Tag: Investitie

  • Ţara care investeşte peste 400 de miliarde dolari într-un proiect gigant de infrastructură

    Arabia Saudită vrea să investească 425 miliarde dolari în căi ferate, aeroporturi şi proiecte industriale până în 2030 în contextul în care cea mai mare economie arabă vrea să rupă barierele dependenţei de petrol.
     
    „Este foarte ambiţios dar se întinde pe o perioadă de 10 ani, deci avem timp să o facem”, spune Khalid Al-Falih, ministrul energiei. „Toate acestea se vor întâmpla în timp ce noi ne reorientăm economia. Nu ne vom opri”.
     
    Prinţul saudit a promis că va îndepărta dependenţa PIB-ului saudit de petrol în cadrul planului său numit Vision 2030.
     
  • Cât de repede îţi poţi recupera investiţia dintr-un business cu pizza. Cătălin Naftan, proprietarul pizzeriei Naneti: „Am investit 100.000 de euro în acest business şi am recuperat banii în primele luni de activitate“

     Obiectivul repre­zen­tanţilor este să ajungă la vân­zări zilnice de minim 1.000 de euro, a spus în ca­drul emi­si­unii de business ZF Live Cătălin Naftan, pro­prietar al pizzeriei Naneti.
     
    „Investiţia a fost în jur de 100.000 de euro, din care am cheltuit, într-o pro­por­ţie covârşitoare, pe echipamente – cuptor, malaxor, mese de pizza, frigidere şi congelatoare, vitrine de expunere, espresso şi râjniţă, bran­ding, arhitectură. Am scos deja banii investiţi şi ne-am propus să vindem în jur de 1.000 de euro pe zi“, a spus Că­tălin Naftan. El a adău­gat că investiţia a fost făcută cu fonduri proprii, apoi jumă­tate din sumă a fost recu­pe­rată prin pro­gramul Start-up Nation.
     
  • Antreprenoarea care îi îmbracă la birou pe corporatiştii pasionaţi de Vama Veche

