaţa start-up-ul pe X, fostul Twitter. Mişcarea vine ca urmare a presiunii imense exercitate de angajaţi şi investitori asupra consiliului de administraţie care l-a înlăturat în urmă cu mai puţin de o săptămână, scrie CNBC.

    Fostul co-director executiv al Salesforce, Bret Taylor, şi fostul secretar al Trezoreriei, Larry Summers, se vor alătura consiliului de administraţie al OpenAI, a precizat startup-ul susţinut de Microsoft, Taylor ocupând funcţia de preşedinte.

    Adam D’Angelo, cofondator şi director general al startup-ului Quora va rămâne în consiliu. “Colaborăm pentru a pune la punct detaliile. Vă mulţumim foarte mult pentru răbdarea de care aţi dat dovadă în această perioadă”, a precizat OpenAI în postarea X.

    Luni, sute de angajaţi, inclusiv cofondatorul şi membrul consiliului de administraţie Ilya Sutskever, au semnat o scrisoare în care spuneau că, dacă acest consiliu de administraţie nu va demisiona şi nu îl va aduce înapoi pe Altman, majoritatea angajaţilor se vor muta să lucreze cu el la Microsoft.

    Satya Nadella, directorul general al Microsoft, a declarat luni, într-o postare pe X, că Altman şi cofondatorul său Greg Brockman se vor alătura Microsoft pentru a forma un nou laborator de inteligenţă artificială, notează CNBC.

    Acest lucru a urmat unui anunţ făcut duminică târziu, potrivit căruia OpenAI l-a angajat pe fostul director executiv al Twitch, Emmett Shear, ca înlocuitor interimar al lui Altman.

    Iniţial, consiliul de administraţie anunţase că şefa de tehnologie a OpenAI, Mira Murati, îşi va asuma acest rol, dar ea s-a alăturat curând paradei de angajaţi care au cerut revenirea lui Altman. “Cu noul consiliu şi cu sprijinul lui W Satya, abia aştept să mă întorc la openai şi să construiesc pe baza parteneriatului nostru puternic cu msft”, a scris Altman într-o postare proprie pe X.

    Nadella a aplaudat schimbările pe care OpenAI le-a făcut în consiliul său de administraţie în postul său X.

    “Credem că acesta este un prim pas esenţial pe calea către o guvernare mai stabilă, mai bine informată şi mai eficientă”, a scris Nadella.

    “Sam, Greg şi cu mine am discutat şi am fost de acord că au un rol cheie de jucat, împreună cu echipa de conducere OAI, pentru a ne asigura că OAI continuă să prospere şi să se bazeze pe misiunea sa.Aşteptăm cu nerăbdare să construim pe baza parteneriatului nostru solid şi să oferim valoarea acestei noi generaţii de inteligenţă artificială clienţilor şi partenerilor noştri.

    Repunerea rapidă în funcţie a lui Altman a început să pară o posibilitate sâmbătă, când a apărut informaţia că un grup de investitori proeminenţi, printre care Microsoft, Tiger Global, Thrive Capital şi Sequoia Capital, lucrau pentru a anula decizia consiliului de administraţie de cu o zi înainte. Niciuna dintre aceste firme nu avea locuri în consiliul de administraţie şi au fost luate prin surprindere de decizie.

    Într-o postare pe X, sâmbătă seara târziu, Altman a scris: “Iubesc atât de mult echipa openai”. Brockman, care a demisionat din companie după ce consiliul de administraţie l-a înlăturat din funcţia de preşedinte, odată cu înlăturarea lui Altman, a repostat comentariul cu un simbol al inimii. Alţi angajaţi OpenAI au făcut acelaşi lucru.

    OpenAI, despre care se spune că a fost în discuţii încă de luna trecută pentru a vinde acţiunile angajaţilor către investitori la o evaluare de 86 de miliarde de dolari, a apărut ca cel mai tare startup din lume în acest an după ce a lansat chatbotul ChatGPT la sfârşitul anului 2022.

    ChatGPT le permite utilizatorilor să introducă întrebări simple de text şi să obţină răspunsuri inteligente şi creative care pot duce la conversaţii mai aprofundate.

    Altman conducea compania din 2019 şi îndeplinea atât funcţia de director executiv de top al unei companii de înaltă performanţă, cât şi cea de imagine publică a cercetării şi dezvoltării de produse de inteligenţă artificială.