    Decizia de a deschide un magazin cu haine de inspiraţie boho-chic a fost una spontană, pe care Magda Cojanu a luat-o după ce a vizitat Nepalul, ţara de origine a soţului său: „Atunci am descoperit bogăţia şi culoarea produselor handcraft şi a hainelor realizate acolo şi am dorit să încercăm şi în România, unde am crezut că există o audienţă pentru tipul acesta de produse”. Astfel, în 2007, cu o investiţie iniţială de 6.000 de euro, a deschis la Bucureşti magazinul Maya Shop, cu îmbrăcăminte şi accesorii handmade din Nepal realizate din materiale naturale, cu accente etnice, care se adresau „persoanelor boeme, hippie, cărora le plăceau hainele colorate, cu personalitate”. Ulterior, pe lângă produsele importate din Nepal, au adăugat în portofoliu obiecte de decor şi design din India şi Thailanda. „Am avut şi o încercare în China, dar nu s-a potrivit profilului nostru şi puterii de cumpărare a clienţilor”, spune antreprenoarea.
    În 2018, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 2 mili­oane de lei, în creştere cu circa 20% faţă de anul anterior. Anual, investiţiile în business se ridică la 70.000 de euro şi sunt direcţionate către stocurile de marfă. Pentru anul acesta, planurile Magdei Cojanu vizează atragerea de noi furnizori şi extinderea într-o piaţă vecină, cum ar fi Bulgaria sau Ungaria. Cât despre numărul de angajaţi, dacă în 2007, când a pornit afacerea, avea un singur angajat, echipa s-a mărit între timp până la zece angajaţi în 2018.   
    Înainte să intre în domeniul retailului vestimentar, Magda Cojanu a avut de parcurs un drum lung în mai multe domenii. Antreprenoarea a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul State University of New York, Plattsburgh, unde avea să-l cunoască şi pe viitorul său soţ şi partener de business. După absolvire, a lucrat un an într-o cafenea, timp în care şi-a căutat un job în domeniul în care îşi dorea să activeze, şi anume cercetarea economică în fiscalitate sau bugetul public. „Acest început a reprezentat pentru mine, cred, cel mai bine petrecut an din viaţa mea – un an în care am învăţat enorm de multe lucruri”, povesteşte ea. Ulterior a lucrat un an şi jumătate la un ONG din Washington, care activa în domeniul cercetării politicilor fiscale şi bugetare. În 2004, s-a întors în România şi s-a angajat ca research assistant pentru misiunea US Treasury Department pe lângă ministrul de finanţe, unde a lucrat până în decembrie 2006. „Misiunea US Treasury s-a terminat în momentul aderării României în UE, aşa că la începutul lui 2007 eram între joburi.”
    Succesul de care s-a bucurat primul magazin Maya Shop a determinat-o să deschidă în 2009 o a doua unitate în Bucureşti, iar trei ani mai târziu, după ce colaborase „în regim de consignaţie sau plata pe măsura vânzării” cu un magazin din Vama Veche, a deschis un butic şi pe litoral. Ulterior, în perioada 2015-2016, au urmat alte două unităţi în Bucureşti, „pe care le-am închis în momentul în care ne-am concentrat activitatea în online”.
    Intrarea în online a venit în urma unei întâmplări pe care, la vremea respectivă, a considerat-o „nefavorabilă: un târg de cadouri de Crăciun, care reprezenta un procent semnificativ din vânzările noastre în sezonul toamnă-iarnă, a fost anulat în ultimul moment. Acesta a fost momentul în care am decis să începem activitatea în online. Fiind un domeniu în care nici eu şi nici soţul meu nu aveam cunoştinţe, a trebuit să luăm totul pas cu pas şi să învăţăm făcând”. Aşa că în decembrie 2015 a deschis magazinul online, cu produse proprii şi ale încă unui furnizor, brandul Hippie Hippie Shake. „A fost o soluţie de magazin online la cheie. La scurt timp de la deschiderea magazinului online, am început să înţeleg ce presupune un magazin online ca investiţii în software, marketing, cunoştinţe, PR, dar în acelaşi timp să-mi dau seama de potenţialul prezenţei online pentru orice brand.” Investiţia iniţială în platforma marketplace a fost de 30.000 de euro, din surse proprii, apoi ca parte a unui proiect cu fonduri nerambursabile de la guvernul României a mai investit aproximativ 50.000 de euro. „Această investiţie se referă doar la dezvoltarea platformei din punct de vedere tehnic, funcţional”, subliniază Magda Cojanu.
    Antreprenoarea spune că de aici şi până la ideea de marketplace care să reunească furnizori care să se adreseze aceleiaşi nişe a fost doar un mic pas. „În toamna lui 2016 am testat această idee cu şapte furnizori. A fost ori norocul începătorului, ori chiar am descoperit o nouă nişă. Cert este că toamna lui 2016 a fost suficient de bună pentru a-mi da încredere să investesc într-o platformă e-commerce custom made. În septembrie 2017 am lansat noua platformă Boem Urban, cu furnizorii iniţiali şi brandurile proprii. În 2018 am crescut numărul de furnizori la 25, precum şi oferta de produse, am mers un pic şi către zona office, elegantă, nu numai către zona casual, boho-chic.”
    Cum funcţionează însă platforma Boem Urban? „Fiecare furnizor are acces în platformă la propriul  «magazin», unde îşi administrează singur produsele şi comenzile. De asemenea, comercianţii au acces la rapoartele de vânzare ale produselor proprii, iar pe site, pe platforma produselor sunt listate în boutique-uri proprii, exceptând listarea generală de produse”, explică antreprenoarea mecanismul de funcţionare a platformei Boem Urban. „Produsele comandate sunt livrate către noi, iar noi mai departe livrăm clienţilor finali. Printre avantajele acestui mod de lucru se numără controlul calităţii produselor vândute, timpul de livrare şi faptul că se poate comanda de la mai mulţi furnizori cu acelaşi cost de transport”, adaugă ea.
    În prezent, în portofoliul Boem Urban se regăsesc 28 de branduri, dintre care trei proprii: Orient Maya, Maya Shop şi Boem Urban, care acoperă circa 30% din cifra de afaceri, restul fiind dat de celelalte branduri. „Credem însă că anul acesta brandurile din marketplace vor creşte ca procent din vânzări pentru că acolo ne vom şi concentra eforturile de promovare odată cu creşterea numărului de magazine de pe platformă”, spune antreprenoarea. Anul trecut, pe platformă s-au înregistrat 12 furnizori noi, iar anul acesta Magda Cojanu se aşteaptă să atingă un număr de 40-50 de furnizori. În ceea ce priveşte magazinele fizice, sub brandul Maya Shop mai funcţionează o singură unitate în Bucureşti şi un magazin sezonier în Vama Veche. Pe viitor, antreprenoarea spune că nu intenţionează să dezvolte reţeaua de magazine fizice, planurile sale fiind axate pe extinderea numărului de clienţi ai platformei la nivel naţional.
    Ea spune că investiţia pe care trebuie să o facă vânzătorii care vor să intre pe platformă este una minimă: „Sunt necesare poze profesionale ale produselor şi un setup iniţial al propriului boutique, în jur de 10 – 15 minute. Ulterior, funcţionalităţile platformei asigură un mers uşor în ceea ce priveşte gestionarea comenzilor şi adăugarea de produse noi”. Principalele avantaje oferite de platformă sunt, potrivit Magdei Cojanu, „nişa de clienţi, administrarea uşoară a produselor şi comenzilor contra unui procent din vânzările realizate pe platforma noastră, care include transportul produselor către depozit şi către clientul final, returul şi cheltuielile de marketing.”
    În ceea ce priveşte competiţia, fondatoarea BoemUrban spune că „este destul de dificil să descriem principalii competitori, fiind un marketplace de nişă. Pe nişa noastră noastră – boho, urban chic – nu mai există alt marketplace, poate doar Breslo, dar Breslo se adresează strict celor care realizează produse handmade sau designerilor locali. Există în schimb alte magazine, pe care în timp sperăm să le cooptăm ca şi furnizori”.
    Categoriile de clienţi cărora platforma li se adresează sunt persoanele cu vârste de 25 până la 45 de ani, cu venituri medii. Procentul de cumpărători din online este format 90% din femei şi 10% din bărbaţi. Totuşi, în magazinele fizice, „unde este mai greu de cuantificat, mergem pe un procent de 70% – 30%”, spune Cojanu. „Businessul a fost gândit iniţial pentru acelaşi gen de cliente sau clienţi ca şi mine: oameni cărora le place să se îmbrace colorat, creativ, cu o pasiune pentru călătorii şi descoperit lucruri noi, foste sau actuale vamaioate, ecologişti, oameni care preferă materiale naturale, adepţi ai unui stil vestimentar casual şi vesel.” Produsele comercializate pe platforma Boem Urban au preţuri medii. Astfel, bluzele şi cămăşile ajung la 75 – 85 lei, rochiile de zi au preţuri cuprinse între 75 şi 350 lei, iar rochiile elegante sau office costă între 175 şi 350 lei.
    Magda Cojanu spune că în România segmentul de piaţă pe care activează nu este foarte dezvoltat, deoarece consumatorul român de fashion este destul de conservator, cei care se îmbracă mai extravagant, de obicei mai mult vara, la mare, în Vama Veche, fiind relativ puţini. Spre comparaţie, „în alte ţări, piaţa şi consumatorii de fashion sunt mult mai eterogeni, iar segmentul boho-chic sau hippie este mult mai mare. În Germania, Spania sau Portugalia poţi vedea pe stradă oameni îmbrăcaţi colorat, mai viu, extravagant, cu haine care în România sunt purtate ori numai în Vama Veche, ori de o nişă foarte mică în afara Vămii Vechi”. Ea exemplifică spunând că sunt oameni care „au uniforma de Vama Veche păstrată deoparte, în afara garderobei de zi cu zi. Noi vindem în Vama Veche din 2008 şalvari, dar în fiecare an numărul celor cărora nu li se pare foarte ciudată această ţinută este constant sau în uşoară creştere. Tocmai din această cauză, ne-am mărit şi noi un pic gama de produse şi stiluri oferite. Cumva am vrut să ne extindem către ce ar purta vamaioţii toamna sau iarna în oraş sau la job”.
    Antreprenoarea spune că provocările cu care se confruntă, „ca toate businessurile româneşti”, sunt lipsa forţei de muncă calificată, nesiguranţa în domeniul legislaţiei şi cel fiscal şi lipsa unei politici coerente de dezvoltare a businessurilor locale, mici şi mijlocii. „În plus, strict pe partea de online, cea mai mare provocare pentru mine a fost găsirea unor parteneri sau furnizori de servicii cu care să lucrăm la standarde profesioniste. Nu vreau să spun că nu există parteneri, firme sau agenţii de încredere, ci că este foarte greu să le găseşti pe acelea care lucrează la standarde profesioniste şi care livrează serviciile prompt şi constant.”
    În opinia Magdei Cojanu, „nu este greu deloc să deschizi o afacere în România, partea grea vine după deschidere”, şi asta pentru că „în domeniul de fashion, în care activăm şi noi, concurenţa este foarte mare, sunt jucători foarte mari pe piaţă, cu bugete de marketing şi PR enorme, consumatorii au foarte multe oportunităţi de cumpărare, de la foarte multe firme de aici şi din afară, şi preferă de multe ori branduri mari străine, deşi este în creştere şi curentul acesta de apreciere a produselor made in Romania”.