    Spre deosebire de majoritatea startup-urilor din Silicon Valley, OpenAI nu era structurată ca o corporaţie tipică, cu bucăţi mari de capitaluri proprii controlate de fondatori.Mai degrabă, făcea parte dintr-o organizaţie nonprofit care a fost înfiinţată în 2015.Consiliul de administraţie supraveghează organizaţia nonprofit, care “acţionează ca organism general de conducere pentru toate activităţile OpenAI”, potrivit postării de vineri de pe blog.Sutskever şi Brockman au făcut parte din echipa fondatoare a OpenAI.

    Printre investitorii iniţiali s-au numărat Altman, cofondatorul LinkedIn Reid Hoffman şi directorul general al Tesla, Elon Musk, care ar fi alocat 1 miliard de dolari pentru proiect. “Întoarcerea la OpenAI şi revenirea la codare în această seară”, a scris Brockman într-o postare X de miercuri dimineaţă. Imediat după ce consiliul de administraţie al OpenAI a anunţat concedierea lui Altman, investitori şi fondatori proeminenţi din Silicon Valley şi-au exprimat cu voce tare îngrijorarea şi chiar au comparat mişcarea cu decizia Apple de acum 38 de ani de a-l concedia pe Steve Jobs

     

  • Bursa de Valori Bucureşti, singura bursă din Europa prezentă în top cinci IPO-uri globale realizate anul acesta după listarea Hidroelectrica. 35.000 de investitori noi la BVB în 2023

    Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a fost singura bursă din Europa cu un IPO semnificativ la nivel global: oferta de 2 miliarde dolari a Hidroelectrica a plasat BVB pe locul 4 în clasamentul global în funcţie de valoarea unei oferte înregistrate în primele 3 trimestre.

    Competiţia pentru atragerea de companii care să se listeze s-a intensificat la nivel global în acest an, potrivit unui comunicat al BVB. Cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) de până acum în acest an a fost de 5,2 miliarde dolari şi a fost realizată de Arm, companie înregistrată în Regatul Unit şi listată pe NASDAQ (SUA).

    Piaţa de capital din România a câştigat vizibilitate atât pe plan internaţional, cât şi intern. La finalul primelor nouă luni ale anului, numărul investitorilor prezenţi în piaţa de capital românească a ajuns la un nou maxim istoric: 168.000 de investitori, o triplare faţă de numărul de acum cinci ani.

    „Piaţa de capital din România a devenit tot mai vizibilă în rândul investitorilor internaţionali. Am observat o creştere a reprezentativităţii companiilor româneşti în componenţa indicilor FTSE Russell şi MSCI. La nivelul vizibilităţii, societăţile listate la BVB şi indicii BVB apar în datele financiare ale celor mai cunoscute platforme financiare şi suntem în discuţii să lărgim acest orizont astfel încât investitorii internaţionali să aibă acces facil la datele privind companiile româneşti”, a declarat  Radu Hanga,  preşedintele BVB.

    Kenvue, companie americană, s-a listat la Bursa de la New York (NYSE) după o ofertă încheiată cu succes la 4,4 miliarde dolari. Pe locul al treilea în topul celor mai mari IPO-uri globale încheiate cu succes până acum în acest an se află Adnoc Gas din Emiratele Arabe Unite, companie listată pe bursa din Abu Dhabi după un IPO de 2,5 miliarde dolari.

    Compania românească Hidroelectrica, lider în producţia de energie electrică din surse 100% regenerabile, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pe 12 iulie, ca urmare a celui mai mare IPO realizat vreodată în România: 2 miliarde de dolari. Pe locul al cincilea se află compania Nexchip din China, care a fost listată pe Bursa din Shanghai ca urmare a unei oferte de 1,9 miliarde dolari. Astfel, BVB a fost singura bursă din Europa cu un IPO semnificativ la nivel global: oferta de două miliarde dolari a Hidroelectrica a plasat BVB pe locul 4 în clasamentul global în funcţie de valoarea unei oferte înregistrate în primele 3 trimestre.

    „Doar în acest an, avem 35.000 de noi investitori pe fondul derulării ofertei Hidroelectrica şi a continuării programului de obligaţiuni Fidelis. Datorită ofertei Hidroelectrica BVB este singura bursă din Europa prezentă în Top 5 IPO-uri realizate la nivel global până acum în acest an”, adaugă Radu Hanga.

    Valoarea totală de tranzacţionare cu toate tipurile de instrumente financiare de pe Piaţa Reglementată a BVB a înregistrat un record la finalul primelor 10 luni ale acestui an, când a depăşit 29,4 miliarde lei, echivalentul a 5,9 miliarde euro. Lichiditatea medie zilnică în acest an a ajuns la 141 milioane lei, echivalentul a 28,5 milioane euro, potrivit datelor BVB. Cel de-al treilea indicator de lichiditate reprezentat de numărul tranzacţiilor a trecut, la finalul primelor 10 luni din acest an, de 1,45 milioane de tranzacţii.