  • Un restaurant dedicat iubitorilor de artă – VIDEO

    Restaurantul Ora Experience este un concept cu galerie de artă, destinat deopotrivă iubitorilor de artă. Conceptul este ideea omului de afaceri Bogdan Cervenschi şi a lui Chef Manos Athanasopoulos.

    Chef Manos Athanasopoulos a lucrat în cele mai în vogă restaurante din Mykonos. El este celebru pentru felul în care îmbină stiluri din marile bucătării ale lumii. În restaurantele din Mykonos, Chef Manos a pregătit dishuri pentru staruri hollywodiene precum Angelina Jolie. Restaurantul Ora Experience este un loc unic în peisajul culinar românesc. În meniul restaurantului sunt preparate precum Bao Buns, Flambed, Tuna Tataki, Ceviche sau Tacos. Chef Manos şi-a propus să restaureze conceptul şi să facă din art-restaurantul Ora Experience un loc unic în peisajul culinar. 

  • Un restaurant dedicat iubitorilor de artă – VIDEO

    Restaurantul Ora Experience este un concept cu galerie de artă, destinat deopotrivă iubitorilor de artă. Conceptul este ideea omului de afaceri Bogdan Cervenschi şi a lui Chef Manos Athanasopoulos.

    Chef Manos Athanasopoulos a lucrat în cele mai în vogă restaurante din Mykonos. El este celebru pentru felul în care îmbină stiluri din marile bucătării ale lumii. În restaurantele din Mykonos, Chef Manos a pregătit dishuri pentru staruri hollywodiene precum Angelina Jolie. Restaurantul Ora Experience este un loc unic în peisajul culinar românesc. În meniul restaurantului sunt preparate precum Bao Buns, Flambed, Tuna Tataki, Ceviche sau Tacos. Chef Manos şi-a propus să restaureze conceptul şi să facă din art-restaurantul Ora Experience un loc unic în peisajul culinar. 

  • Dan Isai, fondatorul Salad Box, investeşte alături de alţi patru antreprenori locali 250.000 de dolari într-un start-up

    Un grup de cinci investitori români, printre care şi antreprenorul Dan Isai, fondatorul mai multor afaceri printre care şi Salad Box, au pariat 250.000 de dolari pe start-up-ul HomeFresh.

    „Anul 2019 începe promiţător pentru Homefresh, odată cu atragerea a peste 250.000 de dolari în “smart-money” din partea unui grup de investitori privaţi, condus de Irina Anghel-Enescu. Aportul lor financiar vine cu o vastă experienţă în domenii strategice, relevante activităţii noastre. Ne-am asumat o misiune în care credem: reinventarea gătitului acasă. Şi în puţin peste un an de la lansare am reuşit să câştigăm încrederea şi sprijinul unor oameni care înţeleg importanţa acestei misiuni şi vor să ne ajute să o îndeplinim”, spun fondatorii businessului.
     
  • Producătorul ţigărilor Marlboro investeşte 13 miliarde de dolari într-un startup de ţigarete electronice

    Înţelegerea evaluează Juul la 38 de miliarde de dolari, de două ori mai mult decât cea mai recentă evaluare a companiei. În urma acestui deal, Juul poate utiliza reţeaua de distribuţie a tutunului a Altria pentru a ajunge la fumătorii adulţi, dar şi baza de date a producătorului. Juul va rămâne pe deplin independentă, iar produsele lor vor fi disponibile doar pe site-ul acestora, potrivit comunicatului.