    „Ca operator de piaţă şi sistem, BVB a beneficiat pe deplin de strategia de dezvoltare derulată în ultimii ani şi rezultatele financiare recente confirmă acest lucru. De altfel numărul celor care deţin acţiuni în cadrul emitentului BVB a depăşit 5.000 de acţionari, ceea ce este o premieră şi reprezintă o triplare faţă de nivelul de acum cinci ani. Interesul crescut s-a manifestat şi la nivelul evoluţiei de piaţă, unde acţiunea BVB a înregistrat în primele 10 luni o creştere de 100%, incluzând şi dividendele”, spune  Adrian Tănase, CEO al BVB.

     

  • Week-end-ul dramatic de la OpenAI: Încercarea lui Sam Altman de a reveni la cârma „părintelui ChatGPT” cu ajutorul Microsoft şi a altor investitori a eşuat, boardul a rămas pe poziţii şi a recrutat un alt CEO interimar – pe Emmett Shear, fostul director executiv al Twitch.

    OpenAI – start-up-ul care a arătat întregii lumi potenţialul disruptiv al inteligenţei artificiale şi care a impus pe agenda liderilor din business şi politică acest subiect odată cu lansarea ChatGPT – se află în mijlocul unui uriaş scandal declanşat odată cu demiterea intempestivă a liderului său, Sam Altman, care este şi unul dintre cofondatori, scandal care ameninţă să ducă la anularea unei runde de finanţare care ar fi evaluat proiectul la 90 mld. $ dar şi funcţionarea în sine a companiei.

    După demiterea şoc a lui Altman, prin intermediul unui call pe platforma Google Meet, investitorii în frunte cu Microsoft – principalul finanţator, s-au revoltat şi au încercat să-l aducă pe fostul CEO înapoi la vârful companiei.
    Dar încercarea lui Sam Altman de a se întoarce la OpenAI după ce a fost dat afară vineri a eşuat duminică seara, deoarece boardul care l-a demis a refuzat să accepte termenii propuşi pentru reînvestirea sa şi a găsit pe altcineva să preia locul lui Altman, a scris Wall Street Journal.
    Emmett Shear, fostul director executiv al Twitch, a fost numit CEO interimar, conform persoanelor cu cunoştinţe despre situaţie. Altman a fost şocat de decizie, având anterior încrederea că va putea să se întoarcă la compania pe care a co-fondat-o.
    După lansarea ChatGPT, Altman a devenit simbolul exploziei inteligenţei artificiale şi a făcut din compania sa una dintre cele mai valoroase din industria tehnologică. El a fost, de asemenea, esenţial pentru relaţia strânsă a companiei cu Microsoft, care a devenit dependentă de tehnologia sa şi rămâne cel mai mare investitor al OpenAI, cu o participaţie de 49%.

    Altman a fost la biroul OpenAI duminică, tabăra sa reuşind să aducă boardul la masa negocierilor, în timp ce investitorii şi mulţi angajaţi au pus presiune în weekend pentru a-l ajuta să preia din nou controlul OpenAI.
    În cele din urmă, insistenţa lui Altman ca actualul board – cel care l-a concediat peste noapte – să demisioneze a condamnat în mare parte şansele contra-„revoluţiei sale”, au spus persoane familiarizate cu situaţia. În ciuda presiunii din partea investitorilor, inclusiv a Microsoft şi a fondului de capital de risc Thrive Capital, membrii boardului au respins încercările lor de a-l reinstala pe Altman, cu ajutorul unei structuri neobişnuite care le-a oferit mai multă putere decât a investitorilor care au investit miliarde în compania de AI.
    Altman le-a spus aliaţilor săi că acum intenţionează să-şi înfiinţeze propria companie, au spus persoanele familiarizate cu situaţia.
    Mira Murati, care fusese numită CEO interimar vineri, şi-a exprimat sprijinul pentru întoarcerea lui Altman.

  • Povestea miliardarului arogant care mergea desculţ, bea tequila, fuma marijuana şi avea aspiraţii de a trăi veşnic ce a construi. El a creat o companie de 47 de miliarde, iar acum are miliarde datorie

    Cea mai mare firmă de închiriere de spaţii de birouri din New York şi Londra, WeWork, a solicitat recent protecţie în faliment de la acei proprietari de clădiri care adorau cândva conceptul a ceea ce promitea să fie cel mai distractiv loc unde să munceşti. Dincolo de contextul pieţei şi de erorile specifice unui business, povestea WeWork este cea a unui antreprenor cu ambiţii prea mari şi, după cum scrie BBC, pare a fi mai mult o parabolă decât o istorie de afaceri.

    We Work este o poveste despre un ego monstruos, ambiţii uriaşe şi un public credul. Adam Neumann era înalt, chipeş, mergea desculţ, bea tequila, fuma marijuana şi avea aspiraţii de a trăi veşnic, de a deveni primul trilionar din lume şi de a-şi extinde compania până pe Marte. Toate acestea par acum la o distanţă considerabilă de realitatea modestă. Totul a început cu o idee solidă, dovedită, perfect adaptată la timpurile sale: un spaţiu de lucru pentru cei care doreau mai mult decât o cafenea, dar mai puţin decât un birou.

    Când WeWork a fost înfiinţată în 2010, condiţiile erau perfecte: clădirile comerciale rămăseseră goale pe măsură ce criza financiară făcuse chiar şi unele dintre cele mai mari afaceri să dea faliment. Proprietarii de clădiri erau disperaţi. Existau o mulţime de angajaţi concediaţi care încercau să-şi reconstruiască carierele şi, datorită tehnologiei mobile, puteau lucra de oriunde. Ratele dobânzilor foarte scăzute însemnau că puteai să împrumuţi bani pentru extindere ieftin. Şi investitorii cu FOMO (frica de a rata ceva) erau pregătiţi să plătească aproape orice, în caz că ar rata următorul Amazon, Google sau Facebook.

    Adăugând o notă de divertisment în cocktailul acestui business – servind bere gratuită şi punând muzică pentru o generaţie mai tânără care adopta noile şi estompatele graniţe între viaţa profesională şi cea personală – aveai formula pentru o companie care, pentru fanii săi, părea mai mult ca un curent decât o afacere. În centrul acestei poveşti se afla Neumann.

    El a sosit la New York în 2001 după ce a crescut într-un kibbutz din Israel. A urmat o şcoală de afaceri şi, în timpul studiilor, a avut mai multe idei strălucite, inclusiv ideea unui  pantof cu toc pliabil pentru femei şi o companie care producea pantaloni cu genunchiere pentru bebeluşi. Dar în 2008, pentru a economisi costuri, a închiriat jumătate din propriul său spaţiu de birouri şi apoi el şi un prieten l-au convins pe proprietar să împartă câteva etaje dintr-o clădire goală şi să le închirieze. Această afacere s-a numit Greendesk şi se diferenţia prin faptul că servea cafea gratuită şi sărbătorea stilul de viaţă comunal de tip kibbutz.

    Tinerii freelanceri au venit în număr mare în acest spaţiu, iar Neumann a realizat că ideea sa era bună. Inspirân­du-se din strategia lui Jeff Bezos, compania a crescut rapid cu ajutorul unui dezvoltator imobiliar prietenos care a investit 15 milioane de lire sterline pentru o cotă de 33%.

    A schimbat numele acesteia în „WeWork” şi roţile au început să se pună în mişcare. Investitorii s-au îngrămădit, inclusiv unul dintre cei mai mari investitori tehnologici din lume, Softbank, făcând ca valoarea companiei să crească la
    38 miliarde de lire sterline în următorii şapte ani. Neumann a impresionat audienţele şi investitorii cu viziunea sa, a continuat să se extindă în peste 20 de ţări, a cumpărat un jet Gulfstream şi l-a angajat pe P Diddy pentru petrecerea de birou. Cu toate acestea, compania pierdea 200.000 de lire sterline pe oră.

    Deşi mulţi indică pandemia şi creşterea recentă a ratelor dobânzilor ca fiind factorii care au dus la declinul WeWork, acesta a început mult mai înainte, subliniază jurnaliştii de la BBC. Oamenii au început să pună întrebări inconfortabile despre de ce o companie care închiria spaţii de birouri era evaluată ca o companie de tehnologie. În 2017, Wall Street Journal a spus că firma era „hrănită cu pulbere de zâna Silicon Valley”.