    “Am spus de multe ori că oferind fumătorilor adulţi produse superioare satisfăcatoare cu potenţialul de a reduce nocivitatea este cel mai bun mod de a reduce consumul de tutun. Prin Juul, facem cea mai mare investiţie din istoria noastră pentru a atinge acest scop. Credem cu tărie că lucrând cu Juul spre accelerarea misiunii sale vom avea beneficii pe termen lung pentru fumătorii adulţi şi pentru acţionarii noştri”, a spus Howard Willard, CEO-ul Altria.
     
    Înţelegerea dintre cele două companii nu este o surpriză având în vedere faptul că Altria are nevoie de inovaţie pentru a se alinia creşterii accelerate din industrie pe segmentul ţigărilor electronice, potrivit unui grup de analişti de la Cowen condus de Vivien Azer. Conducerea Altria şi-a anunţat investitorii în octombrie că declinul ţigărilor obişnuite s-a accentuat, ceea ce a determinat tranziţia consumatorilor către ţigaretele electronice.
     
  • Cea mai lungă pârtie de schi din nordul ţării a fost inaugurată după 10 ani de la începerea lucrărilor. Investiţia s-a ridicat la 15 mil. euro

    Primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, a anunţat, pe pagina sa de Facebook, că pârtia de schi din Masivul Rarău va fi inaugurată în prezenţa ministrului Turismului, Bogdan Trif.

    „Pârtia are o lungime de 2.850 metri, dificultate medie şi este dotată cu instalaţie de telegondolă cu 33 de cabine, 9 tunuri de zăpadă, lac de acumulare cu capacitatea de 10.000 metri cubi, 176 de stâlpi de iluminat, clădire administrativă, parcare, bileterie şi maşină de bătut zăpada”, spune primarul din Câmpulung Moldovenesc.
     
    Investiţiile în zona pârtiei se ridică la 15 milioane de euro, fiind cele mai importante în domeniul turismului din zona Moldovei.
     
    90 la sută din finanţare a venit de la bugetul de stat, prin Ministerul Turismului.
     
  • Nemţii de la E.ON construiesc o centrală fotovoltaică pentru TeraPlast. Investiţia se apropie de 2 mil. euro

    Proiectul include instalarea unor sisteme de energie solară pe acoperişul a treisprezece hale de producţie şi clădiri ale TeraPlast, care vor permite companiei să-şi genereze propria electricitate din surse regenerabile.
     
    Centralele fotovoltaice vor produce un total de până la 2.196 de ore Gigawatti (GWh) pe an, echivalentul a 11,45% din cerinţele totale de energie electrică ale TeraPlast.
     
    Cele două companii iau în calcul extinderea proiectului şi în 2019, până la valoarea de 4 milioane de euro.
     
    “TeraPlast urmăreşte obiective ambiţioase pentru sustenabilitatea afacerii (…)”, spune Dan Morari, CEO al E.ON Energie România.
     
  • Modpack, investiţie de circa 2 mil. euro la Oradea într-un centru logistic

    Noul depozit din Oradea va avea o suprafaţă de 5-6.000 mp şi va dubla capacitatea de stocare a Modpack Group. Depozitul va fi inaugurat anul următor, în urma unei investiţii de 1-2 milioane euro. 

    În prezent, Modpack deţine un depozit de 5.000 metri pătraţi în Ploieşti şi unul de 1.000 metri pătraţi în Cluj. Grupul Modpack mai are sedii în Cehia şi UK, iar în prima jumătate a anului viitor intenţionează să deschidă primul birou în SUA.

    Compania estimează o cifră de afaceri de 6 milioane euro anul acesta, serviciile de packaging reprezentând jumătate din această valoare, circa 3 milioane de euro.

    Grupul Modpack este prezent pe piaţa românească şi europeană din 2007, unde a obţinut rapid o poziţie de lider. Produsele şi serviciile companiei au aplicaţii în toate sectoarele industriale şi sunt potrivite pentru toate tipurile de transport: maritim, rutier, aerian.