    De fapt, WeWork juca un joc care s-a dovedit periculos de multe ori: cumpăra spaţii de birouri cu chirie pe termen lung în locaţii de top şi spera să găsească suficienţi chiriaşi cu chirie pe termen scurt pentru a-şi acoperi propriile cheltuieli, plus un profit. Dar probabil că abia atunci când Neumann decide să vândă acţiuni într-o ofertă publică iniţială (IPO) în 2019, mirajul a început să se risipească. Documentele depuse la autorităţi au dezvăluit pierderi mai mari decât se credea şi o relaţie ciudată între finanţele companiei şi cele ale lui Neumann. IPO-ul a eşuat. Valoarea WeWork a scăzut cu 40 de miliarde de dolari în câteva luni, iar Neumann a demisionat ca director general puţin timp după aceea. Şase luni mai târziu, a venit pandemia şi peisajul muncii partajate a suferit o schimbare dramatică. În cele din urmă, Neumann a reuşit destul de bine să-şi dezmembreze propriile finanţe din cele ale companiei pe care a fondat-o.

    WeWork valorează în prezent aproximativ 50 de milioane de dolari – iar Neumann însuşi a plecat cu peste un miliard de dolari – de peste 20 de ori mai mult decât valoarea actuală a companiei. El a mers însă chiar mai departe de atât: are investiţii în zeci de companii şi recent a obţinut un sprijin de 350 de milioane de dolari de la o altă firmă importantă de capital de risc, Andreessen Horowitz.  Pierderile masive ale companiei şi afacerile interne au fost bine documentate de media – inclusiv în serialul de televiziune Apple TV intitulat „WeCrashed”, în care au jucat Anne Hathaway şi Jared Leto în rolurile lui Rebekah şi Adam Neumann.

    Serialul a inclus mai multe scene care ilustrau obiceiurile de petrecere ale carismaticului cofondator în timp ce dezvolta simbolul „coolului de birou” dintr-o proprietate din New York City. Potenţialii investitori au pus întrebări dintre finanţele personale ale lui Neumann şi WeWork, precum şi decizia sa de a extinde WeWork în domenii care îi erau personal interesante, cum ar fi o afacere de parcuri de surf. Pe măsură ce anticipaţia unui depozit de faliment a apărut, Neumann a declarat că prăbuşirea WeWork este „dezamăgitoare”: „A fost dificil pentru mine să urmăresc de la margine începând din 2019 cum WeWork nu a reuşit să profite de un produs mai relevant astăzi decât oricând. Cred că, cu strategia şi echipa potrivite, o reorganizare va permite WeWork să iasă cu succes la lumină”.

     

    Carte de vizită

    ►Œ Neumann a crescut într-un kibbutz din Israel şi s-a mutat în New York City în 2001, urmându-şi sora, care era Miss Teen Israel, în timp ce ea urmărea o carieră de fotomodel;

    ► Înainte de WeWork, Neumann a condus o afacere care producea salopete pentru bebeluşi cu genunchiere integrate;

    ►Ž Adam Neumann a cofondat firma de coworking WeWork în 2010; el a demisionat din funcţia de CEO în septembrie 2019, la scurt timp înainte ca compania să anuleze planificatul IPO;

    ► După eşecul IPO-ului, noua conducere a condus WeWork înspre vânzarea unora dintre activele sale, inclusiv o afacere de piscină cu valuri pe care o achiziţionase;

    ► De când a părăsit WeWork, Neumann a achiziţionat majoritatea pachetelor de acţiuni în clădiri de apartamente evaluate la aproape 1 miliard de dolari înainte de datorii:

    ►‘ Noul său startup de imobiliare rezidenţiale, Flow, a fost evaluat la peste 1 miliard de dolari de către Andreessen Horowitz în 2022.

    Radiografia unui faliment

    WeWork a declarat că a ajuns la un acord cu aproape toţi creditorii săi pentru a transforma 3 miliarde de dolari din împrumuturi şi obligaţiuni existente în acţiuni în cadrul companiei reorganizate. Legislaţia SUA permite WeWork să rezilieze în avans contractele de închiriere fără penalităţi financiare semnificative pe măsură ce încearcă să restructureze mai mult de 13 miliarde de dolari în obligaţii de închiriere. Directorul executiv al WeWork, David Tolley, a declarat că procesul se va concentra asupra „soluţionării contractelor noastre existente şi îmbunătăţirii semnificative a bilanţului nostru”. În depunerea sa de faliment la un tribunal federal din New Jersey, WeWork a solicitat renunţarea la 69 de contracte de închiriere, afirmând că raţionalizarea portofoliului său de birouri este „esenţială” pentru restructurare. Conform depunerii, compania a fost în „negocieri active” cu mai mult de 400 de proprietari de clădiri pentru a îmbunătăţi termenii contractelor de închiriere. WeWork a declarat că spaţiile sale de birouri sunt „deschise şi operaţionale” ca de obicei, iar afacerile sale internaţionale în afara SUA şi Canadei nu au fost afectate de depunerea de faliment.

    Sursa: FT

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei